4,728 matches
-
în introducerea culegerii de lucrări Adevăruri care mint că "ceea ce noi numim astăzi climatul de opinie este de fapt un șir de minciuni... Cartea conține cîteva capitole care se referă la neînțelegeri curente, ca de exemplu o discuție a unui fizician asupra teoriei cuantice (Davies 1979), și care n-au nici o legătură cu inducerea în eroare ce se produce fără a exista o intenție reală de a păcăli. Pe de altă parte, apare și un capitol scris de Thomas Szasz (1979
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
oamenii să nu fie în stare să înțeleagă semnificația datelor pînă cînd acestea nu erau eliberate de efectele măsurătorilor sau ale altor genuri de erori. Pe de altă parte, șmecheria pusă la cale în 1726 pentru a-l păcăli pe fizicianul și viitorul paleontolog dr. Beringer (1963) de către dușmanii săi din academie, care au falsificat niște fosile pentru a-l induce în eroare, a fost în mod sigur răuvoitoare și necinstită. Recent, deși identitatea făptuitorilor a rămas necunoscută (Daniel 1986; Langdon
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
s-o observăm cu un ochi rece, retras, sau să îmbrățișăm din interior trăirile membrilor ei? Proiectul mediologic ar fi acela de a nu mai trebui să alegem între Bourdieu și Wölfflin. Sperând că el nu seamănă cu dorința unui fizician de a determina simultan poziția și traiectoria unei particule 45. Să ne mulțumim, în așteptarea improbabilei reconcilieri, a nu separa niciodată conceptul și dispozitivul, esența și tehnica unei arte vizuale. Din acest punct de vedere, Arta este o problemă prea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lui y în raport cu x nu era egală cu raportul fără infinitezimale ale fluxiunilor y./x., ci cu raportul infinitezimalelor dy/dx. Cu metoda lui Leibniz, orice dy sau dx poate fi manipulat ca un număr obișnuit. De aceea, matematicienii și fizicienii moderni preferă de obicei notația sa, decât a lui Newton. Analiza matematică a lui Leibniz a avut un impact la fel de mare ca cea a lui Newton și, datorită notației, chiar un pic mai mare. Cu toate acestea, dedesubtul tuturor raționamentelor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
la puterea a doua. Ca s-o spunem de la bun început, regula lui l’Hôpital studiază raportul 0/0 cu instrumentele inventate chiar pe baza lui 0/0. Discuțiile pe această temă se pot învârti în cerc, la infinit. Pe măsură ce fizicienii și matematicienii din întreaga lume începeau să folosească analiza matematică pentru a explica natura, Biserica protesta tot mai mult. În 1734, după șapte ani de la moartea lui Newton, un episcop irlandez, George Berkeley, scria o carte intitulată Analistul, sau Discurs
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nu vrei să accepți acest fapt! P.A.M. DIRAC În sfârșit, nu mai exista nici o îndoială: infinitatea și zero sunt inseparabile și esențiale pentru matematică. Matematicienii nu au avut de ales; erau nevoiți să învețe să trăiască cu ele. Pentru fizicieni, însă, zero și infinitatea păreau a fi două noțiuni absolut irelevante pentru explicarea fenomenelor din univers. Adunarea infinităților și împărțirea la zero puteau face parte din matematică, însă natura nu avea legătură cu ele. Sau cel puțin așa sperau oamenii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
explicarea fenomenelor din univers. Adunarea infinităților și împărțirea la zero puteau face parte din matematică, însă natura nu avea legătură cu ele. Sau cel puțin așa sperau oamenii de știință. În timp ce matematicienii descopereau ce relație există între zero și infinitate, fizicienii au început să se lovească de zero în lumea reală; zero trecea din matematică în fizică. În termodinamică, un zero a devenit o barieră imposibil de trecut: cea mai scăzută temperatură posibilă. În teoria generală a relativității, a lui Einstein
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
gândurile tale, către stadiul de știință. WILLIAM THOMSON, LORD KELVIN Primul zero imposibil de evitat al fizicii provenea dintr-o lege care se aplica de o jumătate de secol. Este vorba de legea descoperită în 1787 de Jacques-Alexandre Charles, un fizician francez deja renumit pentru faptul că fusese primul om care zburase cu un balon cu hidrogen. Charles nu este însă recunoscut pentru cascadoriile sale aeronautice, ci pentru o lege a naturii ce îi poartă numele. Ca mulți alți fizicieni ai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
un fizician francez deja renumit pentru faptul că fusese primul om care zburase cu un balon cu hidrogen. Charles nu este însă recunoscut pentru cascadoriile sale aeronautice, ci pentru o lege a naturii ce îi poartă numele. Ca mulți alți fizicieni ai timpului său, el era fascinat de extrem de variatele proprietăți ale gazelor. Oxigenul determină tăciunii să se aprindă, în timp ce bioxidul de carbon îi stinge. Clorul este verde și mortal; protoxidul de azot este incolor și îi face pe oameni să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se contractă simultan. Mai mult, cu fiecare grad în plus sau în minus, câștigați sau pierdeți un anumit procentaj de volum. Legea lui Charles descrie relația dintre volumul unui gaz și temperatura sa. În anii 1850 însă, William Thomson, un fizician britanic, a observat ceva ciudat la legea lui Charles: năluca lui zero. Cu cât temperatura coboară, cu atât volumul baloanelor devine mai mic. Dacă temperatura continuă să fie micșorată în mod constant, baloanele se strâng tot în mod constant, dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
starea unui recipient cu gaz care a fost secat de întreaga lui energie. Acesta este, în realitate, un deziderat imposibil de atins. Nu poți niciodată răci un obiect până la zero absolut. Dar poți ajunge foarte aproape; prin răcire cu laser, fizicienii pot îngheța atomii până la câteva milionimi de grad peste nivelul absolut de răcire. Cu toate acestea, tot universul părea a complota pentru a te împiedica să ajungi la zero absolut. Și asta, din cauză că orice obiect cu încărcătură energetică se mișcă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cub de gheață, un volum oarecare de heliu lichid - până la temperatura de zero absolut. Aceasta este o barieră insurmontabilă. Descoperirea lui zero absolut avea o nuanță total diferită de cea a legilor lui Newton. Ecuațiile lui Newton le-au conferit fizicienilor putere, datorită lor ei putând prevedea cu mare acuratețe formele orbitelor planetare și mișcările corpurilor. Pe de altă parte, zeroul absolut descoperit de Kelvin le-a spus fizicienilor ce nu puteau să facă. Nu puteau atinge niciodată zero absolut. Această
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de cea a legilor lui Newton. Ecuațiile lui Newton le-au conferit fizicienilor putere, datorită lor ei putând prevedea cu mare acuratețe formele orbitelor planetare și mișcările corpurilor. Pe de altă parte, zeroul absolut descoperit de Kelvin le-a spus fizicienilor ce nu puteau să facă. Nu puteau atinge niciodată zero absolut. Această barieră reprezenta o veste dezamăgitoare pentru lumea fizicii, însă era începutul unei noi ramuri a ei: termodinamica. Termodinamica este studiul modului comportamental al căldurii și energiei. La fel
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai rea decât un cazinou; nu poți câștiga, indiferent cât de mult te-ai zbate. Nu poți nici măcar să termini la egalitate.) Din termodinamică a derivat disciplina ce poartă denumirea de mecanică statistică. Urmărind mișcarea colectivă a grupurilor de atomi, fizicienii au putut prevedea comportamentul materiei. De exemplu, descrierea statistică a unui gaz explică legea lui Charles. Pe măsură ce ridici temperatura gazului, molecula de greutate moleculară medie se mișcă mai repede și se izbește mai tare de pereții recipientului în care se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ales în partea de sus și de jos a crăpăturii. Aceste linii se datorează tot naturii ondulatorii a luminii.) Undele interferează în acest mod; particulele, nu. De aceea, fenomenul de interferență a părut să rezolve pentru totdeauna problema naturii luminii. Fizicienii au ajuns la concluzia că lumina nu era constituită din particule, ci din unde ale câmpurilor electric și magnetic. Așa stăteau lucrurile pe la jumătatea secolului al XIX-lea și ele păreau să fie în deplină concordanță cu legile mecanicii statistice
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
la puterea a patra. Ea nu ne indică doar cuantumul de radiații emis de un corp, ci și cât de mult se încălzește un corp atunci când este iradiat cu o cantitate dată de energie. Aceasta a fost legea folosită de fizicieni - împreună cu un pasaj din Cartea lui Isaia - pentru a determina dacă în rai sunt peste 500 de grade Kelvin.) Din nefericire, victoria nu avea să dureze prea mult timp. La trecerea în noul secol, doi fizicieni britanici au încercat să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fost legea folosită de fizicieni - împreună cu un pasaj din Cartea lui Isaia - pentru a determina dacă în rai sunt peste 500 de grade Kelvin.) Din nefericire, victoria nu avea să dureze prea mult timp. La trecerea în noul secol, doi fizicieni britanici au încercat să folosească teoria oscilatorie pentru a rezolva o problemă simplă. Era vorba despre un calcul destul de direct: câtă lumină radiază o cavitate goală? Aplicând ecuațiile de bază ale mecanicii statistice (care spun cum oscilează moleculele) și ecuațiile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
descriu interacțiunea dintre câmpurile electric și cel magnetic (care spun cum oscilează lumina), ei au obținut o ecuație care indică lungimile de undă ale luminii emise de o cavitate, la orice temperatură dată. Așa-numita lege Rayleigh-Jeans, numită astfel după fizicienii Lord Rayleigh și Sir James Jeans, a fost destul de eficientă. A făcut treabă bună când s-a pus problema determinării radiațiilor luminoase de mică putere și mare lungime de undă emise de un corp încins. Însă pentru puteri mari de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
corespunde unei energii infinite; zero și infinitul conspirau pentru a distruge un frumos și clar sistem de legi. Soluționarea acestui paradox a devenit în curând țelul principal al fizicii. Rayleigh și Jeans nu greșiseră cu nimic. Folosiseră ecuații pe care fizicienii le crezuseră valabile, le manevraseră într-un mod acceptabil și veniseră cu răspunsuri care nu reflectau legile reale după care funcționa lumea. Cuburile de gheață nu distrug civilizațiile prin bombardări cu raze gamma, deși urmărind regulile fizicii acceptate în acel
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
care funcționa lumea. Cuburile de gheață nu distrug civilizațiile prin bombardări cu raze gamma, deși urmărind regulile fizicii acceptate în acel moment ajungeai inevitabil la această concluzie. Una dintre legile fizicii era greșită. Dar care? Zeroul cuantic: energia infinită Pentru fizicieni, vidul este compus din toate particulele și forțele ascunse în el. Este o substanță mult mai consistentă decât nimicul filozofic. SIR MARTIN REES Catastrofa ultravioletă a dus la producerea revoluției cuantice. Mecanica cuantică l-a scos pe zero din teoria
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
clarifice conceptul de catastrofă ultravioletă. Prin măsurători meticuloase efectuate pentru determinarea radiațiilor emise de corpuri la diferite temperaturi, ei au demonstrat că formula Rayleigh-Jeans nu reușea, într-adevăr, să stabilească adevărata cantitate de lumină radiată de un corp încălzit. Un fizician tânăr, numit Max Planck, și-a aruncat privirile asupra noilor informații și, în câteva ore, a creat o nouă ecuație, ce a înlocuit formula Rayleigh-Jeans. Nu numai că formula lui Planck explica noile măsurători, dar a rezolvat chiar și problema
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Planck către formula pe care a descoperit-o. De aceea, legile fizicii trebuiau modificate, pentru a corespunde formulei lui Planck. El și-a descris mai târziu gestul ca fiind un „act de disperare“; numai disperarea ar fi putut determina un fizician să opereze o modificare aparent atât de ilogică în legile fizicii: conform lui Planck, moleculele nu se puteau mișca oricum. Ele vibrează numai la atingerea unor niveluri acceptabile de energie, numite cuante. Nu pot avea energii situate între aceste valori
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pare să funcționeze, ciudata ipoteză a lui Planck - care spunea că vibrațiile moleculare erau cuantificate - a condus la găsirea unei formule corecte pentru frecvențele luminii emise de un obiect. Dar, cu toate că au înțeles rapid că ecuația lui Planck era corectă, fizicienii nu au acceptat ipoteza cuantică. Era prea ciudată pentru a fi acceptată. Un candidat neașteptat a transformat ipoteza cuantică din ciudățenie în fapt acceptat. Albert Einstein, un funcționar în vârstă de douăzeci și șase de ani de la Oficiul de brevete
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Această lucrare, în care explica efectul fotoelectric, a adus mecanica cuantică în prim plan. Și, odată ce mecanica cuantică a fost acceptată, cu ea au fost acceptate și puterile misterioase ale lui zero. Efectul fotoelectric a fost descoperit în 1887, când fizicianul german Heinrich Hertz a observat că o radiație ultravioletă poate face o tavă să scoată scântei: pur și simplu, electronii țâșnesc din metal atunci când unda este dirijată către ei. Acest fenomen, de provocare de scântei cu ajutorul unei radiații, i-a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
observat că o radiație ultravioletă poate face o tavă să scoată scântei: pur și simplu, electronii țâșnesc din metal atunci când unda este dirijată către ei. Acest fenomen, de provocare de scântei cu ajutorul unei radiații, i-a pus în încurcătură pe fizicienii clasici. Radiația ultravioletă are multă energie, așa că oamenii de știință au ajuns în mod firesc la concluzia că era nevoie de ceva energie pentru a desprinde un electron dintr-un atom. Însă, conform teoriei ondulatorii a luminii, există un alt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]