1,627 matches
-
exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite, Palatul de Justiție nu exista...“ - aceasta este scena cu care se deschid Bucureștii de altădată, amin tiri savuroase pe care va începe să le încredințeze tiparului în foiletonul zia ru lui Adevărul peste exact o jumătate de veac, în noiembrie 1921. Obținându-și bacalaureatul în sesiunea 1876, junele Constantin Bacalbașa se înscrie la Facultatea de Drept din București, avându-l coleg, printre alții, pe viitorul scriitor și diplomat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Christodulo J. Suliotis, viitor fruntaș politic conservator în portul dunărean, cunoscut probabil aici de familia Bacalbașa. În gazeta acestuia, Bacalbașa semnează cu pseudonimul străveziu Bacon - pe care-l va folosi mulți ani de-acum încolo - o traducere în mai multe foiletoane, la rubrica „Litere, arte, științe“, Pesimismul în fața socialismului (nr. din 2, 4 și 6 septembrie 1881), în care aflăm, printre altele și următoarea constatare de bun-simț, valabilă și astăzi: „Ar fi prea absurd să credem că chiar realizarea celei mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pentru activitatea sa ziaristică patriotică, va fi internat - alături și de alți confrați (în total vreo 60 de ostatici) - la Hotelul Imperial din Capitală. Amintirile sale din perioada ocupației, scrise spontan, dar netransfigurate literar vor apărea imediat după război, în foileton, în cotidianul Românimea, fiind reunite în volum, în 1921, sub titlul Capitala sub ocupația dușmanului. Îndată ce orașul va răsufla însă liber la sfârșitul anului 1918, Constantin Bacalbașa, care avea patima ziaristicii în sânge, își va reîncepe activitatea de presă, tot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
călcat întâia oară în București, voi da publicității atât impresiunile mele asupra marelui nostru oraș de atunci, cât și atâtea întâmplări, fizionomii, anecdote și evenimente pe care le-am cunoscut.“44 Toamna și iarna sunt, desigur, anotimpuri prielnice aducerilor-aminte, așa încât foiletoanele Bucureștilor de altădată au și început să apară în Adevărul, odată cu numărul din 27 noiembrie 1921, înregistrând, probabil - cu o existență nu foarte accidentată de șase ani - un record de longevitate în presa românească. Bacalbașa avea acum 65 de ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Doisprezece morți“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11448, 31 iulie 3921, p. 1. 44. Constantin Bacalbașa, „Cronica săptămânală. Corespondența mea“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11543, 20 noiembrie 1921, pp. 1-2. au apărut în Adevărul, cu unele întreruperi, până la 26 noiembrie 1925 (foiletonul 169), fiind continuate apoi (începând cu referiri la evenimentele anului 1910 - alegerea lui N. Iorga ca membru activ al Academiei Române) în Universul, odată cu numărul din 26 martie 1926 (conducerea ziarului îi oferise însă foiletonul de joi, și nu pe acela
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unele întreruperi, până la 26 noiembrie 1925 (foiletonul 169), fiind continuate apoi (începând cu referiri la evenimentele anului 1910 - alegerea lui N. Iorga ca membru activ al Academiei Române) în Universul, odată cu numărul din 26 martie 1926 (conducerea ziarului îi oferise însă foiletonul de joi, și nu pe acela - mai citit - de sâmbătă). La sfârșitul anului 1926 primul volum al Bucureștilor de altădată s-ar fi aflat „sub presă“ (fiind înregistrat însă, într-o informație, cu un titlu greșit: Bucu reștii de ieri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a văzut lumina tiparului. În editura ziarului Universul, fiind menționat pozitiv, câteva luni mai târziu, în notele de lectură publicate de N. Iorga în Revista istorică: „Sunt amintiri cu întrebuințarea ziarelor, prezintate sincer și limpede“46. Întreg serialul publicat în foileton va fi cuprins în patru volume, editate între anii 1927 și 1933, în con diții grafice, la început, foarte modeste. În literatura noastră memorialistică, destul de bine reprezentată în ultimul secol și jumătate, lucrarea lui Constantin Bacalbașa ocupă un loc aparte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1920; G. Bogdan-Duică, 1923; Petre V. Haneș, 1924 ș.a.) (v. bibliografia excelentei ediții în două volume, alcătuită de Andrei Rusu: Cezar Bolliac, Scrieri, Editura Minerva, 1983). 337. Alexandru Em. Lăzărescu (Laertiu) (1830- 1876), „până la 1876 trecea drept critic acut [...], scrisese foiletoane dramatice la Românul, Telegraful, Alergătorul liber, făcând în limbaj francizat analize meticuloase privind subiectul, personalitatea eroilor, motivarea psihologică, jocul actorilor, decorurile, limba“ (G. Călinescu). Laertiu a mai scris poezii (Ore de repaos, 1853) și lucrări dramatice, mediocre. Dar n-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îmi spune el, că strigând prea tare la întrunire ți s-a rupt vreo vână capilară în gât. Acesta era botezul sângelui meu în politică. Se va vedea mai târziu că am vărsat și altul pentru aceeași mare cauză. Cu foiletonul din numărul viitor voi începe descrierea amănunțită a epocii de mari frământări interne cari au provocat schimbarea fundamentală a regimului politic. (Id., ibid., nr. 11643, 21 martie 1922, pp. 1-2.) Pagina 244 * În Adevărul era reprodusă și o fotografie urmată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca să ia o piatră de gresie spre a-și ascuți un briceag. O lovitură de pușcă răsună și Pantazescu cade mort. Adevărul acestei drame cine l-o fi cunoscând? (Id., ibid., nr. 11869, 19 noiembrie 1922, pp. 1- 2.) În foileton sunt relatate în continuare alte întâmplări senzaționale petrecute după anul 1877, pe care le vom reproduce în Addenda volumului al II-lea al acestei ediții. 424 addenda indice de nume de persoane* * Indicele nu cuprinde, evident, numele lui Constantin Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru a marca diferența dintre el și predecesorul său, Richard al III-lea. Dualitatea personajului, dar mai ales uluitoarea sa ipocrizie sînt excelent ilustrate de James Maxwell, un actor variat și subtil. Memorabile sînt și alte personaje ale acestui „roman foileton”: Perkin Warbeck, un fascinat de putere, transformat prin acțiunea opoziției în duce de York și contele Warwick, tînărul crescut în „umbra Turnului”, încrezător în rațiune, căruia spaima morții îi provoacă o irepresibilă greață (fiziologică). La fel ca Warbeck, el e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și Teodor Naum, ambii ieșeni, unul conferențiar la Universitatea din Iași, celălalt filolog clasicist, profesor la Cluj, sunt probabil, și prin 717 obârșie, și prin vârstă, și prin ocupație, cei căutați. Celelalte detalii pe care le precizați, legat de personajele foiletonului Broscuța sunt pitorești, dar, În măsura În care agenda ca atare nu le menționează, nu e necesar să le fac note; cel mult, pot spune, În treacăt, că toate figurile evocate În „Bucolice” au atestare reală. Eu vă trimisesem notele pur și simplu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rezolvat, pe care vi le propun: Într-o zi, vine la critic, cu o intervenție „o Losneanu din Fălticeni” ?; Cine poate fi Jenică Popovici-Iași?; Ce știți despre o d-ră Ina Schechter, pictoriță? Ea este, dacă aveți timp să recitiți, eroina foiletonului Nodul gordian din Aqua forte, II, Fauna vieții literare, IX. Stimate domnule Dimitriu, acestea sunt puținele lucruri pe care pot deocamdată să vi le comunic, despre ce mai e pe aici, prin ograda Lovinescu. Așteptând știri despre șantierul Cazabanilor și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În speranța că forurile interesate, vor iniția cercetările cuvenite, pentru a le pune În valoare. 433 Prieten al lui Teodor Tatos; cadru didactic și condeier. 434 În ziarul ieșean „Lumea”, În perioada 1930-1934 au apărut o serie de articole și foiletoane ale pictorului și scriitorului fălticenean. Am manifestat interes pentru aceste materiale. 878 fie prea multă zăpadă), 26 DEC. 1970. 33 C.P. Fălticeni, 10 ian. 1971 Dragă domnule Eugen, Să mă scuzi că te-am ținut atunci, cu creionul acela, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din É. Zola, T. Adam din Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Pierre Louÿs. Se mai traduce din Jean Richepin, L. Ganghofer, Schopenhauer, V. G. Korolenko, Marcel Prévost, H. Sudermann, A. Scholl. Romanul Întâia iubire al lui Turgheniev e dat în foileton. Panait Cerna colaborează cu adaptarea unei poezii a lui Lenau. R.Z.
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
corpului redacțional și colaboratorii permanenți care practică gazetăria pe teme sociale, politice, cetățenești, reportajul etc. se află nu puțini scriitori. Unii au spații sau rubrici fixe: Dinu Săraru deține rubrica „Opinia unui alegător” (întreruptă o vreme, înlocuită de publicarea în foileton a romanului Niște țărani, ulterior reluată), Dorin Tudoran scrie articole pe teme de interes cetățenesc, Leonid Dimov ține, cu intermitențe, în primii ani, rubrica „Fetișuri de azi”, Radu Cosașu susține „Cronica de trei secunde”, iar Ioan Grigorescu scrie „Mapamond”, în timp ce
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
aceeasi factura sunt nuvelele și povestirile O rătăcire în infinit și Povestea lui Rustem cel înțelept, apărute în „Propilee literare”. Publicistul, care se manifestă cu rezultate notabile ca șef de revista, este preocupat de tradiția literară, într-o suită de foiletoane pledând pentru conservarea unor valori sau pentru restituirea dreapta a altora (că în cazul lui Al. Macedonski). Nivelul comentariilor nu depășește însă vulgarizarea informației esențiale, clasice, de istorie literară, reprodusa întotdeauna cu exactitate. SCRIERI: Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, București, 1912
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
și rangul de pitar, secretar și apoi membru al Comisiei Documentale, iar din 1862, la Arhivele Statului, șef al secției istorice și a așezămintelor publice și ulterior „cap al secțiunii bunurilor publice”. Își face debutul publicistic în 1857, cu un foileton muzical apărut în ziarul „Naționalul”. În mai puțin de un deceniu se manifestă ca jurnalist, memorialist, folclorist, nuvelist și, în mod deosebit, ca romancier. Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă, publicat în „Revista română” a
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
lumea scenei, pe care o frecventa cu asiduitate. Aceasta este experiența capitală a vieții lui F. și implicit a biografiei lui literare. Urmărind aproape toate reprezentațiile operei italiene din București, precum și alte spectacole, publică, începând din 1857, numeroase cronici și foiletoane muzicale și dramatice, scrise cu patos și nu lipsite de consistență, în „Naționalul”, „Revista Carpaților”, „Independința”, „Țeranul român”, „Tribuna română” din Iași, „Dâmbovița”, „Buciumul”. Pentru F., al cărui gust a fost educat la școala operei italiene (a și tradus, în
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
și îndeosebi prin orașe cu prestigiu muzical: Pesta, Viena, Praga, Dresda, München, Kissingen, Veneția, Roma, Florența, Pisa, Genova, Milano, Bergamo, Padova. Memorialul acestui pelerinaj, publicat inițial în „Naționalul”, sub titlul Trei luni în străinătate. Impresiuni și memorii de călătorie, unele foiletoane fiind regrupate, în 1860, în volumul Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), aparține unui om dornic de informare, obstinat în lăcomia lui pentru date de tot soiul și în felul acesta frecvent robit surselor. F. se
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
schematice, renunțându-se la detalii. [...] Simplificarea colorilor și a liniilor face ca tabloul să fie cu atât mai neted cu cât e mai îndepărtat. După încetarea lecturii, conștiința cititorului adaugă singură detaliile. Chiar divagațiile, moralitățile, naivele satanisme și angelisme de foileton, susținute de o atât de solidă schelărie, devin savuroase, formând un stil al vremii, un ton arheologic, multicolor, oriental, de o împestrițare de Halima. G. CĂLINESCU SCRIERI: Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), I, București, 1860
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
e mai bogat, aici semnând Nicolae V. Ilieșiu, Augustin Ștrempel, Octavian Ruleanu, P. Dobricanu. La rubrica „Lada comorilor” se publică folclor. Din când în când apar și rubricile „Vitrina cărților” (Octavian Ruleanu) și „Slova, cultura și arta” (C. Ardeleanu). În foileton este tradus un roman al lui John Mac Orlay, Clandestin prin viață. Alți colaboratori: Eugen Seleș, V. Rotărescu, E. Pandrea, Ileana Scurtu. D.B.
FRONTUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287100_a_288429]
-
Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941, 12-21; Șerban Cioculescu, Alte izvoare lirice eminesciene, RL, 1971, 16; Ist. lit., III, 23-26; Bârlea, Ist. folc., 165-166; Dicț. lit. 1900, 374-375; Dicț. scriit. rom., II, 304-306; Datcu, Dicț
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
Al doilea rond, 85-93; Șerban Cioculescu, „Flautul lui Marsias”. O amintire, VR, 1977, 7; 9 pentru eternitate, îngr. Mircea Micu și Gh. Tomozei, București, 1977, 185-218; Ștefănescu, Preludiu, 244-247; Ungheanu, Lecturi, 222-227; George, Sfârșitul, II, 322-324; Șerban, Ispita, 279-280; Dobrescu, Foiletoane, II, 233-238; Grigurcu, Critici, 97-105; Felea, Prezența, 119-122; Grigurcu, Între critici, 162-165; Tihan, Apropierea, 123-128; Dicț. scriit. rom., II, 315-317; Popa, Ist. lit., II, 1101. Al.S.
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Nouă variațiuni pentru orgă, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Umbră de aur, melancolia, postfață Mircea A. Diaconu, Botoșani, 2000; Suflete la second hand, București, 2000; Secol, Iași, 2002. Ediții: Ovidiu Nimigean, Week-end..., Iași, 1993. Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 217-220; Dobrescu, Foiletoane, III, 54-59; Felea, Aspecte, III, 165-169; Grigurcu, Existența, 466-469; Cristea, Fereastra, 288-292; Micu, Limbaje, 127-129; Simion, Scriitori, IV, 526-537; Coșovei, Pornind, 71-75; Gabriela Gavril, Omul năpădit de cuvinte, CL, 1991, 14; Ioan Holban, De aici nu vom putea evada niciodată
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]