3,170 matches
-
forfota lui umană, având în centru un erou puternic și reprezentativ. Compus din două părți mari, Glasul pământului și Glasul iubirii, romanul urmărește destinul tragic al protagonistului, aflat sub imperiul unor porniri care îi hotărăsc existența. Ion al Glanetașului, un flăcău sărac, dar chipeș, isteț și tenace, își sacrifică dragostea pentru Florica, fată fără zestre, și o seduce pe fiica urâțică a bogătanului Vasile Baciu, ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei. După ce își atinge țelul - Ana, victima acestui șantaj marital
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
izbucnirea răscoalei și în a da apoi senzația de precipitare amețitoare a faptelor. Impresia e - scrie Eugen Ionescu - „de furtună, de vuiet asurzitor, urmat de o liniște mortuară”. Mulțimea e aici personajul principal. Dar și figurile care o alcătuiesc, inclusiv flăcăul Petre, o căpetenie ivită din rândurile răsculaților, sunt schițate cu o mână sigură. Oriunde zăbovește ochiul este surprinsă o întrețesere minuțioasă de existențe, toate cu firul lor propriu, împletit în soarta comună. Nici epica nu cedează ispitei de a concura
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și considerate de Petru Caraman asemănătoare „celor de gospodar și gospodină, ale căror roluri se întrunesc în persoana văduvei”463) ar fi mult mai limpezi și desigur, mai numeroase (în comparație cu tipurile enumerate de Monica Brătulescu: colind de fată mare, de flăcău, de „june”, de tineri căsătoriți, de cioban, de mort, de străin 464). Sigur că, în anumite situații, destinatarul nu este greu de identificat. Colindătorii alegeau pentru persoanele care pierduseră pe cineva texte unde era prezentă moartea. Se înțelege cu ușurință
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ovidiu”, comunică bucurii stârnite de luna mai, care pune „tumori de ametiste și granate, / pirogravuri de fosfor în cais”, celebrează „toamna românească” („Ard frunze vechi și-un mal de mirodenii / în fumul lor gutui de mirt se coc / se-aud flăcăii bușumându-și caii / cu smocuri moi de fân și busuioc”), pictează tablouri hibernale: „Începe astrul iernii măreț să se topească / treptat îl simți cum arde pe-al primăverii rug /și-n urma lui rămâne o țară românească / mai pură și mai
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
și apoi decorat cu Ordinul sovietic Krasnaia Zvezda, și până la „bucuria oropsiților” că a fost numit un nou guvern, al „lor”, concluzia nu poate fi decât aceea că „eroi sunt doar cei care mor”. U. publică în 1951 un microroman, Flăcăul de pe tanc, care, având aceeași intenție de manipulare ce urmează indicațiile partidului, este, poate, cel mai semnificativ din seria sa de producții repetitive. „Flăcăul de pe tanc” este o cătană din popor, slobod la gură și voinic, în conflict cu un
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
fi decât aceea că „eroi sunt doar cei care mor”. U. publică în 1951 un microroman, Flăcăul de pe tanc, care, având aceeași intenție de manipulare ce urmează indicațiile partidului, este, poate, cel mai semnificativ din seria sa de producții repetitive. „Flăcăul de pe tanc” este o cătană din popor, slobod la gură și voinic, în conflict cu un boier și cu fiica acestuia. Portretul bătrânului boier incestuos și cel al fiicei sale nimfomane nu sunt singurele „pete de culoare” ce stigmatizează „burghezo-moșierimea
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
victoriei (1980) și cu Drumul eliberării (1981), încercând variațiuni pe aceeași aparent inepuizabilă temă. Totuși, în ciuda valorii literare scăzute, chiar și în aceste proze se pot găsi unele pagini reușite, cum este prima parte, cu iz de roman senzațional, din Flăcăul de pe tanc, amintind de proza lui G.M. Zamfirescu. SCRIERI: O zi frumoasă, București, 1949; Flăcăul de pe tanc, București, 1951; Un moș, o fată și un ostaș, București, 1958; Ora de istorie, cu ilustrații de S. Vladimir, București, 1953; Până dincolo de
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
în ciuda valorii literare scăzute, chiar și în aceste proze se pot găsi unele pagini reușite, cum este prima parte, cu iz de roman senzațional, din Flăcăul de pe tanc, amintind de proza lui G.M. Zamfirescu. SCRIERI: O zi frumoasă, București, 1949; Flăcăul de pe tanc, București, 1951; Un moș, o fată și un ostaș, București, 1958; Ora de istorie, cu ilustrații de S. Vladimir, București, 1953; Până dincolo de pădurea vieneză, București, 1957; Agentul, București, 1958; Ultima bătălie, București, 1964; Caseta, București, 1966; Primăvara
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși în sezonul împerecherii, un cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
reușește să o prindă în brațe, dar vietatea fabuloasă îi scapă. Mai târziu pare să o identifice într-o fată scoasă din mâl leșinată, după o inundație, dar mama acesteia apare din necunoscut și o ia acasă. Resemnat cu timpul, flăcăul e pe cale să se însoare cu o consăteancă, însă la nunta lor lostrița reapare. Mirele aleargă la râu, o vede, sare în apă și ambii se pierd în valuri, îmbrățișați. Mai cu seamă povestirile Sezon mort și Pescarul Amin au
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în treacăt, întrebarea dacă acesta e bucuros a se încuscri cu ea. Ofensat, întrucât Tănase era flăcău tomnatic, fiu al uneia din fostele lui slugi, iar Tincuța, fiica lui, încă o copilă, bătrânul nu răspunde sfidătoarei întrebări și, după plecarea oaspeților nepoftiți, poruncește să se deschidă ușile, ca „să iasă mirosul de mitocani”. Planul ticluit de „mitocani
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
poetul câinelui părtaș la foame - suntem frați și regi/ între nebunii de jos”, iar altă dată se întreabă: „Când o să mă întorc/ La câinele meu Stelaru?”. „Geniul” hoinar face, uneori, haz de necaz în stilul lui Jean Richepin: „Era un flăcău, hai, hai -/ Azi cerne în vatră mălai”; „La ora patru dinspre zori,/ Trei pești zburători/ Din nu se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
și Vrăjitoarele se numără un măgar, Zeița-Crăița, Crai-Cucută, un diavol, un șarpe, un pui de cerb, în realitate fiu de împărat, Nodul Pământului, vrăjitoarea Cârja, și în piese (categoric nereprezentabile) se petrec, în virtutea unor farmece, întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru, tăietor de lemne, asumându-și rolul de Făt-Frumos, omoară vrăjitoarea cu al cărei concurs tiranul încearcă să o seducă pe iubita lui credincioasă, Mene, o modestă țesătoare. Aceasta, după ce Marao fusese prefăcut de vrăjitoare în șarpe și înainte ca
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București, 1967; Flori de câmp, îngr. Ion Mărgineanu, Arad, 1969, 173-248; Folclor din Moldova, București, 1969, vol. I, 65-73, 154-179, 364-381, vol. II, 263-396, 626-647; Ioan Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 454-456, 495-497, passim; Virgil
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
acțiune, înglobând moduri de viață și mentalități colective. S. debutează cu un volum remarcabil în contextul unei epoci sufocate de realismul socialist, dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă în metaforismul lor decorativ și facil („Vântul, flăcău viclean / coboară ușor lângă garduri”, „Curcubeul, / Făt-Frumos veșnic tânăr, / veșnic îmbujorat”), în timp ce calitatea de bază este că unele texte prefigurează totuși tranzitivitatea pe care poetul o va rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
feri de privirile altora se mută de cealaltă parte a râului, și nici el, nici consoarta, nici cei doi băieți ai lor nu mai vin în sat cu anii. Fratele lui, văduv, își ține fiica sub strașnică pază de teama flăcăilor, deși nu o râvnește nimeni, fiind urâtă și suferind de boala somnului. Spre mântuirea sufletului, Gheorghe ridică o biserică, dar nu îi pune clopot, și se însoară cu o babă, nebuna satului. Un zugrav îl pictează pe ușa bisericii, sub
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
fapte năpraznice, dar altfel decât la Sadoveanu, și acestea par inerente existenței. Par a fi provocate nu atât de ceea ce le declanșează accidental, ci de misterul unor determinisme ascunse, de o demonie a naturii locurilor în care se petrec. Un flăcău se îndrăgostește de fata cuiva la care argățise, acela îl pândește, noaptea, în barcă, vrând să-l împuște. Flăcăul Dincă e împușcat realmente de propriul tată și, doar rănit, el se spânzură de o salcie, pe care tatăl său o
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
ceea ce le declanșează accidental, ci de misterul unor determinisme ascunse, de o demonie a naturii locurilor în care se petrec. Un flăcău se îndrăgostește de fata cuiva la care argățise, acela îl pândește, noaptea, în barcă, vrând să-l împuște. Flăcăul Dincă e împușcat realmente de propriul tată și, doar rănit, el se spânzură de o salcie, pe care tatăl său o arde. Niște copii cad într-o fântână secată, unde sunt devorați de câini, cadavrele sunt scoase, dar coborâte din
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
a ghici țărăncilor soarta soților aflați în război suferă o adevărată traumă când este întrebată ce e cu propriul bărbat, părăsește satul și după un timp vine vestea că a fost arestată pe front, unde îl căuta. Violată de trei flăcăi, o fată obține din partea autorităților hotărârea ca unul să o ia în căsătorie, ceilalți să-i plătească daune, dar imediat după nuntă ea își lasă bărbatul spre a se însoți cu unul dintre ceilalți doi violatori, cel care nu poate
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
peste tot s-a pus” -, de atunci îl repetă de câte ori vede „regina nopții”. Indiferent de conținut, povestirile, dezvăluind zăcăminte de spiritualitate arhaică, concurează la crearea unui imaginar de extracție mitică. Cititorul e atras într-un tărâm de poveste, în care flăcăii și fetele caută „inima-pământului”, păzită de „cățeii pământului”, babele aduc „caii grâului”, cei cu „trup de grâu, picioare de grâu, cap de grâu” și sub ai căror pași „spicul se umflă cât coada vulpii”. Cumulând toate însușirile prozelor de până
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
o mare valoare”, cuprinde 61 de balade, grupate după clasificarea lui G. Dem. Teodorescu (superstițioase și solare, istorice, haiducești, acestea fiind cele mai numeroase, domestice), 66 de colinde (la fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
de Stat), va fi tradus în limbile maghiară, germană, bulgară și albaneză. A colaborat la „Lupta Ardealului”, „Almanahul literar”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Steaua” ș.a. Scrierile lui M. din anii ’50 - Sfat prețios (1952), Matca (1953), Un flăcău pe plac (1953), Povestiri (1955) ș.a. - sunt puternic afectate de obediența față de exigențele propagandistice impuse literaturii de oficialitățile din epocă. Sufocate de tezism, calitățile scriitoricești, ținând de talentul narării și de finețea observației, depistabile pe alocuri, nu conving. Astfel, Pâine
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
substratul biografic e romanul Rădăcini (1990). SCRIERI: Care ar fi hotarele țării noastre pe baza tradiției istorice și a etnicului românesc?, Blaj, 1944; Pâine albă, București, 1952; Sfat prețios (în colaborare cu E. Jianu), București, 1952; Matca, București, 1953; Un flăcău pe plac, București, 1953; Examenul, București, 1955; Foloasele muncii unite, București, 1955; Muncim pentru culturalizarea maselor, București, 1955; Povestiri, București, 1955; Întoarcerea lui Nicolae Coșoiu, București, 1956; Oameni și pământuri, București, 1960; Această parte a pământului, București, 1966; Ana lui
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]