2,721 matches
-
Voice from the Next Feminist Generation (ed. Rebeca Walker, Anchor Books, New York) și To Be Real: Telling the Truth and Changing the Face of Feminism (ed. Barbara Findlen, Seal Press, Seattle) și un număr întreg din revista de filosofie feministăxe "„feministă" Hypatiaxe "„Hypatia" (1997), dedicat posibilității unui nou val. Conținutul principal al agendei valului al III-lea este dat de următoarele caraceristici: - Sunt acceptate pluralismul și hibridizarea de orientări în feminism, fără a privilegia nici o direcție anume ca fiind bună acontextual
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
în diversitate, mai presus de denunțarea stării de victimă. - Feminismul trebuie să rămână prin excelență un angajament politic, și nu doar un simplu stil de viață: este angajamentul de a contracara patriarhatulxe "„patriarhat" în favoarea parteneriatului de gen. - Între teoria feministăxe "„feministă" și practica mișcării feministexe "„feminist" trebuie să existe o permanentă relație reciproc-productivă, fără pretenția unicității și omogenității politicii feministexe "„feminist", accentul principal căzând pe micropoliticixe "„micropolitici" și politici localexe "„politicilocale" și regionale 10. Abordările feminismului valului al III-lea se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Manifestările noului val debutează într-o multitudine de forme, inclusiv în dezvoltarea formațiilor muzicale de tipul Spice Girls sau Riot Girls și a formelor noi de comunicare în cyberspațiu. Internetul a devenit locația unei rețele globale în mișcarea feministăxe "„mișcare feministă". Se naște o nouă „generație politicăxe "„generație politică"” (numită Generația X), în contextul căreia nu vârsta contează, nici vechile granițe statale, ci mai degrabă relevanța experiențelor asemănătoare, formate în cadre de istorie asemănătoare, apropiindu-se mai semnificativ de abordările multiculturaliste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
fapt, reprezintă o generație care și-a asumat politic câștigurile ideilor autoarelor anilor ’80, începând cu Carol Gilliganxe "„Gilligan,Carol", Nancy Chodorowxe "„Chodorow,Nancy", Hélène Cixousxe "„Cixous,Helene", Luce Irigarayxe "„Irigaray,Luce", Julia Kristevaxe "„Kristeva,Julia"). Îndepărtându-se de tradiție, feministele valului al III-lea își încep demersurile de analiză chiar de la trupxe "„trup" și întrupare. Nu se poate asuma o perspectivă teoretică sau politică „de niciunde”, fiindcă orice persoană, fiind și trupxe "„trup", există doar într-un context. Trupxe "„trup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
chiar sunt legi „periculoase”. Dar, paradoxal, în ultimii patru ani (după 1999), feminismul politic devine unul „de stat”, regăsibil în legi fiindcă „așa ne cere Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană"” din care vrem să facem parte. Foarte recent, teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă", ca și acțiunea politică feministă se apropie cu un interes mult mai crescut de cele mai private de drepturi dintre femeile contemporane. Este vorba despre cele care trăiesc în regimuri fundamentaliste, în cadrul cărora nu doar că nu pot exercita profesii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
paradoxal, în ultimii patru ani (după 1999), feminismul politic devine unul „de stat”, regăsibil în legi fiindcă „așa ne cere Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană"” din care vrem să facem parte. Foarte recent, teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă", ca și acțiunea politică feministă se apropie cu un interes mult mai crescut de cele mai private de drepturi dintre femeile contemporane. Este vorba despre cele care trăiesc în regimuri fundamentaliste, în cadrul cărora nu doar că nu pot exercita profesii și nu au drepturi politicexe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
putereaxe "„putere" femeilor și parteneriatul de gen în marile decizii dacă rămân strict în zona specificității, particularului, adică a unui gineceuxe "„gineceu" teoretico-politic. PARTEA A DOUATC "PARTEA A DOUA" Orientări centrale în teoriile politice feministetc "Orientări centrale în teoriile politice feministe" CAPITOLUL IIITC "CAPITOLUL III" Feminismul liberaltc "Feminismul liberal" 1. Idealuri normative în teoriile liberaletc "1. Idealuri normative în teoriile liberale" În privința concepției despre femei și despre relațiile de gen, multe dintre ideologiixe "„ideologie" sunt conservatoare, inclusiv cele care, sub alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
neproductive”. Debuturile ideilor liberale le întâlnim în contextul teoriilor feministexe "„feminist" de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", Condorcetxe "„Condorcet", Theodore von Hippelxe "„vonHippel", vezi Vogelxe "„Vogel,Ursula", 1995). 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeiitc "2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă \: O revendicare a drepturilor femeii" Fondatoarea feminismului liberal este Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", feministăxe "„feministă" britanică. Ea este prima teoreticiană a feminismului iluminist, sub influența radicalismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
al XVIII-lea (Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", Condorcetxe "„Condorcet", Theodore von Hippelxe "„vonHippel", vezi Vogelxe "„Vogel,Ursula", 1995). 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeiitc "2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă \: O revendicare a drepturilor femeii" Fondatoarea feminismului liberal este Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", feministăxe "„feministă" britanică. Ea este prima teoreticiană a feminismului iluminist, sub influența radicalismului democratic a lui Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques" și a întregii mișcări teoretice pentru drepturile universale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Vogel,Ursula", 1995). 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeiitc "2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă \: O revendicare a drepturilor femeii" Fondatoarea feminismului liberal este Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", feministăxe "„feministă" britanică. Ea este prima teoreticiană a feminismului iluminist, sub influența radicalismului democratic a lui Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques" și a întregii mișcări teoretice pentru drepturile universale ale omului și ale cetățeanului. Este socotită o veritabilă pionieră a feminismului modern, în plan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Din cauza proastei reputații create de către parlamentarii conservatori, precum și de apariția Memoriilor soțului ei care o puneau într-o lumină proastă în contextul unei societăți ipocrite 3, lucrările ei au fost ignorate (ocolite) o lungă vreme chiar de către mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" britanică (până în jurul lui 1880) 4. Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry" a fost căsătorită cu filosoful anarhist William Godwin și a fost mama lui Mary Shelley, autoarea romanului Frankenstein. Destinul ei și al operei ei este o dovadă elocventă a șocului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
femeii, 1851). Împreună elaboraseră lucrarea Eseuri despre căsătoriexe "„căsătorie" și divorț, în 1832. Toate lucrările au fost de fapt concepute în colaborare, prim autorul fiind cel care poartă semnătura. Lucrările semnate de H. Taylor au o tentă mai pregnant feministăxe "„feministă". Ambii merg mai departe decât Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", cerând nu doar educație egală, ci și drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice egale. Supozițiile principale ale operei lui John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart" sunt concordante cu utilitarismulxe "„utilitarism" său, cu ideea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
astfel de orientare să fie complet de neconceput (vezi Nicolescuxe "„Nicolescu,ValentinQuintus" și Pircăxe "„Pircă,Radu", în Bucurxe "„Bucur,Maria" M., Miroiu M., ed., 2002). 2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberalătc "2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală \: gândirea feministă liberală" Este greu să vorbim în spațiul nostru cultural despre o teorie politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" liberală, ci mai degrabă despre elemente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Bucurxe "„Bucur,Maria" M., Miroiu M., ed., 2002). 2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberalătc "2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală \: gândirea feministă liberală" Este greu să vorbim în spațiul nostru cultural despre o teorie politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" liberală, ci mai degrabă despre elemente de gândire politică de acest tip, ceea ce nu înseamnă că, mai ales pentru cititorii români, aceste poziționări liberale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberalătc "2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală \: gândirea feministă liberală" Este greu să vorbim în spațiul nostru cultural despre o teorie politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" liberală, ci mai degrabă despre elemente de gândire politică de acest tip, ceea ce nu înseamnă că, mai ales pentru cititorii români, aceste poziționări liberale în spațiul feminist românesc sunt lipsite de relevanță. Uneori, feministele românce nu sunt consecvent liberale sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
despre o teorie politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" liberală, ci mai degrabă despre elemente de gândire politică de acest tip, ceea ce nu înseamnă că, mai ales pentru cititorii români, aceste poziționări liberale în spațiul feminist românesc sunt lipsite de relevanță. Uneori, feministele românce nu sunt consecvent liberale sau, cel puțin, debuturile feminismului politic românesc nu au fost liberale în sensul promovării drepturilor, libertăților și autonomieixe "„autonomie" persoanei, cu atât mai puțin a legitimității căutării fericirii personale. Retorica generală în cultura românească a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
fost mai degrabă cea a sacrificiului pentru o cauză (în cazul femeilor, familiaxe "„familie"). Noi nu avem tradiții individualiste și cu atât mai puțin tradiții hedoniste care să trateze ca legitimă căutarea fericirii și împlinirii personale. Ce puteau să facă feministele atunci era să ceară să mai aibă și ele altă cauză în afara familiei. Ele folosesc în pledoariile lor și idei naționaliste și colectiviste în care primatul îl dețin alte considerente decât cele mai sus-menționate. Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" (2003) argumentează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
o gândire naționalistă și colectivistă, fapt de înțeles o dată ce marea miză politică a secolului al XIX-lea era unirea principatelor și făurirea statului român modern, iar la începutul secolului XX, reîntregirea. Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" a explorat sensurile date de către feministele românce cetățeniei în perioada 1880-1918 și a demonstrat pe larg faptul că ele împărtășeau o concepție paternalistă, punând accentul mult mai mult asupra creșterii responsabilităților civice decât asupra drepturilor individuale. Concepția lor despre cetățeniexe "„cetățenie" era mai degrabă una republicană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Bunăstarea femeilor a fost substanțial legată, condiționată și justificată de cea a națiunii. Atunci, susține Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" (ca și acum, de altfel - n. M.M.), „este foarte clar că cele mai multe femei într-adevăr au reacționat foarte puțin la provocările feministelor referitoare la dreptatea pentru femei” (Bucurxe "„Bucur,Maria", 2003, p. 9). Argumentului naționalist i s-a adăugat, în timp, cel economic: femeile trebuie să poată supraviețui independent și dacă nu sunt măritate! Problema autonomieixe "„autonomie" economice, cel puțin la nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Pasti,Vladimir", 2003). O astfel de agendă a început să fie generalizată pentru toate femeile în jurul lui 1894 de către Liga Femeilor Române. Se pare, ne spune Maria Bucurxe "„Bucur,Maria", că deja după 1890 retorica naționalistă scade dramatic în abordările feministelor românce și, presupune ea (idee la care ader), că feministele de acum 100 de ani s-au lămurit că așezarea națiunii per se nu conduce la drepturi pentru femei 11. Retorica naționalistă este, la nivel de politică de stat, perfect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
fie generalizată pentru toate femeile în jurul lui 1894 de către Liga Femeilor Române. Se pare, ne spune Maria Bucurxe "„Bucur,Maria", că deja după 1890 retorica naționalistă scade dramatic în abordările feministelor românce și, presupune ea (idee la care ader), că feministele de acum 100 de ani s-au lămurit că așezarea națiunii per se nu conduce la drepturi pentru femei 11. Retorica naționalistă este, la nivel de politică de stat, perfect conservatoare în privința femeilor. Astfel, începe să capete pondere limbajul nonetnicist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
venit minim pentru supraviețuire. Este, ne spune Bucurxe "„Bucur,Maria", o pledoarie importantă a Ligii, nu pentru drepturi și pentru libertatea de a-ți urma propriile tale aspirații, ci mai degrabă pentru „acțiuni afirmativexe "„acțiuni afirmative"”. După această etapă, cererile feministelor se radicalizează și capătă limbajul liberal al drepturilor, pregătind dezbaterea pentru cetățeniaxe "„cetățenie" democraticăxe "„cetățenie democratică". Acest pas înseamnă cererea expresă de drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice (păstrând însă câteva ingrediente etnocentrice și paternalistexe "„paternalist"). Naționalismulxe "„naționalism" a fost o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
câteva ingrediente etnocentrice și paternalistexe "„paternalist"). Naționalismulxe "„naționalism" a fost o componentă ideologică de bază a feminismului românesc. Presupoziția Mariei Bucurxe "„Bucur,Maria" este aceea că naționalismulxe "„naționalism" începe să se atrofieze o dată cu racordarea la feminismul internațional. Pe acest fond, feministele românce adoptă „limbajul statelor civilizate”, organizațiile de femei devin mai inclusiviste din punct de vedere etnic. Totuși, chiar și cu aceste evoluții, feministele continuă să apere statulxe "„stat" paternalist 13. „Unele feministexe "„feminist" se arată cu adevărat interesate de drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
este aceea că naționalismulxe "„naționalism" începe să se atrofieze o dată cu racordarea la feminismul internațional. Pe acest fond, feministele românce adoptă „limbajul statelor civilizate”, organizațiile de femei devin mai inclusiviste din punct de vedere etnic. Totuși, chiar și cu aceste evoluții, feministele continuă să apere statulxe "„stat" paternalist 13. „Unele feministexe "„feminist" se arată cu adevărat interesate de drepturile femeilor ca indivizi, dar nu sunt îngrijorate de tirania statului... Ele pledează mai degrabă pentru o protecțiexe "„protecție" mai mare a femeilor de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ulterioară, respectiv actuală. Reprezentantele sale au ales să nu se înscrie net în altă orientare politică, preferând să fie, mai presus de orice, feministexe "„feminist". Intenția mea este aceea de a determina câteva dintre tipurile de argumentări liberale utilizate de către feministele românce în pledoaria lor pentru drepturi civilexe "„drepturicivile" și pentru drepturi politicexe "„drepturi politice". Aceste argumente se circumscriu prioritar perioadei premergătoare elaborării și votării Constituției din 1923 (Constituție în care femeilor iarăși li se păstrează locul între minori, idioți și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]