1,670 matches
-
obiect. Dacă ne referim numai la câțiva termeni în psihopatologie, exemplificarea este suficientă pentru a ne convinge: Tipul de termeni Cultural/emoționali Științific/raționali Nebunie Furie Sminteală Vedenii Păreri Frică Neliniște Neastâmpăr Alienație mintală Agitație psihomotorie Delir Halucinații Idei greșite Fobie Anxietate Impulsivitate Problema limbajului științific rămâne o temă permanentă în delimitarea, definirea și utilizarea „câmpului epistemologic” al unui domeniu de cunoaștere științifică. Semnificativ în sensul acesta ni se pare a fi comparația dintre „limbajul medicinei somatice” și „limbajul psihiatriei”. Ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În sensul acesta sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o stare de slăbiciune sau astenie; c) sindromul hipostenic sau de epuizare, în care predomină, pe primul plan, fenomenele de slăbiciune și astenie; d) sindromul asteno-vegetativ și asteno-ipohondriac, în care tabloul clinic este dominat de tulburările neurovegetative, ideile iponhondriace, obsesii, fobii etc. Cauzele care pot produce un sindrom astenic sunt multiple, și anume: - boli toxice și infecțioase (gripă, febră tifoidă, malarie, tifos, TBC), - boli somatice (cardiopatii, hipertensiune arterială, ulcer gastric, colită, boli hepatice), - boli endocrine (insuficiență tiroidiană, maladia Adison, insuficiență ovariană
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
căreia în actele compulsive există de asemenea o deplasare a anxietății spre acte asimbolice, care, întocmai unui ritual, anulează instinctele neacceptate de sfera Eului conștient. O categorie importantă de tulburări psihopatologice legată, în mod direct, de tulburările obsesive, o reprezintă fobiile. Se consideră că de fiecare dată când o obsesie se manifestă în mod dominant printr-o teamă angoasantă și nejustificată, ne găsim în fața unei fobii. Orice fobie este o stare de teamă sau reprezintă un obiect precis față de care bolnavul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
O categorie importantă de tulburări psihopatologice legată, în mod direct, de tulburările obsesive, o reprezintă fobiile. Se consideră că de fiecare dată când o obsesie se manifestă în mod dominant printr-o teamă angoasantă și nejustificată, ne găsim în fața unei fobii. Orice fobie este o stare de teamă sau reprezintă un obiect precis față de care bolnavul nu se poate opune, fiind dominat de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În general, majoritatea specialiștilor, preferă să
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
importantă de tulburări psihopatologice legată, în mod direct, de tulburările obsesive, o reprezintă fobiile. Se consideră că de fiecare dată când o obsesie se manifestă în mod dominant printr-o teamă angoasantă și nejustificată, ne găsim în fața unei fobii. Orice fobie este o stare de teamă sau reprezintă un obiect precis față de care bolnavul nu se poate opune, fiind dominat de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În general, majoritatea specialiștilor, preferă să le sistematizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dominant printr-o teamă angoasantă și nejustificată, ne găsim în fața unei fobii. Orice fobie este o stare de teamă sau reprezintă un obiect precis față de care bolnavul nu se poate opune, fiind dominat de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În general, majoritatea specialiștilor, preferă să le sistematizeze în următoarele grupe: a) Fobii de obiecte: arme, obiecte murdare, sânge, dejecții etc. b) Fobii de locuri: spații goale (agorafobie) sau spații închise (claustrofobie), cale ferată, cimitire
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teamă sau reprezintă un obiect precis față de care bolnavul nu se poate opune, fiind dominat de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În general, majoritatea specialiștilor, preferă să le sistematizeze în următoarele grupe: a) Fobii de obiecte: arme, obiecte murdare, sânge, dejecții etc. b) Fobii de locuri: spații goale (agorafobie) sau spații închise (claustrofobie), cale ferată, cimitire, adâncimi sau înălțime etc. c) Fobii de boli sau nosofobii, sunt cele reprezentate prin frica patologică a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se poate opune, fiind dominat de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În general, majoritatea specialiștilor, preferă să le sistematizeze în următoarele grupe: a) Fobii de obiecte: arme, obiecte murdare, sânge, dejecții etc. b) Fobii de locuri: spații goale (agorafobie) sau spații închise (claustrofobie), cale ferată, cimitire, adâncimi sau înălțime etc. c) Fobii de boli sau nosofobii, sunt cele reprezentate prin frica patologică a unor bolnavi de microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În general, majoritatea specialiștilor, preferă să le sistematizeze în următoarele grupe: a) Fobii de obiecte: arme, obiecte murdare, sânge, dejecții etc. b) Fobii de locuri: spații goale (agorafobie) sau spații închise (claustrofobie), cale ferată, cimitire, adâncimi sau înălțime etc. c) Fobii de boli sau nosofobii, sunt cele reprezentate prin frica patologică a unor bolnavi de microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele veneriene, turbare, frică de bolile psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
claustrofobie), cale ferată, cimitire, adâncimi sau înălțime etc. c) Fobii de boli sau nosofobii, sunt cele reprezentate prin frica patologică a unor bolnavi de microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele veneriene, turbare, frică de bolile psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nosofobii, sunt cele reprezentate prin frica patologică a unor bolnavi de microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele veneriene, turbare, frică de bolile psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele veneriene, turbare, frică de bolile psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a nu uita, de a nu greși, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a nu uita, de a nu greși, de a nu comite crime involuntare etc. h) Fobii morale și religioase: scrupule, mărturie mincinoasă, păcat, sacrilegiu etc. Sindroamele psihopatice Sindroamele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a nu uita, de a nu greși, de a nu comite crime involuntare etc. h) Fobii morale și religioase: scrupule, mărturie mincinoasă, păcat, sacrilegiu etc. Sindroamele psihopatice Sindroamele psihopatice sunt alterări sau trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a nu uita, de a nu greși, de a nu comite crime involuntare etc. h) Fobii morale și religioase: scrupule, mărturie mincinoasă, păcat, sacrilegiu etc. Sindroamele psihopatice Sindroamele psihopatice sunt alterări sau trăsături anormale de caracter (caracteropatii) care se manifestă în activitatea voluntară a individului, în relațiile acestuia cu lumea și cu el însuși. Ele se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se poate prezenta sub următoarele variante clinice: nevroze anxioase și anxietăți constituționale având la bază tipul de „constituție emotivă” (E. Dupré) sau pe cel de „auto-insecuritate” (K. Schneider). Aceasta poate fi întâlnită în cursul stărilor neurastenice, ipohondrice și cenestopate, obsesii, fobii, paranoia interpretativă sau halucinatorie, unele forme de schizofrenie. c) Angoasa, din cursul unor afecțiuni organice, somatice, cum ar fi angina pectorală, astmul bronșic, septicemiile, difteria, scarlatina, hipertiroidia și hipoglicemia. Sindromul catatonic Sindromul catatonic este un sindrom psihic și psihomotor interesând
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesive legate de sănătate, tulburări neurovegetative, cenestopatii. Sindromul asteno-ipohondriac poate apare în cursul evoluției neurasteniei, a bolilor somatice cărora li se dă o „interpretare exagerată” sau „eronată”, în schizofrenia incipientă etc. b) Sindromul obsesiv-ipohondriac se manifestă prin temeri obsedante sau fobii diferite, în special „frica de boală” (nosofobia). Ei poate apare în cursul delirului psihasteniform al schizofreniei. c) Sindromul depresiv-ipohondriac apare sub forma delirului ipohondriac în cursul fazelor depresive ale PMD, melancolia de involuție, depresia vârstei înaintate, în PGP etc. d
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a persoanei bolnavului față de propria sa boală. Dar, în egală măsură, suferința se mai reflectă și prin atitudinea mintală a bolnavului față de boală; acest aspect constituind, în comparație cu „suferința-subiectivă” latura „ideativă” a atitudinii față de boală. Ea constă în „întrebări”, „obsesii și fobii”, „îndoieli”, „false reprezentări”, „iluzii și senzații”, „speranțe”, „refuzul de a vedea și accepta realitatea”, „conduite de refugiu” etc. Suferința ca stare emoțional-subiectivă sau ca atitudine a bolnavului, este o situație care se „comunică” imediat de către acesta celorlalte persoane din anturajul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1) Nevroză de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră (episod izolat fără melancolie) - depresie majoră recurentă fără melancolie - tulburarea distemică - tulburarea de adaptare cu dispoziție depresivă 6) Neurastenie 7) Sindromul de depersonalizare - depersonalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră (episod izolat fără melancolie) - depresie majoră recurentă fără melancolie - tulburarea distemică - tulburarea de adaptare cu dispoziție depresivă 6) Neurastenie 7) Sindromul de depersonalizare - depersonalizarea 8) Ipohondria
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constantă în cursul stărilor nevrotice. Ea constituie esențialul simptomatologiei clinice, fiind în acest caz considerată „anxietate liberă”, sau „liber flotantă”. Uneori ea se poate converti în simptome somatice (ca în cazurile de isterie) sau în unele forme de reprezentări mintale (fobii, obsesii). În aceste cazuri se vorbește de o „anxietate legată”. 2) Nevroza de angoasă Aceasta este o categorie nosologică și un concept clinic introdus de S. Freud. Sfera acesteia a fost completată cu „nevrozele de angoasă” și cu „nevrozele actuale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de atacurile clinice, sub formă de somnambulism ca o formă de manifestare a automatismului psihologic. În plus se notează stări crepusculare variate (stupoare, agitație, fugă, sindrom Ganser). 4) Nevroza fobică Acest tip de nevroză este o stare morbidă în care fobia constituie simptomul prevalent și în care mecanismele de apărare, precum și conduitele de evitare ale „tipului fobic de personalitate” reprezintă modurile de amenajare privilegiată ale angoasei. Din punct de vedere psihopatologic, fobia poate fi definită ca o teamă angoasantă declanșată de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip de nevroză este o stare morbidă în care fobia constituie simptomul prevalent și în care mecanismele de apărare, precum și conduitele de evitare ale „tipului fobic de personalitate” reprezintă modurile de amenajare privilegiată ale angoasei. Din punct de vedere psihopatologic, fobia poate fi definită ca o teamă angoasantă declanșată de obiect, de o situație sau de o persoană, nici una dintre acestea neavând însă în ea însăși, un caracter periculos în realitate. Această teamă este recunoscută ca fiind excesivă sau patologică de către
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evita să se confrunte cu ea, cum ar fi de exemplu: - evitarea obiectului sau a situației „fobogene”, - căutarea unei asigurări prin prezența unei persoane însoțitoare a bolnavului, - deținerea unor obiecte de valoare protectivă. Din punct de vedere clinico-psihiatric și psihopatologic, fobiile se împart în următoarele trei grupe principale: a) Agorafobia este teama de a trece sau traversa anumite străzi sau piețe publice (Westphaf) sau teama de a ieși în locurile publice cum ar fi străzi, magazine, mijloace de transport (Marks). b
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]