1,926 matches
-
a doua parte a studiului, intitulată Ermetismul canonic, autorul volumului aduce argumente în favoarea ideii conform căreia poetul este de fapt un antimodernist convins care se opune imitației sterile și înșelătoare, un ermetic de tip canonic și nu unul de tip filologic precum Mallarmé, poetul francez cu care este în mod eronat comparat, un împătimit al ritmului perceput ca esență a existenței și prin urmare a poeziei acest "joc secund mai pur" (unul dintre capitolele studiului oferă o interesantă analiză a structurilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu are nimic de-a face cu lexicul și gramaticile"." (p. 151) Analiza hermeneutică este dublată în permanență la Theodor Codreanu de un pronunțat spirit polemic, atribut al siguranței de sine. Pe G. Călinescu îl taxează pentru că a confundat ermetismul filologic cu cel canonic. Lui Solomon Marcus îi reproșează că nu s-a gândit niciodată să îl interpreteze pe Barbu prin trimitere la fenomenologia lui Husserl, iar Mincu e dovedit protocronist și docil! Oana Pârvulescu greșește și ea, considerând că mânia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
generală în atac", Theodor Codreanu trece la construcția unui edificiu hermeneutic propriu, având în centru ideea trandisciplinarității și conceptul de "ermetism canonic", preluat dintr-o scrisoare semnată de Barbu: "Mă face emulul lui Mallarmé, neobservând că ermetismul lui Mallarmé e filologic, iar al meu canonic." Prima prejudecată pe care Codreanu trebuie să o demonteze este ceea ce Barbu numea "legenda că am fost ori că sunt modernist". Printr-o argumentație laborioasă, criticul demonstrează caracterul antimodern al gândirii barbiene. Odată scoasă de sub tutela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe cei convinși de modernismul barbian sau de deschiderea sa spre avangardă, de lucrarea în cauză: "Marea contribuție a lui Ion Barbu, în estetica secolului trecut, este ermetismul canonic, sintagmă prin care poetul a ținut să se delimiteze de ermetismul filologic mallarméan. Metodologia cercetării noastre ține de noul context al transdisciplinarității, iar fundamentul estetic și ideatic e un pas către ceea ce am numit, într-o carte recentă, transmodernism, în raport cu care Ion Barbu este un precursor, alături de contemporanul său Lucian Blaga, ambii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-o scrisoare din 1959, adresată lui Filip Enescu (Opere II, p. 997), pe care o redă Codreanu spre a deschide calea spre ermetismul canonic cu ajutorul aparatului critic transmodern: "Mă fac emulul lui Mallarmé, neobservând că ermetismul lui Mallarmé e filologic, iar al meu e canonic (reducerea expresiei la o formă canonică, cu atât mai puțini termeni parazitari, în sensul reducerii ecuației elipsei la forma canonică)." (p. 63) Iată, așadar, nu doar o posibilă explicație a gestului lui Barbu (rimbaldian în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
doar un joc: "La ce folosesc toate acestea? La un joc", "un joc amăgitor cu adevărul", cum completează Hugo Friedrich. Replica lui Ion Barbu: joc secund. Se pare că de aici începe și despărțirea celor doi poeți. Peste ani, jocul filologic mallarméean va fi preluat de modernism, de avangarde și de postmoderniști; în schimb, jocul secund barbian continuă să fie secretul ermetismului canonic." (p. 329) Dar care joc secund, iată, prin lucrarea lui Theodor Codreanu, se deschide în cheie transmodern(ist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Celor dragi, plecați în veșnicie recunoștință, regrete și veșnică reamintire... I.N.O. MULȚUMIRI Doamnei Mariana Mânăstireanu, licențiată în științele filologice, domiciliată cu copiii și nepoții dincolo de țară, pentru amabilitatea și înțelegerea glasului Tatălui său, și mi-a facilitat accesul la corespondența Familiei. În memoria inegalabilului meu prieten, profesorul Alexandru Mânăstireanu. I.N.O. 12 martie 2013 (12 martie 1916 - 29 octombrie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o frumoasă surpriză: să-ți trimit prin poștă lucrarea mea de gramatică, intitulată „Culegere de fraze analizate sintetic”. Ea se află în prezent la tipografie, la „Casa Scânteii”, și am scris-o în colaborare cu o profesoară doctor în Științe filologice de la Institutul pedagogic din Constanța. A doua lucrare pe care trebuie să o depun în toamnă, tot la Editura didactică și pedagogică, este un Dicționar. O fac de unul 165 singur. După cum vezi, nu prea mă astâmpăr. Sper să vin
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
când vă scriu, suntem iar la Făgăraș. Îl aștept pe Liviu. Da. Pe el. Și pentru că sunt la acest capitol, dragii mei, să vă mai povestesc câte ceva. Mă iertați că nu vă scriu o scrisoare riguroasă din punct de vedere filologic, cu aliniate și alte cerințe. Gândurile mi se suprapun, îmi fug, vin iar și impresia mea este că mă aflu de față cu cineva, e atât de vie aceasă impresie încât neglijez de -a dreptul normele genului epistolar ! Să continui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A - momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice realizate cu scopul de a trezi conștiința națională. Scormonind imaginativ în trecut, plăsmuind descendențe etnice și stabilind filiații lingvistice, cărturarii care au descoperit națiunea dau expresie, pentru întâia oară, unui profetism național. Corelativ acestei faze inițiale este un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
descendențe etnice și stabilind filiații lingvistice, cărturarii care au descoperit națiunea dau expresie, pentru întâia oară, unui profetism național. Corelativ acestei faze inițiale este un program intelectual de teoretizare a națiunii pe baza probelor lingvistice și istorice prelevate prin studii filologice și istoriografice, program care poate fi numit naționalism cultural. Faza B - perioada "agitației patriotice" în care intelectualii adepții ai ideii naționale încearcă să câștige cât mai mulți partizani pentru politica naționalistă. Naționalismul cultural corespondent perioadei inițiale se preschimbă în naționalism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
umanioare); ▪ Școli academice, cu trei facultăți: filosofică de doi ani, juridică de trei ani și teologică; la care se adaugă două cursuri speciale: geometrico-practic de trei ani și economia de doi ani. B. Școli extraordinare: școală reală, institutul tehnic, cursuri filologice de limbi străine, cursurile de belle arte (arhitectură și pictură). Redăm planul de învățământ întocmit de către Regulamentul școlilor din Moldova, intrat în vigoare în 1835 (Urechia, 1892, IV, pp. 419-421), unde este detaliată lista disciplinelor obligatorii din prima clasă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tezelor". Pe 1 noiembrie 1971, la ședința biroului Comitetului de partid pe Centrul Universitar, s-a prezentat o informare cu privire la uniformizarea predării științelor sociale în Centru 2. Numărul orelor de științe sociale creștea de la 8% la 10-12%, cu excepția învățământului pedagogic, filologic, artistic, juridic și economic, unde se ajungea la 20% și al filosofiei, unde ajungea la 56%. La Universitate se introduceau disciplinele: etica și sociologia educației, istoria filosofiei, ateism științific; la Politehnică: sociologia muncii, estetica, informatica economică; la IMF: etica și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a unei ideologii polifonice, reunite, sistematic, într-o reconstrucție de hermeneutică radicală, pentru a testa posibilitatea de a lucra "filosofic" în afara regulilor dictaturii judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat evită cele două închideri ale sale care au stăpânit discursul de orice tip în tradiția noastră culturală: formalizarea logos-ului și lingvistizarea sa. Felul în care a fost pusă problema aici nu instituie deja un semn
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
linie de interpretare adaptată acesteia, fără a miza, așadar, pe oarecare sensuri "exacte" ale textului aristotelic ori pe niște sensuri "deformate" datorită intențiilor de interpretare simbolică a "materialului" aristotelic. În plus, cercetarea de față nu ține nicidecum să fie și "filologică", deși va fi atentă la utilizarea, cu anumite înțelesuri, a unor termeni. Mediul nu este un termen oarecare în raționament (silogism), sau un al treilea termen ca poziție în judecată; deși este un al treilea termen în silogism (primii doi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la un loc cu un amator încăpățânat (Cernăianu) ce nu se sfiește să recurgă la omisiuni și chiar falsuri în susținerea teoriilor sale. Ultima carte datorată lui N. Georgescu, "Scrisul ca o taină", este o adevărată bijuterie prin exemplaritatea cercetării filologice și coborârea în amănunțimi și finețuri de nebănuită acuitate. Ar fi, după socoteala noastră, a opta sau a noua carte ce i-o dedică lui Eminescu (chiar dacă sumarul mai indică și preocupări colaterale, în care opera poetului furnizează doar textele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
urmă psihologie..." Georgescu corectează și lecțiuni de neclintit. "sara suflu-n lumînare" devine "sara suflu-n luminare" și se demonstrează că, în vremea lui Eminescu, "luminare" avea un sens complementar, identificabil și-n alte scrieri, convingător citate. Cele mai multe dintre argumentele filologice la care se apelează în carte sunt de necontestat, cele de altă natură pot fi, uneori, discutabile. De pildă (p.289), referindu-se la versul "De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot", autorul crede că se află în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
convorbiri telefonice avute, C.V. Gheorghiu nu mi-a pomenit nici o clipă de eventualitatea altei editări în spațiul românesc. Totuși, ținând seama de numele prestigioșilor specialiști implicați în stabilirea textului de acum tipărit, s-ar putea da oarece crezare legitimității demersului filologic. Dar mă-ntorc și zic: care manuscris original? Dactilograma trimisă mie (și pe care o am în față când scriu aceste rânduri), destul de incomod de descifrat (au fost utilizate mai multe mașini de scris cu panglica în suferință și caractere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dat citire și la festivitățile comemorative de la Putna, a fost atribuită chiar lui Mihai Eminescu (cum se știe, membru al Comitetului de organizare din 1871). Și numele lui Bălcescu a fost evocat printre cele ale ipoteticilor autori, numai că analiza filologică a scriiturii va dovedi că-i evident anterioară, urmând a fi atribuită unui precursor. De curiozitate, iată o mostră de text (apud M. Ang., op.cit.): "Au nu vă aduceți aminte că noaptea cea despre bătălie la acel care, lepădându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rostit la Putna în 1504. Ambele încadrări, incorecte, aparțin posterității lui Asaki și lui Kogălniceanu. Abia în 1986, reputatul și regretatul cercetător ieșean N.A. Ursu a izbutit să identifice fără dubii autorul "testamentului", după îndelungi și amănunțite analize grafologice și filologice, în persoana ierodiaconului Gherasim Putneanul, de la Episcopia Romanului, mort în 1797. El a scris acest panegiric, dar și alte texte publicate de Kogălniceanu în 1840. Astfel am rămas... fără un testament al lui Ștefan cel Mare, fără necrolog, dar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
săvârșește o crimă mârșavă, căci gestul ei groaznic nu e călăuzit de voința divină, ci de plăcerea ei proprie. Aia mă privește ironic și zice că iau partea bărbaților, fiind lipsit de cavalerism. Apoi discuția noastră se concentrează pe detalii filologice: Agamemnon a fost ucis cu securea sau cu sabia? Mie îmi scapă importanța acestei deosebiri, dar ea îmi explică, pe gânduri, că poate Clitemnestra doar a visat că și-a ucis soțul. Dacă arma a fost sabia (phasganon) în loc de secure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
face medicină și ai mei erau foarte mândri de alegerea mea. Cum era să le spun că voi face de fapt engleza? Erau vremuri grele pentru umanioare, la puțină vreme după ce am dat eu admiterea, intrarea la facultățile de profil filologic se făcea doar din doi în doi ani, concurența era acerbă, iar de multe ori și șefa de promoție pe țară ajungea cu repartiția de stat într-un sat pierdut de lume. Profesorul se numește Silviu Pepelea și nu pot
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe linia formării studenților ca lector justus, propunând: „examen preliminar, cursuri, exerciții și examene obligatorii”(Papadopol, 1925: 43). Fl. Ilioasa discută despre profesor într-un capitol aparte alături de alte „norme auxiliare”. Buna stăpânire a cunoștințelor de specialitate din toate disciplinele filologice apare lui Ilioasa, ca fiind cea mai importantă caracteristică asociată profesorului, dar nu uită să menționeze că profesorul trebuie „să-și dea silința a trezi în elevi gustul și pasiune pentru studiul limbii române” (Fl. Ilioasa, 1939: 23). VII. Manualul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
7] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Criterii în organizarea și predarea cunoștințelor de limba romînă, în Rev. Pedagogică, XII, nr. 4, 1963, p. 22-35. [8] CIOCÎRLIE, TATIANA; BICHMAN, ELIZA; BRĂTUCU, MIRCEA, Sesiune metodicoștiințifică [organizată la Timișoara de societatea de Științe istorice și filologice din R.P.R.], Gî, XIV, 1963, nr.703, p.4-5. [9] CÎMPEANU, EUGEN, Analiza stilistică, auxiliar prețios în predarea cunoștințelor de limba română, Rev. Pedagogică, XII, nr. 4, 1963, p. 22-35. [10] COTEANU, I., Exigențele învățămîntului superior. în domeniul limbii române
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1964, nr.2, p.84-87. [6] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Metodica predării limbii și literaturii române, EDP, București, 1964 (Min. înv., Univ. din București, Facultatea de limba și literatura română). [7] CULTIVAREA LIMBII. Culegere de articole (Societatea de științe istorice și filologice din Republica Socialistă România), București, EDP, 1964. [8] DRAGOMIRESCU Gh. N., Pentru combaterea greșelilor de limbă la elevi, în Cultivarea limbii, București, 1964, p. 44-69. [9] DUNCAN, GH., Procedee de îmbogățire a vocabularului elevilor, Drapelul roșu, 1964, nr.5938, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]