12,377 matches
-
te adoră pînă-n pînzele... mă rog... albe? Tablourile nu-s decît o reflectare a dorinței de-a fi fost iubit. Sincer: a fost? Nu. Credeam că mă bucur de-o prietenie afectuoasă și m-am trezit agresată ca la linia fierbinte. Relația perfectă dintre un bărbat și o femeie e prietenia afectuoasă. Pons subtilis. Din varii motive, bărbații greșesc pasul. Și nimeni nu face excepție. Îți spun o noutate? Ți-aduci aminte de distinsul filosof, foarte vîrstnicul și distinsul filosof M.P.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi lingă lacrimile de pe obraz. Nu plînge, Iordanco, de ce plîngi? Am să-ți citez nu din Schopenhauer al vostru, ci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu iordană, cu iordană tocată mare, cu iordană tocată mărunt și cusută la loc, pe burtă". De la fereastră, grădina e ultra-ordonată ca și casa. De ce-mi spun că o viață afectivă cu un idealist, cînd foarte rece, cînd foarte fierbinte, mereu la extreme (gheață/foc) n-ar fi fost ce-aș fi vrut? Da, e momentul să plec. Mă întorc spre intrare și descopăr, într-un cuier cît peretele, o colecție de pălărioare, de șepci, de berete. Ce deranjat era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Teatrul Mic. Nici nu mai eram geloasă. Îi număr pe degete defectele: mîncăcios, cinic, infidel, excesiv, egocentric. Nu, nu în ordinea asta. Mai ales alcătuirea lui atît de variabilă mă necăjea. Soarele roșu, pielea roșie, gura roșie arsă, nisipul prea fierbinte, insolația, țipătul pescărușilor și, în urechi, valurile bufnind digul. "Dansezi? Îți dă voie moșoteiul să dansezi?" Era același "repăr" neras, din gară. La limita dintre sala de mese și discotecă, Iordan, cu ceasul pe masă (purta un ceas, ca Nababul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
penis e ca mînerul rotund de la ușă"), disecînd reușita "actului", în trei pătrimi de ceas, cu recunoștința reciprocă bărbat-femeie la un loc. Ca să n-o mai fac pe victima (colaterală), ies din casă. Tano rămîne înăuntru, cu șira la țeava fierbinte. Și ce piruete mai făcea cînd mă simțea pe picior de plecare! Era de legat cînd venea primăvara. Nebun de legat. Îmbătrînești, Tănucă? Altădată nu te-ai fi dezlipit de daragaia ta Iordanca. "Am să-ți fiu înger de pază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cadîne: "Punem de cafea? O punem?", insinua păcătosul, cu ochii pe Maja Desnuda, nume de alint pentru Maia Branea. Starea rea de la începutul zilei s-a dovedit solubilă în cana cu cafea. Inima, plesnită cum e și cana (din cauza cafelei fierbinți, turnate prea repede) își revine. De multe ori fac asta: improvizez buna dispoziție. Trag de ea așa cum aș trage de furtunul cu care ud, verile, grădina. Nici ninsoarea nu-mi mai pare măruntă și urîtă ca o mătreață. Hohotesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tineri alunecau atât de ușor de la o iubire în alta, după dorința mea, de fiecare dată mai pătimași. Chiar și iubirea cea mai pură reușeam s-o pervertesc, s-o terfelesc în îndoieli mistuitoare. Soarele își dănțuia umbrele pe piatra fierbinte și lucra în favoarea mea; la fel și apa dădea strălucire trupurilor, le făcea mai alunecoase, spiritul iubirii se încolăcea pe trupurile lor cu naturalețe. Viața își urma unicul ei sens, energii uriașe, nestăvilite germinau în ei, gata să se dezlănțuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și lungi ca țigăncile, de sub care se zăreau gleznele ei mici și delicate, cu pieptul pe jumătate dezgolit. ............................................................................................................... Și eu alergam peste dealuri excitat de gâfâiala ei în urma mea și sânii îi tresăltau în toate direcțiile, iar mâna ei era fierbinte și se făcea din ce în ce mai fierbinte, pe măsură ce ne apropiam. Dar mă trezeam întotdeauna înainte ca străbunicul să-și facă apariția. Cred că mă trezeam pentru că mă ardea podul palmei, mă ardea cu flacăra dragostei. Și dragostea asta, cu toate că nu mi-era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care se zăreau gleznele ei mici și delicate, cu pieptul pe jumătate dezgolit. ............................................................................................................... Și eu alergam peste dealuri excitat de gâfâiala ei în urma mea și sânii îi tresăltau în toate direcțiile, iar mâna ei era fierbinte și se făcea din ce în ce mai fierbinte, pe măsură ce ne apropiam. Dar mă trezeam întotdeauna înainte ca străbunicul să-și facă apariția. Cred că mă trezeam pentru că mă ardea podul palmei, mă ardea cu flacăra dragostei. Și dragostea asta, cu toate că nu mi-era adresată mie, îmi devenise insuportabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
elocvente, să se justifice și continua să privească cu bucurie la chipul lui magnific și strălucitor. După ce a pus ultima întrebare, tânărul a dispărut fără ca ea să-l vadă plecând și a mai simțit o vreme, în absență, degetele lui fierbinți electrizându-i palma. Ea nu-și putea aminti absolut nimic din ce au discutat; totuși, se întreba dacă ea a reușit să-i răspundă satisfăcător, dacă l-a lămurit pe îngerul morții care ar fi putut fi motivele reacțiilor ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
scrutau intens cu ochiul lor sfredelitor. Ca niște pumnale, dinții lor ascuțiți încrețeau apa în jurul ei, dar niciunul n-a schițat vreun gest de atac. Sfârșitul amintirii. "Persona" După ce a ieșit din apă, s-a întins pe mal, pe nisipul fierbinte unde a zăcut o vreme. De data asta îmi amintesc exact costumul de baie cu desene abstracte, în culori vii. Era costumul meu de odinioară, cel pe care l-am purtat cu multă dragoste ani de-a rândul. Da, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nisipul neobișnuit de alb și roca poroasă vulcanică ce formează pereții și gura plajelor. Leii de mare erau atât de mulți, încât trebuia să-ți potrivești fiecare pas să te poți strecura printre ei. Se răsfățau în soare pe nisipul fierbinte sau pe stâncile labirintice de lavă și o purtau cu gândul la descrierile din "Bătrânul și Marea" și de-acolo la Santiago al ei, bărbatul cu umerii puternici și rotunzi. Și ea și-l imagina rostogolindu-se pe nisipul fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fierbinte sau pe stâncile labirintice de lavă și o purtau cu gândul la descrierile din "Bătrânul și Marea" și de-acolo la Santiago al ei, bărbatul cu umerii puternici și rotunzi. Și ea și-l imagina rostogolindu-se pe nisipul fierbinte, printre focile ce forfoteau lasciv și ludic sau zăceau nemișcate la soare. La vârsta la care citise "Bătrânul și Marea" nu văzuse încă "leii de mare", drept care se gândise la ei nu ca la niște foci, ci ca la niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mare își văd de puii și de jocul lor senzual în soare, nepăsătoare la treburile bărbătești, la războiul pentru teritorii. Plaja va rămâne pentru totdeauna a lor. "Vine regele! Pleacă regele!" Soarele va desena în umbre aceleași jocuri pe nisipul fierbinte, marea va clipoci la fel din ochiurile de apă construite cu migală de vânturi, timp și lavă. Santiago Santiago era mereu absent, cufundat în gândurile lui. Și ea ar fi dorit să poată intra în gândurile lui, să fie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de după perdele, Pândesc, cu privirea slinoasă, călăii. Cântecul liftierelor din spitale Aici în cabina cu aer lăptos Mereu ne mișcăm: când în sus, când în jos Sus, chirurgii cos morții cu ață, Jos, noi le punem cearșaful pe față. Rude fierbinți, contra cost, ne-nsoțesc. La morți luăm ortul, viii plătesc! Viața ne este o stare de grație! Un joc cu potul numit satisfacție! Guvernanții sortiți mereu să se schimbe Hoitul pe la noi în curând o să-și plimbe. Când sănătatea pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la mulțimile eu-lui meu, cu mirare asemuind frumosul cu armonia pe care o propagă, Mioara și Mioarele de asemenea, aceste miraje se diluară încet în pânza zilei odată cu răsăritul soarelui din apele Dunării; își scutură stropii umezi ai iubirii sale fierbinți pentru oameni și cu părul ud se înălță cu fața curată, spre cer. Levitam ni se părea că levităm sau noi ne vedeam organele interne frumos colorate ca în planșele de anatomie, cerul întreg era un ecran pe care puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
spuse focul ăsta era Satelitu. Numai că nu ne-a dat putere ca să trăim, fie pentru că trebuia să stea ascuns, fie pentru că untura de porc îl apăra. Ce l-am fi devorat, dar ne opreau focurile din sufletul lui, mai fierbinți decât toate flăcările lumii, ardeau și gândurile ale căror săgeți încenușau zăpada, de a-i aduce acasă pe românii lui din Siberia, cu Rusie cu tot, dacă se poate. Eram tânăr spuse Satelitu când am dislocat cătunul din pământul înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
multicolore, basculante de 1000 tone, fornăind din frâne și îmbâcsind aerul cu gaze de eșapament, simți că rostul lui pe această lume, fără casă, fără atelier, fără ochi, a luat sfârșit. Pedestrași nevăzuți trimiseră în același timp mii de săgeți fierbinți prin ochii lui. O dată și încă o dată! Când au avut timp să-și încarce ar-ba-le-te-le? Săgețile pătrunseră până-n hipotalamus. Creierul mic își pierdu echilibrul. Șepcarul căzu la pământ, cu capul într-o imensă ladă cu mortar. Fără să știe de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fața în jos în nămolul pufos și umed. Din trupul lui se ridicau, tremurând, aburi și pe măsură ce soarele roșu de furie, pentru că plăpumi de nori cumulus îi obturau privirea, se umflă în obrajii pufnind smocuri de plasmă și azvârli cercuri fierbinți peste oraș. O zvâcnitură și imensa ladă agățată cu șufe încordate în cârligul macaralei se ridică și, după ce pluti pe deasupra batalioanelor de căști, la semnul capelmaistrului își îngheță balansul și doi soli traseră de manetele trapei deasupra cofrajului din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lume și în vara aceasta toți brăilenii se strânseseră pe malul Dunării, în punctul de trecere al bacului spre Insula Mare. Cele mai frumoase fete veniseră fie împinse de părinți, fie de capul lor, fără să le pese de rugămințile fierbinți ale iubiților, total lipsiți de simțul infinitului. Binefacerile închegărilor unei familii, bucuria trecerii prin viață, consemnată în statistica vremii, oferea un orizont searbăd frumoaselor cu destin de vestală. Sacrificiul lor avea să le zeifice, pășind din viață în tărâmul inefabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la pupă, legate câte două în paralel cu alte trunchiuri de salcâm. Fiecare luntre dispunea de un capac bombat, care avea să etanșeze conținutul pe parcursul drumului fără pulbere. Sutele de mii de ambarcațiuni încărcate cu grâu și miere de albine fierbinte așteptau, cu capacele ridicate, fecioarele. Ca la un semn a venit apusul, când soarele își luă rămas bun, fluturându-și eșarfele însângerate. Și fetele au urcat în bărci. Capacele au fost trântite cu zgomot și ferecate. Se auzeau gemete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
toropeală, vioi, picta ceartă, deși îndrăgostiții se sărutau lung, desena ochi cu stări în privire, de pândă, de deochi, de curiozitate, de invidie, de nepăsare, de poftă, de dezgust și cei doi luau atitudine, sfidând toate privirile prin îmbrățișări mai fierbinți și mângâieri mai dulci. Singurul lucru pe care Hugo n-a reușit să-l picteze vreodată a fost secretul! Nu putea și pace! Îl divulga fie prin crochiu, de unde orice profan putea ghici substanța ascunsă, fie prin abstractizarea ideii, ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
hotărât să nu se abată din drum până când nu-și va ucide rivalii. Chipul Astrului, arzând de răzbunare, îi aduse Profesorului aminte de eroul neînvins în șiretenie, Ulise. Și desluși, dincolo de flăcările mâniei, dincolo de inima topită de iubire, dincolo de patima fierbinte, chipul marelui erou. Omul e mai presus de Zei, gândea el și vizualiză toate cifrele care urmau după 3,14. Și în timp ce șirul depășea deja marginile Galaxiei, profesorul se avântă spre frumoasa regină cu aceeași hotărâre cu care cifrele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ca fiind compusă din noapte și zi. Nimic nu-mi mai aducea aminte de mine decât faptul că respiram cerul tare al înălțimii ce era sub mine, galeriile subterane ale trecutului, hăurile tinereții, râul negru din petrol, alteori din smoală fierbinte al anilor care au trecut pe deasupra, pentru că eu, sub acest fluviu negru, mă întorceam inocent cu gașca elevilor din clasa a X-a a liceului tuturor catifelelor, tinichelelor și baizdrugilor fără să-mi pese, deși bănuiam că dintre apele negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în reluare. Trebuie să le arăt cine sunt! Și Mioara lansă marele frig pe care-l purta în suflet. Tot frigul ei îl oferi lumii în care venise, ca să-l topească în forja dragostei și să-l transforme în sabie fierbinte. Cu care să decapiteze șerpii vicleni și îmbuibați ai minciunii. Și Parisul deveni teatrul marii rebeliuni în numele trezirii conștiinței. Spaniolii uitaseră lecția dată de Cervantes și își închinau viața luptelor cu taurii. Mioara trebuia să trezească prin frig sufletele moleșite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]