1,521 matches
-
de Geo Widengren, la care Wikander nu a mai participat; „Îl informez pe Carl-Martin Edsman că nu voi susține lucrarea pe care am anunțat-o («Remarks on High Gods»), dar că voi participa la discuții. Intru în sala secțiunii IX (Fenomenologia și sociologia religiilor) și ascult prezentarea lui Gșeorgeț Weckman. Nimic ieșit din comun” - cf. Jurnal, 17 august 1970. Pentru actele congresului, vezi C.J. Bleeker, Geo Widengren și Eric J. Sharpe (eds.), Proceedings of the XIIth International Congress of the International
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
este pe cale de a da o nouă și fascinantă nuanță culturii franceze și occidentale. Dar fără a lua în considerare aceste condiții particulare, nici nu se poate aprecia contribuția lor literară. Sau măreața, profund originala creație în domeniul istoriei și fenomenologiei religiilor a lui Mircea Eliade. Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei? (1961)*tc "Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei ? (1961)*" Avântul puternic al cercetărilor moderne asupra religiei trebuie considerat o cale în transformarea științelor umaniste și în evoluția
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nouă și fascinantă nuanță culturii franceze și occidentale. Dar fără a lua în considerare aceste condiții particulare, nici nu se poate aprecia contribuția lor literară. Sau măreața, profund originala creație în domeniul istoriei și fenomenologiei religiilor a lui Mircea Eliade. Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei? (1961)*tc "Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei ? (1961)*" Avântul puternic al cercetărilor moderne asupra religiei trebuie considerat o cale în transformarea științelor umaniste și în evoluția rapidă din ultimii 50 de ani
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fără a lua în considerare aceste condiții particulare, nici nu se poate aprecia contribuția lor literară. Sau măreața, profund originala creație în domeniul istoriei și fenomenologiei religiilor a lui Mircea Eliade. Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei? (1961)*tc "Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei ? (1961)*" Avântul puternic al cercetărilor moderne asupra religiei trebuie considerat o cale în transformarea științelor umaniste și în evoluția rapidă din ultimii 50 de ani. În 1910 a avut loc revoluția cercetărilor lingvistice provocată
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și ceea ce este uimitor în numeroasele rezultate la care a ajuns. Poate că pentru o cercetare astfel orientată, denumirea de istorie a religiilor (religionshistoria) nu este cea mai reușită. Mai degrabă, ar trebui să i se spună știință (-vetenskap) sau fenomenologie a religiei (religionsfenomenologi). Din acest punct de vedere, Eliade a devenit între timp obiectul unei critici foarte tăioase. În legătură cu această cercetare, el a folosit expresia „umanism integral” pentru a desemna cercetarea universal valabilă a simbolului pe care s-a străduit
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un umanist creștin nu ar avea nevoie să se exprime diferit. Chiar el poate avea încredere în liniile generale „de la epoca de piatră până la creștinism” - pentru a cita un celebru titlu de carte-, deși poate respinge cu aceeași energie relativismele fenomenologiei religiei (religionsfenomenologiska). Fără îndoială, s-a întâmplat și acest lucru. Un entuziast admirator american - și sunt destul de mulți - a dedicat, acum doi ani, o carte temei „Mircea Eliade și dialectica sacrului”, în care îl critică pe Eliade pentru că nu a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
anumite aspecte. Nu vom încerca să ne aventurăm în iureșul exegetic la care este expus Eliade în această carte. Neîndoios, interesul său pentru particularitățile concepțiilor iudaică și creștină asupra religiei și istoriei nu este atât de puternic pe cât cel pentru fenomenologia religiei (religionsfenomenologi). Dar nu este deloc atât de sigur că India și alte culturi asiatice sunt străine de ideile de Dumnezeu viu în istorie și întrupare. Discuțiile continuă. În prezent, orice îndeletnicire fertilă cu istoria religiilor trebuie să pornească de la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
calificat. Cartea pe care Payot o va publica va fi mai degrabă o adaptare franceză decât o traducere literală a ediției suedeze și din acest motiv îmi rezerv dreptul de a putea publica o carte de o întindere comparabilă cu Fenomenologia lui Van der Leeuw, publicată cândva la Payot. Într-adevăr, cartea mea concurează cu această lucrare fenomenologică a lui Van der Leeuw, dar scopul meu a fost totdeauna mai degrabă acela de a-l suplimenta decât de a-l substitui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
urmau apoi să-mi fundamenteze creația - sau teoretizam inabil și cu false argumente în jurul unora dintre ele, cum era cea a „relației dialectice, stranii, paradoxale, între călău și victimă”, o relație pe care eu o „complicam” infinit, nu cunoșteam încă Fenomenologia spiritului a lui Hegel și altele și, pentru a da un scurt și intuitiv exemplu, voi cita anecdotica iritare a lui Bogza contra mea, iritare care a durat ani buni, enervat doar de faptul că Nichita i-a transmis teoria
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
împreună cu ipoteze din psihologia educației elaborate în anii '50 și '60 ai secolului XX. Teoria psihanalitică face parte din categoria acelor tendințe filosofice și psihologice care, în jurul anului 1900, aspirau spre o înțelegere a comportamentului total al omului (filosofia vieții, fenomenologia, gestaltismul). Sigmund Freud aduce în psihologie un punct de vedere nu numai nou, dar și unul care contrazice în mod brutal o filosofie asupra omului, adînc înrădăcinată, mai ales în conștiința celor educați în spiritul culturii franceze carteziane. De la Descartes
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prima citire, însă, în jumătate de an, suficient de multe ca să tresară când auzea de Lucrețiu, de Hegel sau de Blaga și să se trezească vorbind într-un fel de transă de budist revelat: „Aha, Hegel, cum să nu? Avem: Fenomenologia spiritului, Știința logicii, Estetica...“. Publicitate mascată Doamna Potcoavă are un amant pe care-l primește miercurea, de la 16:00 la 18:00, când domnul Potcoavă pleacă la reconversie profesională. Într-o miercuri, domnul Potcoavă termină orele mai devreme și doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ale cuvântului așa cum apar ele în DEX. Primul sens numaidecât actualizabil este cel al raportării directe la prezent, al situării în pre- zent, mai mult chiar, al unei identificări cu prezentul. Contemporanul este un actual. O deformare în sensul unei fenomenologii a excesului la Jean Baudrillard în Strategiile fatale ar trebui să conducă la aflarea răspunsului la între- barea : ce este mai contemporan decât contemporanul ? Răspunsul a fost dezvoltat pe un teren de vastă cuprindere epistemică de către Horia-Roman Patapievici și poartă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de filozofie a teatrului care e paragraful despre Mioara din Addenda la Falsul tratat. Această doctrină era constituită în mintea lui și se elabora în continuare, revărsându se fulgurant sau desfășurat în afară cu fiece prilej, mult înainte de întâlnirea cu fenomenologia husserliană. Fenomenologia i-a dat la un moment dat impresia că ceea ce gândea el exista deja într-un sistem complet și recunoscut, și că lui nu-i rămâne decât s o preia ca atare și s-o aplice în interpretările
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a teatrului care e paragraful despre Mioara din Addenda la Falsul tratat. Această doctrină era constituită în mintea lui și se elabora în continuare, revărsându se fulgurant sau desfășurat în afară cu fiece prilej, mult înainte de întâlnirea cu fenomenologia husserliană. Fenomenologia i-a dat la un moment dat impresia că ceea ce gândea el exista deja într-un sistem complet și recunoscut, și că lui nu-i rămâne decât s o preia ca atare și s-o aplice în interpretările și lucrările
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
recunoscut, și că lui nu-i rămâne decât s o preia ca atare și s-o aplice în interpretările și lucrările lui. Studiul despre Husserl poate că nu depășește, ca lucrare expozitivă, nivelul unei lucrări oarecare de seminar, dar aplicarea fenomenologiei în interpretarea operei lui Proust, făcută prima oară de Camil Petrescu într-o vreme când critica europeană nu se gândea în legătură cu Proust decât la Bergson, e un fapt de cultură mai mult decât notabil și e păcat că a lipsit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
FRONTIERĂ 83 Marius Cucu este doctor în filosofie, cadru didactic la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava. A publicat numeroase articole și studii în revistele de specialitate, precum și Cioran și exodul spre veșnicie (2007); Eclipsa orizontului (2003); Repere introductive în fenomenologie (2010); Paradigme umaniste. Explorări în tradiție și actualitate (coordonator, 2013). La editura Institutul European a mai editat volumele Pendulări în abstract (2008) și Transcendența activă (2010). Marius Cucu, Ascunderi și înfățișări. Explorări metafizice decriptive (c) 2016 Institutul European Iași, pentru
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
e același: "Noul J. l. continuă în general programul vechi cu excluderea aspectului popularizant. Pornind de la punctul actual el va străbate literatura istoric, problematic și critic, în viziune sferică, mergând până la valorile universale și până la un concept despre lume prin fenomenologia artistică." G. Călinescu publică aici eseurile: Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică, Universul poeziei, Poezia "realelor", "Domina Bona, Marino și Gongora etc. 1949 Trei nuvele; note de călătorie: Kiev, Moscova, Leningrad. G. Călinescu e ales membru al Academiei Române, director
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se adaugă alții, unii dintre cei mai obscuri. În 1846 scriitorul își propunea să publice o "bibliotecă universală", în a cărei secție filozofică găsim anunțați pe Platon, Aristot, Bacon, Descartes, Spinoza, Locke, Leibniz, Wolff, Berkeley, Hume, Kant, Fichte, Schelling, Hegel (Fenomenologia Spiritului, Enciclopedia științelor filozofice). Autodidacticismul lui Eliade mai are drept consecință tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la idei de bun-simț la cele mai nebune teorii. Când scotea Gramatica, în 1828, știind mai puține, scria ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prezentat ca un predecesor direct, dar sistemul lui este simplificat, arătându-se că, pe drept cuvânt, ultimele două "straturi", nu necesită o configurare separată, ci se pot unifica cu stratul al treilea, semantic. O altă obiecție semnalează eroarea, provenită din fenomenologie, după care, se crede, "că valorile sunt suprapuse structurii, că ele nu sunt inerente structurii". Cu același simț al măsurii sunt evaluate concepțiile lui Wölfflin și Walzel, cărora li se recunoaște calitatea de a fi disociat unele trăsături generale - și
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
191 XX.2. Satanismul în România. O abordare sociologică .................................. 191 XX.3. Practici sataniste în orașele românești ................................................. 192 XX.4. Gradele inițierii în Biserica lui Satan ................................................... 193 Capitolul XXI. Alchimia ..................................................... ..................................... 195 XXI.1. Ce (nu) este alchimia? ..................................................... ..................... 195 XXI.2. Fenomenologia și simbolistica alchimiei ............................................. 197 Capitolul XXII. Sahaja Yoga ..................................................... ............................... 201 XXII.1. Sahaja Yoga. Considerații generale ..................................................... . 201 XXII.2. Doctrina Sahaja Yoga ..................................................... ...................... 201 XXII.3. Sahaja Yoga în România ..................................................... .................. 203 XXII.4. Soteriologie, filantropie și caritate în mișcarea Sahaja Yoga ............... 204
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Joachim Wach autor American de origine germană, se va consacra sociologiei religiilor, gândind însă disciplina din perspectiva a ceea ce s-a numit Allgemeine Religionswissenschaft („știința generală a religiilor”). Știința generală a religiilor cuprindea: 1. Istoria religiilor; 2. Sociologia religiilor; 3. Fenomenologia religiilor; 3. Psihologia religiilor. Nu a reușit însă, după cum arăta M. Eliade, să convingă prea mult în spațiul anglo-saxon, prin excelență reducționist, asupra fenomenului religios. în genere, sociologia religiilor are în atenție modul în care religia și socialul se intercondiționează
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pur istoriografic. Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor. Acest model complementar de analiză și interpretare se cere aplicat tuturor marilor religii ale lumii, dar și noilor mișcări religioase. Una dintre aceste mari religii este și iudaismul. Capitolul IV Iudaismul IV.1. Textele de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din Wittenberg a celor 95 de teze despre indulgențe. VI.4. Ritualuri și reguli catolice Pe baza doctrinei catolice, apar și se dezvoltă anumite elemente specifice care țin de ritualurile catolice. în sinteza realizată de Mihai Nistor în cartea sa Fenomenologia sacrului, diferențele dintre ritualurile catolice și cele ortodoxe ar fi următoarele: a) botezul se face prin stropirea cu apă, și nu prin scufundare; b) ungerea cu Sfântul Mir nu se aplică minorilor; c) Împărtășania mirenilor se face numai cu pâine
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1.000 de respirații, el obține nemurirea.” Textele sacre sunt obscure atunci când se referă la respirația totală, în circuit închis, de la cap până la călcâie. Așa cum arată Eliade, această respirație Îți dă un sentiment al Împlinirii, al autonomiei depline. XXI.2. Fenomenologia și simbolistica alchimiei Opusul alchimiei are întotdeauna loc într-un ciclu bine definit, care cuprinde mai multe etape. Invocând manuscrise din secolele al XV-lea și al XVIII-lea, dintre care unul semnat de Giovanni d’andrea, Constantin Bălăceanu Stolnici
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în care personajul e și narator, dar își conservă iluzia vieții; în fine, metaromanul, în care personajul accede la conștiința auctorială, pierzându-și însă iluzia vieții în beneficiul asumării deliberate a convențiilor literaturii. Dincolo de obiecțiile care se pot aduce acestei fenomenologii, interesantă nu prin validitate, ci prin coerență, cartea se distinge în peisajul criticii contemporane prin fuziunea fericită a infrastructurii teoretice cu discursul analitic, prin adecvarea instrumentarului la obiect și mai ales printr-o subtilă cunoaștere a romanului românesc și a
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]