57,520 matches
-
postcomunismului. Simplu spus, este important de detectat elementul comun între cei care, sub diverse forme și cel mai adeseori în chip extrem de strident, au invocat idealuri naționalist-comuniste, și cel care a jucat rolul de orator en titre în Piața Universității, figura cîndva promițătoare a societății civile românești pe cale de a se naște în urma năruirii dictaturii leninist-ceaușiste. Firește, destinul ulterior al fostului lider studențesc ar putea oferi anumite chei de interpretare: între altele, îmbrățișarea deschisă a neo-protocronismului, cultul mai mult sau mai
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
adaugă lumina pămîntului ars de soare, firea aprigă a locului, fervoarea catolică. Să ne mai mirăm că aici a fost înălțat Escurialul credinței absolute și că, drept urmare, apăru la un moment dat și Inchiziția?... Dar celălalt adaos, civil, - Cavalerul tristei figuri, personajul tragi-comic al originei complexe?... În drum spre muzeul Prado, barocul madrilen al edificiilor vechi îmi dă senzația unei apăsări estetice grele pe metru pătrat. Pot să spun că încep să respir mai ușor abia cînd întîlnesc vreunul din blocurile
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
și levitînd în abstracțiunea cea mai înaltă. Chipul interior și mișcarea exterioară, pe care Yvonne Hasan le urmărește cu același interes, compun, cumva, portretul unui tip de artist pe care Klee îl reprezintă maximal, dar în contururile căruia intră multe figuri ale artei moderne. Iar acest potret nu este nicidecum al unui personaj simplu, răzvrătit umoral și demolator din frustrare, crud din neputință și nihilist din oboseală, așa cum nu o dată a fost denunțat artistul ultimului secol, ci al unei mari conștiințe
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
dădea dovadă de umor, acesta fiind aspectul stenic al polytropiei sale, dar și - să recunoaștem - o anticipație a absurdului. Într-o singură privință Ulise nu este un om modern și anume prin faptul că nu poate fi apreciat drept o figură tragică. Avizat asupra acestui lucru, Traian Ștef motivează lipsa de tragism a personajului prin aceea că e polytropos, adică arborează o mulțime de măști, apoi fiindcă aspiră spre o finitudine - găsirea propriului centru -, iar nu spre depășirea propriei condiții, ca
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
S.R.I.-ul l-a avertizat și pe Virgil Săhleanu despre ceea ce se punea la cale. Poate că "voci binevoitoare" au făcut-o. Sau poate n-au făcut-o. A sosit, totuși, momentul ca ilustrele capete din fruntea instituției să lase figurile de primadone jignite și să spună răspicat din ce motive au decis să intercepteze convorbirile conducerii Tepro. Nu vreau să spun că n-ar fi existat motive ca boșii de la fabrica ieșeană să fie puși sub urmărire. Poate c-au
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
Mureșan, Radu Sârbu și Remus Opriș dezastrul ni s-a relevat în toată oroarea lui. Aceștia sunt specialiștii capabili să conducă o țară? Privirile alunecoase, incapabile de focalizare, ale psihiatrului Opriș ar fi trebuit să ne neliniștească din prima clipă. Figura deja senectă a ministrului agriculturii (am avut un adevărat șoc când am aflat că are în jur de patruzeci de ani!), româneasca suprarealistă a lui Ulm Spineanu și agresivitatea bolovănoasă a lui Ciumara sunt tot ce-mi evocă, în clipa
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
putea reproșa, de exemplu, că folosește un limbaj excesiv stilizat, care face cuvintele să nu se lege în imagini coerente (metaforizarea e, de altfel, caracteristică și pentru Iacob Roman); greu însă se poate descoperi vreo stîngăcie în construcția alambicatelor sale figuri de stil. Ce taină-i aceasta?, culegerea de poeme a lui Iacob Roman, se autoprezintă Minei pe lunile noiembrie și decembrie. Teologic și ortodox vorbind, mineiul este o carte bisericească în care sînt notate slujbele de peste an, pe zile. Poeziile
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
Din punctul de vedere Modorcea-Antonovici, lucrurile se prezintă cît se poate de clar: Geist nu respinge acele jenante obiecte de bîlci pentru că acestea sînt falsuri evidente și constituie un atac direct la opera brâncușiană, ci pentru că el este... una dintre figurile malefice ale conspirației mondiale. Dacă slăbiciunea instituțiilor românești este atît de adîncă încît ele nu pot descîlci una dintre cele mai mari escrocherii ale acestor ani, măcar o atitudine morală trebuie luată acum pentru denunțul și dezamorsarea acestei acțiuni rușinoase
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
Nu am intenția să critic municipalitatea madrilenă. Ca bucureștean, cunosc... Amănuntul îl reținusem dintr-un cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea, în loc de flori, în acea zi, împodobeau monumentul Autorului Tristei figuri. Nu vedea, oare, Personajul lui Cervantes peste tot în lume, partea idealistă a existenței? Prinți și prințese, în loc de hangii ori hangițe?... De ce să nu fi luat în ziua aceea gunoaiele drept orhideele pe care cetatea Madridului le-ar fi așternut
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
bărbat rafinat, care se pricepe să-i întrețină pe bunii ei prieteni, soții Grielescu. Întregul univers al lui Chick se răstoarnă în momentul în care îl întîlnește pe Ravelstein, profesor de filosofie politică la aceeași universitate, o personalitate complet diferită. Figură histrionică, de o cultură și o spiritualitate fabuloase, criticînd răspicat societatea în care trăiește, dar trăindu-și din plin viața, îmbibat de erotism, dar homosexual, Abe Ravelstein e probabil cel mai reușit personaj al lui Bellow, în ciuda faptului că, așa cum
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
fidelitate. Asemenea lui I. D. Sărbu și în mai mare măsură decît Mircea Zaciu, "poetul leneș" se arată apt a fixa atmosfera de "mistificare și totalitarism", de impostură și dispreț comunist față de omul simplu, față de individul care nu deține puterea. Figura lui Caliban devine emblematică: "Caliban s-a prefăcut că merge la școală, și-a dat singur diplome felurite și-acum conduce cum îl taie capul și e foarte încîntat de sine. Și totuși e nesigur de scaunul pe care șade
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
de alți doi, cu chiverele lor pe cap ca-n operele spaniole, mă controlează atent. O fi crezînd că sînt un terorist (basc?)... Aerul meu tensionat de atîta curiozitate, de întîlnirea cu locurile noi îmi dăduse poate ceva suspect pe figură. Acel semn fizionomic tipic teroristului pe cale de a săvîrși actul suprem al distrugerii... Din cîți eram în vagonul fără compartimente, de rapid de lux, doar la mine se oprise și-mi controlase valijoara neagră cumpărată de la Samaritaine, la Paris... După
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
care e atît de firească și de comunicativă. În traducerea lui Doinaș, poemele își pierd și farmecul și ținuta și se transformă în niște producții banale, fără apartenență, de un "mecanicism" stilistic supărător". Ori imaginea suficientă a lui Al. Ivasiuc: "Figură prosperă, infatuată, cu un aer de mare personaj. Spunea că a venit pentru cîteva zile la Cluj spre a se recrea, fiind dezgustat de numeroasele intrigi ale coteriilor scriitoricești din capitală. Sper că va petrece clipe de reală destindere alături de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
-oct. 1973, p. 24-25): El rumano escondido (Românul ascuns, secret). Lucrurile sînt prezentate acum mai coerent, într-o schiță care pune în valoare complexitatea omului și a artistului: "Grigore Cugler cînta la violă în Orchestra simfonică națională. Pentru acest motiv, figura lui nu era cu totul necunoscută în Perù. Cei care îl cunoșteau, aveau mereu impresia unui personaj plin de suflet și liniștit, care se dedicase complet muzicii... Pentru toți ar fi fost o surpriză să afle că acest om, stabilit
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
într-un fel care, la prima vedere, părea definitiv..." Grupajul din revista Caretas este însoțit de o fotografie a lui Gr. Cugler - care pare identică cu aceea care a apărut în Manuscriptum din 1998, un colaj în mijlocul căruia apare iar figura lui Cugler și coperta volumului Apunake și alte fenomene, în care (spune textul explicativ) "mulți văd un premergător al teatrului absurdului". Este evident că figura scriitorului pare să fi trezit măcar oarecare curiozitate, pentru că aceeași revistă (nr. 503, p. 23
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
cu aceea care a apărut în Manuscriptum din 1998, un colaj în mijlocul căruia apare iar figura lui Cugler și coperta volumului Apunake și alte fenomene, în care (spune textul explicativ) "mulți văd un premergător al teatrului absurdului". Este evident că figura scriitorului pare să fi trezit măcar oarecare curiozitate, pentru că aceeași revistă (nr. 503, p. 23) publică puțin mai tîrziu o altă traducere a unei proze scurte de factură kafkiană (El prisionero, Prizonierul): Opinia publică l-a declarat vinovat: vinovat de
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
plînge mulți ani apoi, precum pentru Grigore Cugler, "Apunake", care, devenit o legendă în sine în patria sa de origine, România, este resimțit ca o pierdere ireparabilă..." În fine, în nr. 716 din 27 noiembrie 1982, Zenaida Mateos revine asupra figurii lui "Apunake", reluînd și amplificînd figura utilizată de Cesar Levano cu zece ani înainte, căci articolul său se intitulează acum "Apunake", el genio escondido, cu subtitlul "Amintirea unui român neobișnuit" și este introdus printr-un cartuș care reamintește cititorului figura
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Grigore Cugler, "Apunake", care, devenit o legendă în sine în patria sa de origine, România, este resimțit ca o pierdere ireparabilă..." În fine, în nr. 716 din 27 noiembrie 1982, Zenaida Mateos revine asupra figurii lui "Apunake", reluînd și amplificînd figura utilizată de Cesar Levano cu zece ani înainte, căci articolul său se intitulează acum "Apunake", el genio escondido, cu subtitlul "Amintirea unui român neobișnuit" și este introdus printr-un cartuș care reamintește cititorului figura artistului și destinul său neobișnuit: "La
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
figurii lui "Apunake", reluînd și amplificînd figura utilizată de Cesar Levano cu zece ani înainte, căci articolul său se intitulează acum "Apunake", el genio escondido, cu subtitlul "Amintirea unui român neobișnuit" și este introdus printr-un cartuș care reamintește cititorului figura artistului și destinul său neobișnuit: "La zece ani de la moartea muzicianului-compozitor-desenator-scriitor român Grigore Cugler, cei care l-au cunoscut și-l amintesc ca pe cineva jovial, un cititor lucid și atent, înconjurat întotdeauna de ceea ce el considera a fi lucrul
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Secolului Luminilor, în Italia, dar și în Franța. Darnton a studiat inițial raporturile pe care Jefferson, unul din părinții fondatori ai Americii, le-a avut în 1787 cu Societatea galo-americană din Parisul de la sfîrșitul Vechiului Regim. Așa a căzut peste figura unui jurnalist strălucit și poligraf plin de datorii, înghesuit de poliție pentru editări clandestine, pe nume Brissot, care-l fascinează și-l determină să se ducă la Orléans. în arhivele orașului, descoperă dosarele lui Lenoir, polițaiul care-i urmărea pe
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
destinul... Am văzut filmul în premieră lui europeană, anul trecut, în competiția Festivalului de la Veneția. Imaginile lui nu se șterg cu ușurință din memorie: orfelinatul, copilul bolnav, închis într-un fel de culcuș transparent, ca într-o nacela a suferinței, figură lui Michael Caine și beția drogului, suferință topită în eter, livadă însorită, o pădure, o apă, o trusă medicală, un cinematograf în aer liber... O distribuție inspirată, condusă de un regizor (suedez) căruia nu-i e frică de sentimentalism - Lasse
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
minunată zonă montană unde e copleșit de măreția formelor de relief, dar și de frumusețea extraordinară a unei tinere pe care are îndrăzneala să o imortalizeze pe cînd ea îi salvează viața. În ordinea străvechii interdicții orientale de a reproduce figura umană, părintele fetei se indignă și cere poza, dar i se oferă... o dischetă! Ostilitățile par a se stinge totuși într-o trainică amiciție între familia modestului rapsod popular și cea a snobului diplomat - om de afaceri. Tinerii își trăiesc
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
Making Sense of Religion 1), citesc, cu întîrziere în "The Journal of Religion" (University of Chicago Press, nr. 1/1998) o recenzie semnată de G.L. Ebersole care îmi atrage atenția prin vehemența cu care îl atacă atît pe Eliade - "această figură dominantă de la mijlocul secolului" (!) -, cît și pe autorul volumului amintit, pentru faptul că... "își propune să îl ia pe Eliade în serios" (!), astăzi cînd atacurile împotriva lui ar fi "devenit un fel de sport la modă în cercurile academice". De
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
atunci cînd Eminescu era socotit ce era socotit, eu încercam să le spun adevărul. Călinescu a asistat la una din lecțiile mele despre Gherea, pe care o transformasem într-o lecție despre Maiorescu de fapt, încercînd să-i reliefez, evident, figura, față de a măruntului lui adversar. Ei, socotesc că asta am făcut. Nu i-am mințit în ceea ce privește sistemul de valori, pentru că aici, mă întorc iar la o obsesie a mea, sîntem pe o piatră de încercare. - Cînd sistemul de valori s-
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
lume, acest lucru s-ar întîmpla. A fost uimitoare noaptea aceea, pe care soțul meu, cu mine și măicuța am trăit-o sub nuc cu părintele Braga. O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot, cu figură de icoană, cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență strălucită, la curent cu fiecare problemă politică europeană, americană, acest om a trecut prin închisori, prin Pitești, și vorbea cu o iertare
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]