12,214 matches
-
acea unitate profundă și Înnăscută de gândire și sentimente care alcătuiește conștiința națională și implică credința Într-un destin comun, cimentată de isprăvile eroice din trecut și de vicisitudinile comune; 2. Exteriorizarea sensibilă a celui dintâi, limba. „Identitatea vorbirii - scrie filosoful italian - e proba unei seculare vieți comune trecute, și arată o potrivire și o apropiere dintre individ și individ; ea ușurează raporturile sociale și permite comunicarea ușoară de tradiții, care se perpetuează ca temei al culturii”. Odată stabilit acest lucru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al culturii”. Odată stabilit acest lucru, Statul poate fi definit ca „organizarea juridică a națiunii” (propusă de Mancini). Del Vecchio socotește că această definiție, deși apreciată pozitiv la vremea ei, a fost, și pe drept, criticată, pentru că, scrie și optează filosoful: „Statul se Întemeiază numai pe legătura politică, care poate exista chiar dacă lipsesc celelalte legături sociale. Pe de altă parte, națiunea constă În elemente naturale, care se pot menține chiar și În afara unității politice”. GÎnditorul italian trage următoarea concluzie: „Prin urmare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
organe. Pluralitatea organelor nu distruge unitatea Statului. Dimpotrivă, ea este o condiție pentru ca această unitate să se poată corect desfășura și organiza. La fel ca Într-un organism viu. Conceptul diviziunii puterilor În Stat a fost formulat mai ales de către filosoful iluminist francez Charles Louis de Secondat Montesquieu. În opera sa fundamentală L’Esprit des Lois (1748) referindu se la Constituția engleză, Montesquieu distingea trei puteri ale Statului: 1. Legislativă; 2. Executivă (sau Administrativă) și 3. Judecătorească. Acestea trebuie să fie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Statului, ca și când acesta ar fi ceva străin și dușman omului. A doua greșește, afirmă del Vecchio, prin atribuirea de funcțiuni politice cu caracter de suveranitate asociațiilor particulare, claselor sau grupărilor economice, reducând astfel viața Statului la o luptă de clase. Filosoful italian consideră că, dimpotrivă, Statul, dacă e Într-adevăr Stat, nu poate să nu fie deasupra claselor, ca și a indivizilor, adică el trebuie să fie „Suveranul lor moderator”. Teoria „Statului de Drept” a lui Immanuel Kant consta În faptul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Antiteza empirică Între individ și Societate, tocmai În Stat Își găsește acordul său rațional. Statul e supremul organ al Dreptului, iar Dreptul e o emanație a naturii umane. „Statul e Însuși omul privit sub speciae juris”, conchide Giorgio del Vecchio. Filosoful Dreptului, cel mai mare pe care l-a dat Europa secolului XX, aprecia, concret și conform realității istorice, că: „Prin aceasta se restabilește În cel mai Înalt și mai adevărat sens al său și Teoria Contractului Social care, făcând abstracție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În domeniul dreptului internațional, problema devine cu mult mai grea, deoarece trebuie să cercetăm dacă există un izvor de obligațiuni, deasupra voinței fiecărei entități, asemenea aceleia care, În domeniul raporturilor private, e reprezentat de Stat”. În argumentarea sa strictă, riguroasă, filosoful italian raționează astfel: „Dacă se pleacă de la conceptul că Voința Statului e absolut liberă - Înțelegând libertatea În sensul de putere arbitrară - nu e ușor de Înțeles cum, la un anumit moment dat, fie chiar prin efectul propriei sale voințe, un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
liberă - Înțelegând libertatea În sensul de putere arbitrară - nu e ușor de Înțeles cum, la un anumit moment dat, fie chiar prin efectul propriei sale voințe, un Stat poate fi constrâns, adică Împiedicat de a voi În mod divers”. Unii filosofi ai Dreptului (precum Lasson!) au ajuns, În mod logic, la concluzia că nu există un adevărat Drept internațional. Desigur, se admite În mod empiric, faptul că diferite State au raporturi Între ele, chiar amicale, dacă și cât interesele lor coincid
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
corp etc. Aceeași ordine de adevăr există și În domeniul raporturilor sociale care au ca subiect entități colective cum sunt, prin excelență, Statele. „Simplul fapt al voinței de a se Învoi sau de a se obliga, nu este suficient”, declară filosoful italian. „Un principiu care ar declara valabile a priori toate acordurile posibile, oricare ar fi caracterul și conținutul lor, a parte subjecti și a parte objecti, nu s-ar putea justifica În nici un mod. Validitatea acordului se poate deduce numai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reciproc Într-o societate de egali; e Însă o simplă iluzie a voi să derivăm validitatea acestui pact din existența unei voințe empirice În acest sens. O atare voință poate chiar lipsi În fapt, fără ca validitatea acordului să fie zdruncinată”. Filosoful nostru judecă, În continuare, Într-o manieră care favorizează, În felul său, Dreptul natural relevând viciile organice (de esență!) ale Dreptului pozitiv. El spune: „Trebuie să presupunem că a intervenit un acord, fiindcă o lege rațională impune ca el să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord precedent.” Astfel, a fost sesizată o „dificultate de logică În construcția sistemului juridic pozitiv”. Presupunerea care stă la baza sistemului juridic pozitiv nu rezistă. Și totuși, observă pe drept cuvânt filosoful italian, nu poate fi negat faptul că el „are un caracter juridic”. Giorgio del Vecchio explica această situație de fapt (deși este antinomică): „El impune, Într adevăr, În mod imperativ, o anumită coordonare Între subiect și obiect: stabilește o pretenție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
leagă de cuvintele «drept natural», voim să evităm a da principiului acest nume; dacă preferăm a-l numi pur și simplu o presupunere rațională, sau un principiu general de drept, aceasta nu schimbă situația lucrului, singura care interesează”. Desigur, concede filosoful Dreptului, poate să fie, ca posibilă, și o societas sceleris (scelus eris = crimă, nelegiuire, ticăloșie!!!), adică o „societate de nebuni”, dar și aceasta „constituie o formă categoric necesară și etic inviolabilă de societate”. Este, la urma urmei, „societatea genului uman
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
probleme ivite În interpretarea Pactului, și necesitatea deseori respectată a modificării sale, erau indiciile unei stări de criză, cu alte cuvinte se vădea că „organul nu era Încă adaptat funcției sale”. Giorgio del Vecchio nădăjduia profetizând: „Fără Îndoială deci - scria filosoful - o organizație nouă și mai adecvată trebuie să se formeze În viitor care să urmeze acestui prim și defectuos experiment. Greșeala cea mai gravă ar fi aceea de a atribui fazei de astăzi o valoare definitivă”. În critica sa lucidă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
bulversat, și, Împreună cu dânsul, raportul de subordonare care derivă din el. Evoluția istorică a evenimentelor din secolul trecut (cu fascismul, nazismul și comunismul!) avea să-i confirme aceste supoziții și chiar profeții. În concluzie, putem afirma prin cuvintele Înseși ale filosofului că: realitatea juridică pozitivă nu se confundă cu realitatea istorică a evenimentelor și faptelor.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
anormal. Exceptînd una din Întrebări, care e consternantă : ”Doamnă C.B., sunteți absolventă de filozofie. Stau și mă-ntreb dacă de-aici vă vine acest ex traordinar firesc pe care-l aveți pe scenă?”... Stau și mă-ntreb dacă Hegel - un filosof realizat, deci mai mare decît Coca - ar fi avut un și mai mare firesc pe scenă... Ca să vezi, cam de un deceniu Încoace’, a apărut și la noi meseria de ONOMATURG. Sau Namer. Un interviu cu un asemenea original mi-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
distribuție : pentru poetul nepereche sunt propuși Tudor Istodor și Bogdan Dumitrache ; iar doamna Micle va fi Dorotheea Petre. Nu am prejudecăți ; dar Întotdeauna mi s-au părut delicate filmele și piesele de teatru În care-i vedeai pe mari scriitori, filosofi, ori mari compozitori, interpretați de actori pe care-i poți vedea pe stradă. Spre exemplu, care-i interpretul ideal pentru Hegel? Pentru Beethoven? Pentru George Călinescu sau pentru Nietzsche?... Greu de spus! O cunosc pe Carmen Mihalache de peste un sfert
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
are un gust destul de bun pentru ele, ceea ce Însemna că numai persoanele cu studii superioare sau cu funcții sociale importante și cu o conștiință fără pată erau În pericol. O părere asemănătoare exprimase, cu cîteva mii de ani În urmă, filosoful Platon, atunci cînd afirmase În dialogul Timaios, că potopul ceresc Îi cruță numai pe cei inculți și lipsiți de harul Muzelor. Totuși, pentru a fi mai siguri că nu vor deveni, fie și Întîmplător, ținta atacului vreunui extraterestru mai puțin
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
noi avem oroare de ideologiile care stau la originea războaielor și revoluțiilor, de sisteme filosofice sau, cum se spune acum, de „metanarațiuni“. Nimeni nu mai crede azi În sistemul lui Hegel, de exemplu, nici măcar bărbații. — Hegel a fost un mare filosof, decretă Marychka. Și Kant, de asemenea. Mi-a spus mie cineva. Se referea probabil la polițistul care o părăsise. Îngrijorător era Însă altceva: aproape că nu pierduse nici o ocazie de a o contrazice pe Christina. Discuția cu Marychka Îi Întări
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din urmă, tot un cerc, și anume, un cerc imposibil, cu raza mereu crescătoare și care se Închidea În afara universului fizic. Se gîndea probabil la o a patra dimensiune, compactă și impenetrabilă, cea În care trăiesc Îngerii, numită de un filosof spisitudine, deși s-ar fi putut numi oricum altfel. Poate că dr. Thomas avea dreptate; Christina nutrea convingerea că, Într-un fel sau altul, cuvintele Înființează realitatea. — Și totuși, un cerc cu raza infinită este mai puțin rotund decît un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
coroană. Pe cît de agitat și dezordonat fusese cu puține minute mai devreme, pe atît de disciplinat și hotărît era acum. Îl urma, oarecum surprinzător, soțul doamnei Eftimia, bătrînul acela chel. Chel este un concept vag, cum a demonstrat cîndva filosoful matematician Bertrand Russel, care a observat că unii oameni sunt cheli, alții nu sunt cheli, iar despre alții nu se poate spune nimic În această privință. În tinerețe, bătrînul domn căzuse de pe o scară. PÎnă atunci, el avusese un păr
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trădătorul Pacepa a fugit În Germania cu o parte a documentației și de acolo a trecut la americani. Atunci ne-am văzut nevoiți să ne așezăm la masa tratativelor, pe baza respectului suveranității și independenței. De-a lungul timpului, diferiți filosofi au Încercat, fiecare În felul lui, să dea o definiție a libertății. De exemplu, filosoful și scriitorul francez Sartre afirmă că libertatea este o povară, lucru cu care, În sinea mea, am fost Întotdeauna de acord. Bineînțeles că În capitalism
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trecut la americani. Atunci ne-am văzut nevoiți să ne așezăm la masa tratativelor, pe baza respectului suveranității și independenței. De-a lungul timpului, diferiți filosofi au Încercat, fiecare În felul lui, să dea o definiție a libertății. De exemplu, filosoful și scriitorul francez Sartre afirmă că libertatea este o povară, lucru cu care, În sinea mea, am fost Întotdeauna de acord. Bineînțeles că În capitalism libertatea e o povară. Pur și simplu, nu știi ce să faci cu ea! În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
domnule, stai puțin, tocmai asta spuneam..., e vorba de două doamne diferite..., reuși Pablo să Îngăime. — O să-mi spui tot ce știi - și după ce voi verifica tot ce mi-ai spus, mă voi gîndi ce să fac cu tine. Dacă filosofii ar juca biliard, ar Înțelege mai bine lumea - și poate că și lumea i-ar Înțelege mai bine pe ei. Din păcate, filosofii sunt preocupați de cu totul alte probleme, disprețuind acest joc din ale cărui reguli și mai ales
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
după ce voi verifica tot ce mi-ai spus, mă voi gîndi ce să fac cu tine. Dacă filosofii ar juca biliard, ar Înțelege mai bine lumea - și poate că și lumea i-ar Înțelege mai bine pe ei. Din păcate, filosofii sunt preocupați de cu totul alte probleme, disprețuind acest joc din ale cărui reguli și mai ales din ale cărui evenimente maiorul Smith Învățase o mulțime de lucruri folositoare. Învățase În primul rînd că relația dintre cauză și efect nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Încercare pe cont propriu! Ca să-mi ridice moralul! Hotărît lucru, un tip gras și constipat nu poate fi un tip simpatic, iar colonelul Pruritanal era În modul cel mai evident un tip gras și constipat. Pe deasupra, și ridicol, făcînd pe filosoful, cu bobinele acelea oribile pe cap. Maiorul Smith ar fi avut toate motivele să-l reclame superiorilor de la comandamentul Diviziei Pacific-Sud, dacă ar fi avut garanția că cei de acolo vor lua vreo măsură. Neștiind Însă cum vor reacționa, se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
adus această fotografie. Habar nu am ce ar trebui să fac cu ea. Pablo răspunse cu o afirmație surprinzătoare, cu caracter general, care Însă nu ajuta cu nimic la clarificarea situației. — În principiu, omul este materializarea unei voințe. Deși unii filosofi idealiști afirmă despre Dumnezeu că este spirit și dincolo de spirit, de cele mai multe ori Însăși concepția lor este una materialistă, În sensul că se străduiesc să-l descrie, pentru a-l face să existe. Deci, voința se exprimă Întotdeauna În materie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]