2,734 matches
-
a fi eficiente, strategiile și politicile necesită planuri operaționale, dezvoltate în detaliu,și aceasta deoarece o strategie este bună numai dacă poate fi aplicată corect, prin tactici corespunzătoare. Obiectivele reprezintă ținte, finalități clare, stabilite pentru activitățile organizației, spre care se focalizează și alte funcții manageriale (organizarea, conducerea/leadership-ul și controlul). Plecând de la cele trei categorii de elemente - politicile, strategiile și obiectivele - se poate trece la planificare, procesul în urma căruia sunt stabilite obiective operaționale, procedurile (detaliază maniera în care trebuie realizată o
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de marketing are la bază următoarele trei principii fundamentale: • organizația/instituția există pentru a identifica și a satisface nevoile beneficiarilor săi; • satisfacerea cerințelor beneficiarilor presupune un efort integrat depus de toate compartimentele/departamentele organizației/instituției; • organizația/instituția trebuie să-și focalizeze eforturile spre obținerea succesului pe termen lung. Prin urmare, conceptul de marketing subliniază importanța a trei trăsături-cheie ce ar trebui să se afle la baza activității oricărei organizații/instituții care se pretinde a fi orientată spre piață, respectiv: orientarea spre
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
că un anumit produs este de o calitate superioară, și nu că trebuie să utilizeze acel produs în mod obișnuit. Altfel spus, marketingul serviciilor educaționale pune accent în mod deosebit pe idei „produse” și acțiuni intangibile, pe când marketingul comercial se focalizează pe produse și servicii tangibile. O abordare sintetică a marketingului serviciilor educaționale poate fi observată în tabelul următor: În funcție de tipul de programe, oferte sau servicii adresate unor beneficiari mai vechi sau mai noi, se pot identifica patru situații. În fiecare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
self-regulatingă, realizat ca o soluție hardware adusă alterării funcțiilor corporale în diferite medii terestre și extraterestre. Cyborgul ar fi prin urmare mai flexibil decât organismul uman în orice mediu înconjurător datorită capacității sale de adaptare. Cercetarea timpurie a cyborgului se focalizează asupra încercării cosmonautului de a supraviețui în spațiul cosmic, de a-și „îmbunătăți” în mod tehnologic trupul în timp ce mintea îi rămâne nealterată. Mai mult decât atât, încă din primele decenii ale „nașterii” sale mecanoide, începe să se extrapoleze faptul că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și Gunn, 2002, pentru discutarea lui Virilio în aceste direcțiiă. Subliniind nu doar criza spațiului și a timpului, a realității fizice, filosoful ține să accentueze și criza individului, astfel că teoria sa este, în general, una marcată de individualismul liberal, focalizat pe problemele subiectului și ajungând la granița anarhismului liberal. Astfel, deplânge abolirea subiectivității active pe măsura dispariției realității, imobilizarea spectatorului uman în fața vitezei tehnologiilor și motorizarea inertă a trupului. Scrierile sale îl afișează drept un profet al rezistenței umane în fața
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
transgresare a genului (transgenderă și de alegere a identității avatarice (de pildă, dacă opțiunile pentru rasă, vârstă sau venit sunt facultative, avatarurile trebuie să aleagă unul dintre cele zece tipuri de gender în cadrul unui MOOĂ. De asemenea, Green (2001Ă se focalizează asupra modurilor în care genul este înscris în multiplele contexte corporale și subiective ale realității virtuale, iar Jimroglou (2001Ă scoate la iveală caracterul cyborgic subversiv al subiectivității feminine în cadrul reprezentărilor vizual-digitale de tip webcam. Astfel, o parte a cyberfeminismului se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
relaționează problematica feminismului digital la postcolonialism, criticând mișcările feministe care sunt centrate pe viziunea filosofică occidentală și care esențializează tiparul genului (genderă prin faptul că perpetuează tradiția și standardele albilor și ale înstăriților (vezi Gajjala, 2001Ă. Aceste autoare nu își focalizează atenția doar asupra experiențelor cibernetice ale femeii, ci și asupra încrucișării dintre multiplele categorii ale identității precum rasă, clasă, geografie, etnie. Noțiunea de corp împuternicit începe să capete și alte sensuri, în afara celor care denotă dualismul feminin vs masculin. Astfel
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să fie un „nou umanism”. Acesta consideră că în cyberspațiu-timpul definit ca o componentă a tehnonaturii există posibilitatea distrugerii materiale, biologice și spirituale a omului. În acest context, este necesară intervenția responsabilității umane. Realizarea practică a oricărei virtualități cyberspațiale este focalizată spre potențialul colectiv al libertății de alegere umană: „era neguțătorilor” sau „era mărșăluitorilor”, „sat global” sau „sat al satelor” (Nicolescu, 1999, pp. 97-98Ă. „Omul care se naște din nou”, homo sui transcedentalis, are în vedere responsabilitatea autotranscendenței, terțul inclus care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
federal la nivelul statelor sau regiunilor și, de aici mai departe, la nivelul municipalităților. Principalul argument care pledează în favoarea descentralizării rezidă în faptul că acest proces reprezintă o cale importantă de îmbunătățire a eficienței și performanței la nivelul administrației publice. Focalizat asupra creșterii autonomiei decizionale, procesul descentralizării contribuie, de asemenea, la transparența activităților și rezultatelor. În concluzie, structurile sistemului administrației publice trebuie să devină anticipative, dinamice, complexe și flexibile. Noile tehnologii accentuează cererea pentru astfel de structuri în administrație; trecerea la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
că sunt capabili să organizeze și să eficientizeze modul de utilizare a resurselor (inclusiv cele informaționale), să se angajeze în fixarea obiectivelor și să găsească motivația realizării acestora. Cu alte cuvinte, este nevoie de un alt tip de abordare managerială focalizată asupra definirii și acceptării performanței. În Țările europene acest mod de lucru a devenit o practică destul de răspândită. Demersul managerial cunoscut ca management orientat spre rezultate presupune transcrierea rezultatelor așteptate într-un formular tip contract intern, similar contractelor reale, încheiat
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
iar pe de altă parte, prin creșterea influenței corporațiilor și grupărilor sociale asupra politicilor publice sectoriale. Aceste manifestări au contribuit la apariția în zona de interfață dintre guvern și societate a unor noi instituții de guvernare, ale căror funcții erau focalizate atât spre reprezentarea intereselor, cât și spre crearea consensului. În decursul ultimelor decenii, blocurile socio politice caracteristice corporatismului s-au dezintegrat aproape complet. Aceasta nu a șters, însă, șabloanele relațiilor dintre actorii politici și grupurile de interese existente în diferitele
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
posibilă strategie utilă pentru construcția climatului de încredere ia în considerare, într-o primă etapă, doi factori esențiali. Un prim factor se referă la: reputația sau istoricul comportamentului participanților și contractele și acordurile formale. Cel de-al doilea factor este focalizat asupra atitudinii față de asumarea riscului. Altfel spus, participanții la rețea trebuie să-și asume riscul demarării negocierilor la nivelul rețelei, pe fondul unui climat de încredere mai mult sau mai puțin consolidat. Construcția climatului de încredere impune demersuri relativ reduse
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ca mănunchi de instituții formale de guvernare (Rhodes, 2000; Pierre și Peters, 2000). Mai recent, teoreticienii au demarat examinarea modalităților prin care globalizarea facilitează difuzia autorității politice la nivelul instituțiilor subnaționale și internaționale (Kahler și Lake, 2003). Alte cercetări sunt focalizate pe proliferarea actorilor nonguvernamentali în guvernanța internațională (Keck și Sikkink, 1998; O’Brien et al., 2000; RisseKappen, 1995). În actualul context se manifestă un număr important de implicații ale noului trend spre guvernanță, cea mai mare parte dintre acestea legate
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
deciziilor, precum și modul în care partenerii sociali lucrează împreună pentru a crea bunuri publice. Din punctul de vedere al dezvoltărilor viitoare, se constată rolul crescând al guvernului în direcția asigurării leadership-ului și a formulării agendelor instituțiilor democratice, în timp ce guvernanța este focalizată asupra modului în care activitățile sunt executate. Guvernanța este un proces caracterizat printr-o dispersare largă a puterii și responsabilităților în societate, astfel încât nimeni nu controlează toate instrumentele și nu există un deținător unic al tuturor pârghiilor prin care sunt
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
civilă (Hyden, 1997). Vom încerca, în cele ce urmează, să demonstrăm că instituțiile și politicile publice au un rol substanțial în construcția și dezvoltarea capitalului social. Cercetările efectuate la începutul acestui secol (Hooghe și Stolle, 2003; Maloney, Smith, Stoker, 2000), focalizate pe dimensiunea instituțională a determinanților capitalului social, au avut ca rezultat consolidarea importanței politicilor publice și a structurilor formale, în ceea ce privește construcția capitalului social, din perspectiva abordării top-bottom. Din studiile lui Putnam, prezentate anterior, reiese că în comunitățile dezvoltate (din punct
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a spiritului de echipă și a loialității. Pur și simplu - așa cum argumentează Art Bell cu elocvență - „nu poți să îmi vorbești așa” fără consecințe de un fel sau altul. În anumite situații, victima abuzului verbal contraatacă, provocând un scandal care focalizează atenția și energia biroului ore sau chiar zile întregi. (Cicatricile unor izbucniri verbale mai spectaculoase pot plana chiar ani întregi asupra unor companii.) În alte situații, în urma expunerii la agresiuni verbale victima se închide în sine și refuză să mai
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
un scurt dialog: Angajatul vechi (cicălitor): Ei bine, ce avem aici? Un boboc care abia așteaptă pauza de masă. Angajatul nou (surâzător): Nu, n-am să am timp de pauza de masă. Am prea multe de făcut. (Apoi conversația se focalizează pe sarcinile la care lucrează noul angajat. Discuția încetează să mai fie agresivă și continuă firesc.) 10. În fine, puteți fi considerat drept țintă pentru agresiunile verbale de către aceia care consideră că le datorați ceva. În serialul Clanul Soprano, șefii
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Odată cu acel anunț devenea evident că anul următor va fi plin de zgomot, mizerie, mutări, stres și schimbări permanente, prea numeroase fie și pentru a te gândi la ele. Din fericire, Sue a fost suficient de inteligentă pentru a își focaliza anunțul mai degrabă asupra „de ce”-ului situației decât asupra provocărilor care urmau să vină. Când echipa ei a înțeles că bibliotecile trebuie să se schimbe pentru a se adapta cerințelor publicului - servicii bazate pe Internet și mai mult spațiu pentru
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
calității în educație, descentralizarea se constituie într-un demers dinamic ce presupune implicare și responsabilizare, pe de o parte, precum și gândire strategică și control, pe de altă parte. Modelul de descentralizare are la bază o serie de proiecte și programe focalizate pe anumite componente ale acestui proces, elementul comun alinițiativelor fiind că plasează în centrul deciziei școala și că urmăresc consultarea și implicarea tuturor actorilor-cheie în furnizarea unor servicii educaționale adaptate nevoilor beneficiarilor. Un exemplu în acest sens este proiectul DFMP
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
școala și că urmăresc consultarea și implicarea tuturor actorilor-cheie în furnizarea unor servicii educaționale adaptate nevoilor beneficiarilor. Un exemplu în acest sens este proiectul DFMP (Decentralised Management and Finance) al DFID (Department for Financing International Development, organism guvernamental al Marii Britanii), focalizat pe reforma sistemului de management financiar în învățământul preuniversitar, derulat în perioada 2000-2003. Proiectul a urmărit acordarea de asistență pentru Guvernul Român în implementarea descentralizării managementului financiar și a managementului unităților școlare, ca proces important în cadrul reformei învățământului preuniversitar din
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
viziune asupra acestei lumi. Pe parcursul acestor ore, se vor derula exerciții de cunoaștere a ființei umane, ce vor fi urmate de transpuneri în limbaj plastic a experienței trăite în urma acestei cunoașteri. SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Detaliile portretului Prima oră va focaliza asupra cunoașterii diversității fizionomiei umane și a semnificației pe care diferite forme ale feței le pot avea; va continua cu câteva exerciții aplicative, care privesc construcția grafică a portretului. Observarea: prin discuții frontale, se vor evidenția următoarele aspecte: Se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
apoi fiecărei grupe poza cea mai recentă a colegului lor, spre confruntare. * Se inițiază o discuție frontală ca moment de reflecție: ce vă spune acest exercițiu?; de ce credeți că l-am propus?; în ce scop? * Discuția, dirijată de profesor, va focaliza asupra următoarelor puncte: * la diferite vârste, fiecare om are chipuri / fețe diferite * ceilalți văd mereu alt chip al nostru în funcție de moment, situație, stare, rol pe care îl jucăm etc. * în ciuda tuturor acestor "imagini" diferite oferite celorlalți sau pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
realizat, după care elevul astfel portretizat este rugat să-și citească autoportretul de pe fișa lui de lucru. * Se confruntă astfel portretul (realizat de ceilalți) și cu autoportretul și se discută frontal potrivirile și nepotrivirile. * În momentul de reflecție, profesorul va focaliza discuția asupra următoarelor aspecte problematizante: * Cine sunt eu: ceea ce cred alții despre mine sau ceea ce știu eu că sunt? * Care e relația dintre imaginea de sine și imaginea celorlalți despre mine? * Ce vorbește mai "adevărat" despre mine: portretul sau autoportretul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
sau autoportretul? Secvența 3: 10 min. * Se împarte elevilor coperta scanată a cărții Simonei Popescu, Juventus și alte poeme, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. * Li se cere elevilor să privească cu atenție coperta. * Se inițiază o discuție frontală, care va focaliza asupra următoarelor aspecte: * relaționarea copertei cu titlul cărții * relaționarea cu un posibil conținut al cărții * relația dintre imaginile "omului" de pe copertă și posibilele imagini ale autorului, ale "artistului", deductibile din text * textul cărții credeți că este un autoportret al omului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
inventeze personajului o biografie posibilă. * Fiecare grupă prezintă textele elaborate. * Se dezvăluie faptul că câte două portrete aparțin aceluiași om, exprimând autoportretul său, în perioade diferite. * Discuția frontală, dirijată de profesor, va asigura momentul de reflecție al exercițiului; ea va focaliza spre următoarele aspecte: * Același om se autoportretizează diferit, în momente diferite ale existenței sale. Cum explicați acest lucru? * De ce credeți că ați conferit biografii diferite \ asemănătoare aceluiași om? Explicați! * Care din cele două imagini credeți că reprezintă " adevăratul" Rembrand, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]