4,199 matches
-
fiecare țară sau subzonă având specificul ei. Accesul la tehnicile moderne contraceptive trebuie considerat mai mult un mijloc decât o cauză directă a scăderii natalității deoarece țări cu tradiție în folosirea mijloacelor contraceptive cum sunt Franța, Norvegia, Olanda prezintă o fertilitate peste media europeană. Conform datelor EUROSTAT, în anul 2005 rata medie de fertilitate în Europa a fost de 1,52, în Franța de 1,94, în țările nordice 1,8. Totodată, sunt țări dezvoltate din Europa unde se înregistrează rate
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
considerat mai mult un mijloc decât o cauză directă a scăderii natalității deoarece țări cu tradiție în folosirea mijloacelor contraceptive cum sunt Franța, Norvegia, Olanda prezintă o fertilitate peste media europeană. Conform datelor EUROSTAT, în anul 2005 rata medie de fertilitate în Europa a fost de 1,52, în Franța de 1,94, în țările nordice 1,8. Totodată, sunt țări dezvoltate din Europa unde se înregistrează rate de fertilitate mai mici decât media, cum sunt Italia (1,32), Grecia (1
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
media europeană. Conform datelor EUROSTAT, în anul 2005 rata medie de fertilitate în Europa a fost de 1,52, în Franța de 1,94, în țările nordice 1,8. Totodată, sunt țări dezvoltate din Europa unde se înregistrează rate de fertilitate mai mici decât media, cum sunt Italia (1,32), Grecia (1,28) și unele țări din vechiul bloc comunist: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia (1,2). Problema creșterii natalității prin măsuri forțate legislative trebuie judecată în termeni de pierderi și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
gradul de informare scade monoton. Cunoașterea fazelor fertile. Pentru o mai bună estimare a nivelului de cunoaștere a utilizării metodei Ogino-Knauss (metoda calendarului) în eșantionul analizat, subiecții au fost rugați să clasifice perioadele sau fazele ciclului menstrual în raport de fertilitatea feminină prin trei tipuri de evaluare (fază relativ infertilă, fază fertilă riscul cel mai mare de a rămâne însărcinată, respectiv faza infertilității absolute). Numai 2,5% din subiecți au răspuns corect la toți cei 4 itemi. Media pe grupul de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din Attys”; „Lazăr mort se transformă în flori. Surorile lui înfloresc bocindu-l. Laptele în care a fost scăldat Lazăr mort este aruncat la rădăcina pomilor, în alimente, pe locuință, asupra fetelor...”. Iată cum sacrificiul lui Lazăr devine rit de fertilitate, cuprinzînd deopotrivă regnul vegetal, zoo și uman. Partea care interesează aici privește moartea lui Lazăr: pur și simplu, cade din copac, se rupe creanga; sau, cocoțat pe ea, o taie cu inconștiență. Se merge direct la țintă, fără complicații dramatice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în scenă a problematicii morții. Adoratorii lui Dumuzi concepeau realitatea dramatică a morții actualizînd-o iar și iar, prin tehnici ritualice. Oricînd se poate demonstra că sumerienii, egiptenii, grecii, geto-dacii au promovat concepții funerare izvorîte și timbrate din/de rituri ale fertilității. În schimb, sacrificiul păstoresc din Vrancea își asumă un cod de înțelesuri sensibil evoluat și de interes filosofic, atîta timp cît se ridică spre înțelegerea antropologică a omului. Să nu uităm că dacii deveniseră celebri în lumea antică pentru gîndirea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Din trupu-i nici o boală să nu-i scape. Dacă dispariția Inannei pune în alertă panteonul divin sumerian, confruntat cu realitatea morții ca moarte, pierderea zeiței Iștar periclitează însăși existența cosmică, iar aventura eroică a coborîrii capătă înțelesul unui mit al fertilității: Cum coborî Iștar, zeița, în Țara - fără-cale-întoarsă, Pe junci n-a mai sărit un taur, asinul n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici omul n-a mai oprit femeia; Dormea bărbatul singur în odaie; Dormea soția singură în cotlonul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai hotărît, cu riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin urmare o divinitate care ocupă un loc de primă mărime în panteonul egiptean, dominat de spirite astrale, vegetale și zoomorfe. Hator mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dintre cercetările etnografice contemporane și, cu siguranță, li se vor adăuga și altele. Totuși, cele spuse de cărturarul moldovean trimit la realitatea concretă în măsura în care obiceiurile au fost citate împreună, ca aspecte ale unuia și aceluiași ritual „de etapă” și de fertilitate. Fiecare cuprinde elemente specifice. Le distingem la Caloian după următoarele componente: a). motivul „maica bătrînă”, în unele variante, bine structurate tipologic și comune cu Miorița; b). cele două păpuși de lut, Scaloian-Scaloiță, reprezentînd bi-unitatea masculin/feminin, ca principiu vital al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dorința oamenilor de a obține recolte bogate, dovadă că ambele obiceiuri se încheie, în expresia lor literară, cu orații de bună stare. Uneori textele se confundă tocmai din această cauză. De altfel, apa constituie un panaceu universal în riturile de fertilitate. „Plugarul”, primul sătean care punea primăvara plugul pe brazdă, era dus cu alai la rîu și cufundat de trei ori în apă, asemenea copilului la botez. Prin acceptarea voluntară a cufundării, Plugarul își asuma răspunderea, în numele tuturora, pentru buna recoltă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cîmpi să veghezi, ca pămînturi ori mare Făptuitor de rodiri și stăpîn peste-a anului vreme Să te socoată și fruntea cu-al Vènerei mirt să-ți încingă. Apa unifică, așadar, întreaga serie de ritualuri care se integrează în sfera fertilității și a rodirii; cu predilecție, de primăvară și de vară. De la Plugar se extinde la Paparudă, la Caloian, ca să ajungă la cîntecul de seceriș, al cununii și de aici la cîntecul de nuntă, al miresei. Apa reprezintă semnul cel mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu trebuie să deducem că obiceiul se transformase în „folclor de copii”. Din contra, putem conta pe adînca lui arhaitate, fapt ce deschide perspectiva unei cercetări comparate, avînd ca punct de sprijin și de referință cele mai vechi mituri de fertilitate. Pare să se confirme o teză îndrăzneață din tinerețea lui Mircea Eliade: unele obiceiuri carpatice, din circulația vie, se dovedesc a fi mai autentice și mai demne de crezare decît altele asemănătoare, păstrate în scrieri prestigioase ale antichității. Satul încă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
organizat și structurat mental în asemenea mod, încît aducea (și conserva) din îndepărtate timpuri tehnicile de producere a jocului, în funcție de interese practice imediate. O dată cu fisurarea ansamblurilor cultice, categoriile gîndirii au suferit mutații serioase. Foarte sensibile s-au arătat riturile de fertilitate, pentru că erau în legătură directă cu credințele despre circulația vieții, mișcarea anotimpurilor, descoperirile științifice. Caloianul și Paparuda s-au comportat mai greoi datorită unor elemente constitutive aparte. Primul s-a dovedit a fi, totuși, mai mobil, întrucît înscenarea înmormîntării și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lut care îl închipuiau pe tînărul Caloian erau înscrise trăsături fine, ca idealizare a victimei. Și Burada, familiarizat cu cercetările arheologice, reproduce în studiul său un asemenea chip, amintind îndeaproape statuetele de lut virile ale cucutenienilor, care însoțeau zeițe ale fertilității. Asocierea tinereții, frumuseții și nenuntirii într-un act sacrificial justifică drama, bocetul, lacrimile. La rîndul său, Gheorghe Vrabie descoperă și el o variantă printre manuscrisele Bibliotecii Academiei, care completează cele două tipuri cunoscute de la Burada: Scaloiene, iene, Pui de cuconele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poartă titlul Vremea tuturor lucrurilor. Deosebirea omului de animal. Ultima parte mi se pare semnificativă pentru înțelesul antropologic. A doua normă care reglementează textele în discuție arată că bocetul este o specialitate a femeilor, fie că sunt vizate riturile de fertilitate, fie aspecte din viața omului. Putem conchide cu fermitate: femeile plîng în cadre organizate ritualistic. Toate marile divinități feminine ale pămîntului și ale vegetației plîng religios. Nu și bărbații. Plînge Iștar, nu și Tammuz; Isis, nu și Osiris; se jelește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
limpede pentru cavalerii Mesei Rotunde, dar și pentru alte momente mitico-istorice. „Înainte chiar de a i se răspunde unde este Graalul, pronunțarea corectă a întrebării juste aduce după sine o regenerare cosmică, pe toate nivelurile realității: apele curg, pădurile înfrunzesc, fertilitatea coboară pe pămînt, virilitatea și tinerețea regelui sunt restaurate”. Autorul comentariului valorifica ideea de „regenerare cosmică” transferînd-o pe plan moral, în folosul generației sale, cînd scria, la 1938, articolul despre Parsifal: „Episodul acesta din legenda lui Parsifal mi se pare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
decisiv mecanismul de selecție al autoorganizării. Câmpurile externe, cum ar fi câmpul gravitațional și cel magnetic devin condiții la care reacționează sistemul viu ca un întreg și dezvoltă noi posibilități de răspuns. Nu numai chimia și biologia au beneficiat de fertilitatea conceptelor din termodinamică (ireversibilitate, ordine/dezordine, entropie, echilibru) ci și un domeniu vechi, dar care a cunoscut în secolul al XX-lea o revigorare conceptuală și metodologică remarcabile. Este vorba de cosmologie. Termenul de gaură neagră desemnează un obiect cosmic
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
să clatine lumea. Capitolul X "Marele jihad" Alungați de secetă, locuitorii Israelului s-au adunat neliniștiți pe versanții Muntelui Carmel pentru a asista la o competiție. De o parte erau cei 450 de preoți ai lui Baal, zeul canaanit al fertilității. De cealaltă parte era Ilie, profetul lui Iahve, Dumnezeul lui Avraam, Moise și David. Printre spectatori se afla și Ahab, regele ursuz și slab al Samariei. Cele două tabere urmau să arate care dintre zei era mai puternic. Dovada cerută
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
să devină mai degrabă o societate informațională. În cadrul acestui nou tip de societate, schimbarea socială este tot mai imprevizibilă, la fel ca și tranziția, iar continuitatea, rutina și predictibilitatea par să nu reprezinte altceva decât concepte amorfe și lipsite de fertilitate gnoseologică. Globalizarea tot mai accentuată și mai derutantă a cunoașterii, alături de mulți alți factori ai schimbării contemporane ne indică o realitate de netăgăduit: suntem pe cale de a păși peste un nou prag în evoluția socială. Așa cum afirma Alvin Toffler, "O
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dând mâna fraților lor răspândiți în Bulgaria și Macedonia? Acestea erau întrebările care ne năpădeau în vreme ce coboram Dunărea. Ne mai întrebam de ce al patrulea bazin al fluviului, atât de înzestrat de la natură cu păduri și minereuri, cu pământuri a căror fertilitate nu se poate compara decât cu țărmurile Nilului, rămâne pe trei sferturi necultivat și neproductiv? De ce n-au fondat aici un imperiu dăinuitor galii când se năpusteau spre Grecia sau cruciații? Cu siguranță că hoardele din Tibet n-au găsit
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
soluri hidromorfe, cf. SRCS 1980), cu o dezvoltare mai redusă în suprafață. * Cernisolurile (molisoluri după SRCS-1980): Sunt reprezentate prin tipurile cernoziom și faeoziom. Cernoziomurile au o largă răspândire, ocupând suprafețele interfluviale, versanții slab înclinați și terasele râurilor, fiind soluri cu fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipic de stepă sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. În comuna Vorona se întâlnesc pe terasele inferioare ale principalului curs de apă (Siretul cu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
o vegetație de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluții îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite în zona colinară, spre zona de culme a dealurilor. Luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS-1980): Preluvosolurile sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind favorabile utilizării silvice, pomicole și viticole, însă adaosul moderat de îngrășăminte, reglarea regimului aero-hidric și măsurile antierozionale pe versanți conduc la producții constant ridicate ale acestui tip de sol. Luvosolurile sunt formate sub pădurea de stejar și gorun. Conținutul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pe versanți conduc la producții constant ridicate ale acestui tip de sol. Luvosolurile sunt formate sub pădurea de stejar și gorun. Conținutul lor de humus este redus, fiind sărace în baze și acide, adesea cu un regim aero-hidric defectuos. Astfel, fertilitatea acestui tip de sol este bună pentru păduri, mijlocie pentru plantațiile pomicole, pajiști și unele culturi, dar redusă pentru culturile de bază, chiar pentru viticultură și pomicultură. Protisolurile (soluri neevoluate după SRCS 1980) Această clasă de soluri este sunt reprezentate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
eroziunea și alunecările de teren explică prezența acestor soluri, existența lor fiind condiționată însă și de substratul friabil, slab sau neconsolidat (marne, argile, nisipuri, loessuri), sau de intervenția brutală a omului. Se întâlnesc pe versanții râurilor. Aceste soluri au o fertilitate foarte scăzută. Hidrosolurile (soluri hidromorfe după SRCS 1980): Sunt reprezentate de gleiosoluri care se dezvoltă pe depozite fluviatile. Ele apar în jurul izvoarelor și meandrelor din albia majoră a Siretului. Sunt soluri umede, caracteristice pentru luncile și terasele (mai ales inferioare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
reprezentate de gleiosoluri care se dezvoltă pe depozite fluviatile. Ele apar în jurul izvoarelor și meandrelor din albia majoră a Siretului. Sunt soluri umede, caracteristice pentru luncile și terasele (mai ales inferioare) slab drenate ale râurilor, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob. (Tufescu V., 1977) I.4. Rețeaua hidrografică Apele de suprafață sunt reprezentate de râul Siret și de pârâul Vorona cu afluenții acestuia: Sihăstria, Poiana, Chiscovata, Pârâul Satului și Valea Puturoasă, pâraie caracterizate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]