1,761 matches
-
5ml sterilă + ac pentru SC. Pregătirea psihică: - se explică necesitatea, se ia consimțământul; Pregătire fizică: - recoltarea se face prin puncția arterei radiale (locul la nivelul articulației pumnului); - artera brahială (locul pe fața internă a brațului, deasupra plicii cotului); - puncția arterei femurale ( locul la nivelul plicii inghinale), necesită raderea pilozităților. - Pacientul va fi așezat în decubit dorsal. Tehnica: este efectuată de medic care va decide dacă recoltează cu/ fără anestezie locală. - Rolul asistentei medicale: pregătește materialele și pacientul, servește medicul. - Se efectuează
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
aerul din seringă; - Se fixează protecția seringii și se rotește ușor seringa pentru a se amesteca sângele cu heparina; - se etichetează se trimite la laborator, se specifică pe bilet dacă pacientul primește O sau este ventilat mecanic. 2. Puncția arterei femurale este efectuată de medic, cu pacientul în poziția decubit dorsal. - Se palpează artera, se dezinfectează locul; - se puncționeză perpendicular pe locul ales; - se prelevează o proba de sânge arterial 2 - 3ml; - Se extrage acul și se comprimă locul cu un
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
cu Betadină și alcool medicinal. ABORDUL VENOS CENTRAL Definiție Prin abord venos central se înțelege introducerea unei canule într-o venă centrală de calibru mare. Aceste vene pot fi: vena jugulară externă sau internă, vena subclavie, vena cava superioară, vena femurală. Tehnica canulării este efectuată totdeauna de către medic. Indicații : - corectarea hipovolemiilor în cazuri de urgență, administrare de medicamente; - În orice stare de urgență când nu pot fi abordate venele periferice; - Când durata tratamentului și debitul de administrare necesită o venă
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
ață chirurgicală, portac, foarfece; comprese sterile; substanță dezinfectantă alcool iodat sau Betadină; 2 bucăți mască ; 2 bucăți bonetă. - Catetere sau canule lungi confecționate din poliuretan, material bine tolerat de endovenă - sunt folosite pentru venele centrale profunde : v. Cavă superioara, v. femurala, jugulara internă cu L = 20 - 75cm; diametru = 1,5 - 2 mm sunt furnizate cu ac metalic introductor. Pregătirea bolnavului - Psihică: se informează pacientul asupra necesității, se avertizează că pot apărea complicații, se ia consimțămâtul în scris pe o fișă specială
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
decubit dorsal cu capul mai jos și întors într-o parte, brațele pe lângă corp. - Vena jugulară se află lateral și posterior față de artera carotidă. Tehnica : medicul efectuează puncția și introducerea canulei , asistenta servește materilele și instrumentele necesare. Abordul venei femurale: - Poziția bolnavului va fi decubit dorsal cu membrul inferior în abducție și rotație externă. - Vena femurală se află spre interior față de arteră la 2 cm sub arcada crurală. Asistenta dezinfectează tegumentul și servește medicul cu instrumentele necesare în ordinea efectuării
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
se află lateral și posterior față de artera carotidă. Tehnica : medicul efectuează puncția și introducerea canulei , asistenta servește materilele și instrumentele necesare. Abordul venei femurale: - Poziția bolnavului va fi decubit dorsal cu membrul inferior în abducție și rotație externă. - Vena femurală se află spre interior față de arteră la 2 cm sub arcada crurală. Asistenta dezinfectează tegumentul și servește medicul cu instrumentele necesare în ordinea efectuării tehnicii. Îngrirjiri acordate bolnavului: - Se aplică pansament ocluziv și adeziv pe cateterele scurte, ață cu ac
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
a depista semnele de inflamație; - Se schimbă la fiecare 24 h tubulatura pefuziei. Complicații posibile: lezarea arterei adiacente; pneumotorax, embolie, septicemie de cateter, tromboză venoasă profundă. Contraindicații pentru abordul venos central: - Tromboflebita, celulita locală, tulburări de coagulare, proteze vasculară pe femural. INVESTIGAȚII IMAGISTICE Radiologice : - Radiografia renală simplă - Urografia IV - Pielografia retrogradă - Cistografia - Computer Tomografia - Arteriografia renală 94 Radiografia renală simplă (Rdf.renală) Definiție Rdf. Renală simplă este examenul radiologic care explorează rinichii fără substanță de contrast (rdf. pe gol) evidențiind conturul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
dezbrace, așează pacientul în decubit dorsal pe masa de radiologie; - Asigurarea unei linii venoase periferice pentru situații de urgență: se efectuează prin puncție venoasă și introduce o canulă în venă cu scopul de a se administra medicamentele recomandate. - Puncția arterei femurale cu scopul de introducere a unui cateter și a injectării substanței de contrast este efectuată de medic. - Se dezinfectează locul, iar medicul va efectua puncția arterei femurale, pe care va introduce un cateter până la nivelul arterei renale; progresia cateterului va
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
canulă în venă cu scopul de a se administra medicamentele recomandate. - Puncția arterei femurale cu scopul de introducere a unui cateter și a injectării substanței de contrast este efectuată de medic. - Se dezinfectează locul, iar medicul va efectua puncția arterei femurale, pe care va introduce un cateter până la nivelul arterei renale; progresia cateterului va fi urmărită la ecranul radiologic; se injectează apoi substanța de contrast, după care se fac radiografii. - Medicul va extrage cateterul, iar asistenta va pansa steril locul cu
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
urina colectată pe 24 de ore b. Prin puncție venoasă în vacuum cu capac albastru c. Din urina de la prima micțiune dimineața. 22. Recoltarea sângelui arterial pentru dozarea gazelor se practică în mod obișnuit din: a. Jugulară b. Radială c. femurală d. epicraniană. 23. Valoarea Ph-ului sangvin este dată de: a. Cantitatea de ioni de Calciu b. concentrația oxigenului din sânge c. numărul ionilor liberi de Hidrogen din sânge. 24. Analizele hematologice se recoltează în: a. Seringi sterile heparinate b. Vacumtainere
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
venos periferic poate fi efectuat de: a. Asistent medical b. Medic chirurg plastician c. Infirmieră. 35. Abordul venos central se efectuează de medic la nivelul: a. Venelor epicraniene b. Venelor de la plica cotului c. V. jugulară și v. subclavie d. V. femurală . 36. Investigații radiologice ale rinichiului sunt: a. Ecografia b. Radiografia c. Urografia d. Arteriografia e. Scintigrafia. 37. Pregătirea pacientului pentru urografie constă: a. Regim alimentar b. Administrare de cărbune medicinal c. Clismă evacuatoare d. Efectuarea EKG-ului. 38. Pielografia retrogradă
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
fost reduse rapid la 10 mg/zi la 3 luni. În 10 cazuri corticoterapia a fost întreruptă din cauza apariției unor reacții adverse notabile (1 caz de ulcer duodenal, 3 cazuri de diabet secundar, 6 cazuri de osteonecroză aseptică de cap femural). În ciuda întreruperii corticoizilor, funcția renală s-a menținut stabilă și normală până în prezent. Ulterior, marea majoritate a pacienților (34; 61,1 %) transplantați în Iași au rămas pe terapie de lungă durată cu ciclosporină. O parte din ei au fost trecuți
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
În producerea bolii intervin un mare număr de cauze favorizante și determinante, ce nu sunt decât parțial cunoscute. Procesul debutează de obicei în venele tălpii piciorului și se întinde la venele principale ale gambei, iar de la acest nivel spre vena femurală și iliacă. Primele semne, ce atrag atenția sunt: febră, creșterea pulsului, senzația de tensiune și/sau cianoză a gambei. La examenul local se observă dilatarea venelor, hipertensiune cutanată, durere vie la palpare, edeme. Când boala a avansat, apare edemul voluminos
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
sistolodiastolică (sugestive de HTA renovasculară). Prezența suflurilor în flancuri este frecventă în displazia fibromusculară de arteră renală și la 40 50% din bolnavii cu stenoză aterosclerotică funcțională semnificativă; ascultarea unor sufluri precordial sau interscapulovertebral (insuficiență aortică, coarctație de aortă); puls femural diminuat sau absent, extremități reci (coarctația de aortă). De asemenea, examenul fizic poate obiectiva în special modificările legate de stilul de viață: de exemplu obezitatea viscerală (circumferința taliei superioară valorii de 102 cm la bărbați, respectiv 88 cm la femei
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
undei pulsului și a indicelui de augmentație s-au dezvoltat încercând să susțină afirmația că TA intratoracică poate fi diferită de cea măsurată obișnuit la nivelui brațului și poate fi influențată de anumite clase terapeutice. Măsurarea velocității undei pulsului carotido femural furnizează o evaluare non-invazivă amănunțită a complianței arteriale, facilă și riguroasă, reprezentând un test diagnostic util, în prezent.Velocitatea undei pulsului are o valoare predictivă negativă independentă pentru mortalitatea generală și specifică cardiovasculară, evenimentele coronariene și accidentul vascular cerebral la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
38 mm; Cornell > 2440 mm/ms sau HVS ecocardiografic (indice de masă VS ≥ 125 g/m2 la bărbați, ≥ 110 g/m2 la femei) Îngroșarea peretelui carotidian (grosime intimă-medie > 0,9 mm) sau placă de aterom Velocitatea undei de puls carotidă - femurală > 12 m/sec Indice gleznă - braț < 0,9 Creșterea creatininei plasmatice (1,3-1,5 mg/% la bărbați, 1,2-1,4 ml/% la femei) Scăderea ratei de filtrare glomerulară (< 60 ml/min/1,73 m2) sau a clearance-ului de creatinină (< 60
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la jumătate din subiecți (74). Examenul fizic al pacientului cu suspiciune de coarctație de aortă implică o atenție deosebită din partea clinicianului, cu necesitatea măsurării TA și a palpării pulsului la toate cele patru membre, precum și a palpării simultane a pulsului femural și brahial. Tipic, pacienții prezintă hipertensiune arterială la nivelul membrelor superioare și TA sistolică scăzută, cu mai mult de 20 mmHg la membrele inferioare comparativ cu cea de la brațe. Subiecții cu coarctație prezintă și puls imperceptibil sau întârziat la membrele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
nivelul membrelor superioare și TA sistolică scăzută, cu mai mult de 20 mmHg la membrele inferioare comparativ cu cea de la brațe. Subiecții cu coarctație prezintă și puls imperceptibil sau întârziat la membrele inferioare, la palparea simultană a arterelor brahiale și femurale, în absența unei arteriopatii periferice obliterante. Dacă stenoza este situată sub originea trunchiului brahiocefalic, HTA apare doar la membrul superior drept și va exista asimetrie tensională între cele două brațe. Se poate asculta suflu sistolic intens precordial, iradiat interscapulovertebral. HTA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
safenă internă (fig. 1) sau safena mare, principalul colector al sângelui venos al membrului inferior, se formează din aceste rețele având originea la un centimetru anterior de maleola internă, urcă pe fața internă a gambei și coapsei, ajunge în trigonul femural Scarpa, unde se incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rețele având originea la un centimetru anterior de maleola internă, urcă pe fața internă a gambei și coapsei, ajunge în trigonul femural Scarpa, unde se incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
femural Scarpa, unde se incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală, adică din sistemul venos superficial în sistemul venos profund. Această valvă joacă un rol important în patologia venoasă a membrelor inferioare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală, adică din sistemul venos superficial în sistemul venos profund. Această valvă joacă un rol important în patologia venoasă a membrelor inferioare. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) În 15-20% din populație vena safenă internă prezintă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
coapsei sau vena Cruveilher, care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală externă superficială. Vena safenă internă are un calibru de 3-5 mm la nivelul originii, ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind însoțită pe traiectul său de nervul safen cutanat. Pe traiectul său la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care are ca afluent vena Giacomini care face legătura între sistemul venei safene interne și externe. La nivelul crosei vena safenă internă primește următorii afluenți (Rutherford, 2005, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009): • vena circumflexă femurală laterală; • vena circumflexă femurală mediană; • vena pudendală externă superficială. Vena safenă internă are un calibru de 3-5 mm la nivelul originii, ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind însoțită pe traiectul său de nervul safen cutanat. Pe traiectul său la distanțe variabile se află
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]