2,594 matches
-
Analysis of Reflexives", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, "The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations", Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389−436. Reinheimer Rîpeanu, Sanda, 2001, Lingvistica romanică. Lexic − fonetică − morfologie, [București], All. Reis Silva, Maria Amelia, Andrés Pablo Salanova, 2000, "Verbo y ergatividad escindida in Mẽbeêngôkre", în: H. van der Voort, S. van de Kerke (eds.), Indigenous Languages of Lowland South America, Leiden, CNVS, p. 225-242. Roberts, Ian, 2007a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în stil "proces-verbal" ale unor fapte (memorabila ședință de sindicat), obositoare discursuri pe teme de psihologie și filosofie ținute de Durban în fața unor oameni care nu pricep nimic, în fine, utilizarea unui procedeu nepotrivit de redare a culorii locale: transcrierea fonetică a limbajului folosit de oamenii satului ("Dacă ai sî ai buna plăcere, poți sta șî la noi"). "Cronica", nr. 14, 3 aprilie 1981 Ion Alex. ANGHELUȘ Th. Codreanu "Marele zid" (Ed. Junimea, 1981) Chiar dacă nu poți fi de acord cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de lectură pentru clasea III primariă: Cuprindênd fabule cu morala lor, istorióre moralĭ și nationalĭ, igienă, poesiĭ. București: Imprimeria Statului. 1878. Ionescu, Vasile. Noul abecedar fonetic. Iași: Librăria Dimitrie Daniel (Tipo-Litografia H. Goldner). 1880. Nestorescu, Vasile. Abecedaru sau Povățuitorulu la scrierea și citirea limbei romane. Bucuresci: Librar-Editor, Leon Alcalay (Typografia Stefan Mihalescu). 1885. Pârvulescu, M. Poesiĭ naționale și morale: Culese dupĕ diferițĭ autorĭ: Pentru usulŭ scólelorŭ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se numea Flămânzeanu și, crezând că-mi vine greu să rețin un nume așa de bizar, a încercat să-mi ușureze sarcina zicând: "Gândiți-vă la flamanzi și atunci vă veți aduce aminte și de numele meu, care se aseamănă fonetic". Bietul om transpira și se bâlbâia, căuta cuvinte și nu prea le găsea sau le deforma, iar eu îl ascultam tăcut, urmărind condescendent eșecurile semantice și erorile fonetice din discursul său chinuit, până când mi s-a făcut milă de el
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
atunci vă veți aduce aminte și de numele meu, care se aseamănă fonetic". Bietul om transpira și se bâlbâia, căuta cuvinte și nu prea le găsea sau le deforma, iar eu îl ascultam tăcut, urmărind condescendent eșecurile semantice și erorile fonetice din discursul său chinuit, până când mi s-a făcut milă de el și atunci, pe un ton cât se poate de firesc, am dat drumul unei fraze care l-a lăsat mut, uluindu-l de surpriză: "Domnule Flămânzeanu, dacă îți
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pentru numire. Găsesc că este un post ce nu se refuză și cred că trecerea ta prin acest colț îndepărtat al lumii va lăsa, așa cum ai lăsat și aici, amprente memorabile și va atrage prietenii de durată". Și așa, asemănarea fonetică dintre denumirea celor două țări a generat sentimente de îngrijorare în cugetul unui bun prieten. În realitate însă, asemănarea dintre cele două țări sud-americane nu este decât o iluzie și, în ce privește esențialul, deosebirea dintre ele este dramatică. * * * Întâlniri întâmplătoare cu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și eventual greaca, iar cuvîntul citit pe litere furnizează, în ordine, inițialele (care au la rîndul lor alte cuvinte drept deviză) începutului fiecărei fraze. Opera în întregul ei se bazează astfel pe o combinație de cuvinte emblematice și de corespondențe fonetice, asemenea - Comte face apropie rea - acrostihurilor simple, duble, triple, cva druple și uneori chiar cvintuple care au fost în vogă la poeții Renașterii. Ceea ce Comte nu pare să vadă însă este că, întins pe opt sute de pagini, zeci de mii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
întrebări a subsemnatului, pusă încă în volumul I din "Cronica Basarabiei": eu, născut și școlit la Iași, profesor de română, ce limbă vorbesc? Stati: "Și moldovenii dintre Carpați și Prut vorbesc moldovenește. Limba lor uzuală are aceleași caracter lexicografic și fonetic ca la noi." Fără să știu, vorbesc limba... altora! Aferim! D egeaba stăm cu Dicționarul Academiei pe masă: fiecare vorbește cum poftește! Ce ați zice despre următoarea scenă: unei persoane i se face rău, se clatină, se sprijină de ziduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu sclipiri de aur, care ne dădură pentru o clipă fiori. Primul subiect era scrierea unui text după dictare. Din care, am reținut.. doar propoziția: „Mă’c la moară, s’a’c un sac..” Cei mai mulți dintre noi, neștiind regulile ortografiei fonetice, fie, n-am pătruns înțelesul textului, ori, am scris greșit. Dar, „dictarea” de atunci n-am uitat-o niciodată. Atunci a fost prima și ultima oară, când l-am văzut pe profesorul Rizescu. În prima clasă, cât l-am avut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului auditiv și a funcției auzului. Audiția verbală implică un triplu decodaj:selectivitatea temporală a structurii cuvântului, ce denotă capacitatea de identificare a succesiunilor componentelor fonetice ale cuvântului;selectivitatea frecvențelor, ce implică identificarea frecvenței fundamentale și discriminarea variațiilor de frecvență; - asimilarea variațiilor fine de intensitate. Metodele clinice de explorare a auzului se bazează pe determinarea soniei, ca măsură subiectivă a senzației auditive, și a deficitului auditiv
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se caracterizează prin înălțime determinată de tensionarea și lungimea corzilor vocale, precum și intensitate determinată în special de presiunea subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările aduse sunetului emis la nivelul cavităților faringiene, orale și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
48, 364) II.2.4. Clasificarea tehnicilor de recuperare a limbajului Obiectivele recuperării vizează reconstrucția atât a structurilor și proceselor receptive cât și a structurilor și proceselor motorii ale limbajului, pe toate nivelurile: gnozo-mezice și praxo-motrice, semantice, la nivelul prozodial, fonetic, fonologic, lexical, morfologic, sintactic. (48, 166, 344) Tehnicile se pot diferenția după obiectivele urmărite în: - Tehnici de refacere a audiție: o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și proceselor motorii ale limbajului, pe toate nivelurile: gnozo-mezice și praxo-motrice, semantice, la nivelul prozodial, fonetic, fonologic, lexical, morfologic, sintactic. (48, 166, 344) Tehnicile se pot diferenția după obiectivele urmărite în: - Tehnici de refacere a audiție: o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere prozodială. - Tehnici de refacere a vorbirii: o Tehnici de refacere a motilității nonverbale: gimnastica buco-linguală în cazurile cu apraxie bucolinguală sau faciobucolinguală asociată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere prozodială. - Tehnici de refacere a vorbirii: o Tehnici de refacere a motilității nonverbale: gimnastica buco-linguală în cazurile cu apraxie bucolinguală sau faciobucolinguală asociată; o Tehnici fonetice și fonologice de tip logopedic îmai puțin utilizate în formele de afazie receptivă și mai mult în formele expresive cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru refacerea fluenței; - Tehnici de refacere a gramaticii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fonologice, utile într-o anumită măsură în corecția aspectelor paretice și apraxice ale vorbirii la afazici. Mecanismul patogenic în afazie impune ca în tratamentul de recuperare al afazicilor să se combine metode psihoterapeutice, cu metode semantico-sintagmatice, reducând la minim metodele fonetice, după Voinescu I. (344) În metodele semantico-sintagmatice sunt cuprinse tehnici care integrează cuvântul corect exprimat în sintagme cu sens și invers, se urmărește decodificarea plecând de la sensul sintagmelor. Metodele utilizate au la bază principiile recuperării neuromotorii: a) Principiul stimulării intensive
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de analiză și sinteza fonemică, dar datorită relaxării s-a constatat o creștere a cursivității și inteligibilității pronunției și o rezistență mai mare la prelungirea duratei ședințelor de recuperare. Aplicarea unei metode combinate, în care cuvintele sunt audiate și analizate fonetic în stare de veghe, asigurându-se corectitudinea pronunției, urmând ca în stare hipnotică repetițiile să asigure accesarea mai facilă a engramelor indemne și consolidarea automatismelor pronunției prin noile engrame formate, determină randamente superioare în însușirea, corectitudinea și cursivitatea pronunției, verificabile
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dar fără a exclude implicarea reabilitării dizabilităților preverbale asociate. II.3.1. Recuperarea în dislexia de evoluție II.3.1.a. Principiile tratamentului dislexiei Principiile terapiei complexe folosite în corectarea dislexiei se bazează pe un complex de metodele kinestezice, fonomimice, fonetice, centrate pe percepția vizuală, bazate pe metoda globală lingvistică, metode montessoriene, cuvintele în culori etc. Rezultate metodei pot fi influențate de nivelul intelectual al elevilor, alte dizabilități asociate, mediul familial, abilitatea și personalitatea profesorului, materialul didactic și ajustările aduse în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dislexică, realizând prin detașarea survenită o ameliorare a cititului. Françoise Estienne opinează că cititul reprezintă transpunerea structurilor spațiale prezente în limbajul scris în structurile temporale exprimate în limbajul oral și pentru aceasta este necesară dezvoltarea aptitudinilor de înțelegere a structurilor fonetice din limbajul oral și a celor spațio-temporale ale limbajului scris. Înțelegerea structurilor presupune realizarea între unitățile fonetice și grafemice îsilabe) asemănătoare a contrastului, a reversibilității și a comparării. Exercițiile concepute de Françoise Estienne dispun de un material lexical care este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
spațiale prezente în limbajul scris în structurile temporale exprimate în limbajul oral și pentru aceasta este necesară dezvoltarea aptitudinilor de înțelegere a structurilor fonetice din limbajul oral și a celor spațio-temporale ale limbajului scris. Înțelegerea structurilor presupune realizarea între unitățile fonetice și grafemice îsilabe) asemănătoare a contrastului, a reversibilității și a comparării. Exercițiile concepute de Françoise Estienne dispun de un material lexical care este supus operațiilor de inversare, de substituire, de adiționare sau de diminuări de elemente și care este grupat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
începe cu litera respectivă. Se exersează lexia pe verticală și pe orizontală, și lexia unor grupuri silabice la care întâmpină dificultăți în diverse cuvinte; se exersează lexia receptivă a grupelor de cuvinte ce încep cu o anumită literă cu aspect fonetic asemănător p-b, t-d, m-n, s-ș, c-g sau încercuirea literelor într-un text. După Fr Kocher ordinea recuperării fonemelor este: f, b, j, l, m, r, d, n, v, k, q, t, p, precedate sau urmate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
u, e, i, ă, â, consoanele sonante: m, n, l, r care pot fi prelungite asemenea vocalelor; fricativele: f, v, s, z, ș, j, h; ocluzivele: p, b, t, d, k, g, semiocluzivele: ce, ci, ge, gi, literele cu valoare fonetică variată c, g, s, x, și în final diftongii: au, ou, oi, ia, ei, ie, respectiv ea, oa, io, iu, eoa ioa situate după consoane. La nivelul cuvintelor se citește literă cu literă, urmărind analitic textul cu un creion sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
v) se face prin prezentarea sunetelor complementare: pilă - bilă, pară - bară, pal - bal, plombă - bombă, pun - bun, pată - fată - vată - bată, spaimă - faimă - vamă, în cele trei poziții îinițial, mediu, final), logopatul semnalizând cu mâna atunci când percepe sunetul p. - Analiza fonetică a cuvintelor izolate din propoziții, fonem cu fonem până la sunetul p, pronunțat cu sonoritate corectă îsurdă) și cu efort normal al buzelor, evitându-se tensiunea prea mare în compresia bilabială. - Antrenamentul tactil cu fața dorsală a mâinii a puterii curentului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin resimțirea vibrației laringelui cu mâna logopatului aplicată pe gâtul, maxilarele logopedului și pe ale sale proprii. Resimțirea vibrației laringiene se poate realiza și prin intermediul unui balon, a unei rigle puse pe bărbiile logopedului și a logopatului. - Se limitează analiza fonetică doar până la nivel de silabă. - Simultaneitatea fonației și dezocluziei articulatorii se explică prin aplicarea simultană a mâinii recuperaționistului pe buzele și laringele subiectului. - Fixarea articulării consoanei b se poate realiza prin repetiția ritmată de percuția mâinii logopatului, sub formă de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
inspirație pe gură, expirație pe nas și exerciții de gimnastică a obrajilor, buzelor și maxilarelor ca la pitacism. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Exerciții de diferențiere acustică și engramică vizuală a sunetului m de cele izotonale îp, b), cu analiza fonetică a cuvintelor, propozițiilor prin: - Palparea pe dosul primei falange a unui deget a aerului ieșit pe nas, sau se arată cum acest aer aburește o oglindă rece; - Palparea vibrațiilor pe laringe, aripile nasului, buze, obraji, creștetul capului și piept sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]