425,743 matches
-
introduc prin aerul lor medieval, în stricta contemporaneitate și în plină animație cotidiană, ideea de muzeu, de rezervație și de cimitir. Făcînd abstracție de atitudinea noastră rațională care, de altfel, nici nu mai contează acum foarte mult, trebuie observat că formele care populează piața prelungesc și conservă, prin natura și prin expresia lor, funcția dublă a acestui loc: aceea de eșafod și de spațiu al eliberării. Alături de aceste expresii brute, de aceste manifestări spontane, s-a așezat, în mod legitim, și
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru a ne putea concentra asupra viitorului e de o superficialitate vecină, dacă nu chiar înrudită cu prostia. Orice om normal depinde de trecutul său, își trăiește prezentul ca pe o formă actualizată a trecutului și își face proiecte de viitor pornind de la același trecut. Numai autiștii și nebunii în criză - iar aceștia din urmă doar parțial se pot rupe de trecutul lor adică de ceea ce sînt. Că unii dintre noi vor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru a ne putea concentra asupra viitorului e de o superficialitate vecină, dacă nu chiar înrudită cu prostia. Orice om normal depinde de trecutul său, își trăiește prezentul ca pe o formă actualizată a trecutului și își face proiecte de viitor pornind de la același trecut. Numai autiștii și nebunii în criză - iar aceștia din urmă doar parțial se pot rupe de trecutul lor adică de ceea ce sînt. Că unii dintre noi vor
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
sever aplicată științific a autoarei studiului O datorie imprescriptibilă. În felul acesta, traducătoarea Viorica Nișcov este și coautoare a ediției. Un Apendice, format din 23 de narațiuni publicate de Arthur Schott, între 1857-1859, în revista "Hausblätter" din Stuttgart, readuc la forma inițială dispunerea textelor, Viorica Nișcov motivând de ce nu aderă la structura dată de ediția Bredrich/Taloș. Traducătoare din germană de îndelungată aplecare asupra unor autori ca C. G. Jung, Ernst Jünger, Ricarda Huch, Novalis, dar și asupra fraților Grimm, teoriile
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
este că subiectivitatea criticului e mai largă decît a poetului care este prizonierul unei singure formule. Nu toate însușirile prezintă același grad de importanță, deși nici una nu trebuie desconsiderată. Nici, bunăoară, concizia. Critica avîndu-și istoria, ca și literatura, există neîndoielnic forme critice diverse, chiar mode, așa dar critica n-a fost mereu laconică. Dar dacă n-o confundăm cu unele dintre speciile ei, care presupun oarecare vorbărie, critica bună folosește cuvinte puține, mergînd de-a dreptul la țintă. Concizia e o
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
despre rațiunea estetică exclusivă a criticii, atacată ieri dinspre sociologismul marxist sau dinspre formalismul structuralist, iar astăzi dinspre studiile (multi)culturale. Nu țin să mă repet. În definitiv, scopul criticii, dacă există unul, dincolo de a ne edifica în privința conținuturilor și formelor literaturii, precum și a valorilor de care acestea depind, este să trezească în cititor apetitul pentru lectură. John Updike mărturisea, în prefața ediției americane a conferințelor lui Nabokov despre roman de la Cornell University, că, ascultîndu-l pe profesorul lui, devenea brusc teribil
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
persoana întîi, dar, avertizează Nadeau la început, acesta e doar un eu gramatical și social care a avut ocazia să joace rolul de ziarist-critic-director de revistă. Spațiul autobiografic în care se mișcă amintirea lui Nadeau aparține persoanei a treia, în forma plurală de ceilalți, situație care comprimă condiția de critic la statutul de servitor fidel al diverșilor stăpîni a căror livrea a îmbrăcat-o. Umilință ce se dovedește a fi „scuza de a exista". Printre ceilalți se strecoară un personaj neașteptat
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
unei ferestre, un perete de scînduri sau de bîrne de pe care a căzut tencuiala, un paviment din piatră, o pîine desenată halucinant chiar pe lopata cu care ea se introduce în cuptor ș.a.m.d., cam acesta este repertoriul de forme pe care Colta îl cultivă cu insistență și cu un enorm spirit analitic. Reperul lui absolut în această acțiune pare materialitatea modelului, rezoluția substanței sau, cu alte cuvinte, înalta fidelitate a redării. Dar această fascinație în fața materialității lumii, această senzualitate
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
această senzualitate, puțin circumspectă și pudică în relația directă cu obiectul constituit, nu este decît o imensă capcană și o simplă trambulină către zările mai înalte ale existenței simbolice. Colta curtează inițial materia, apoi o seduce, folosind cele mai diverse forme de codificare a mesajului vizual, doar spre a o nega și spre a-i desconspira strălucirea provizorie, precaritatea și singura ei putere, aceea de a crea iluzii. Pentru a-și argumenta profunda-i misoginie în raport cu această fantasmă a materialității, el
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
pîlpîire de flacără, cealaltă componentă a picturii lui Colta: dimensiunea spirituală, imaginea cristică, mai mult ca un summum al idealității decît în strictă perspectivă religioasă ori, mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic. Dar visul lui nu este nici unul crispat existențial, și nici unul bigot din punct de vedere moral. Manipularea codurilor artistice, vocația de prestidigitator în relația cu limbajul, scepticismul polemic și memoria culturală, demon- strațiile silogistice
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
distrugător de tabuuri și un contemporan greu de îmblînzit. Vasile Tolan Cu o spaimă fundamentală de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract, atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Însă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei violențe glaciale și unei evidente frigidități afective, Tolan este mai degrabă un temperament liric și meridional. Expresionismul lui are un duct sentimental asemănător aceluia
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
piața simbolică a artei românești. Dar această inventariere nu este nici pastișă, nici replică, nici parodiere și nici supunere involuntară față de un model preexistent, ci o modalitate, pe jumătate ludică și polemică, pe jumătate implicată și gravă, de a regîndi forma plastică din perspective multiple, în general validate, ca o pledoarie asupra unității fundamentale a gestului artistic, asupra înaltei lui congruențe, dincolo de polimorfismul expresiei, de particularitățile limbajului și de stilistica imediată. În această perspectivă, dar fără a oferi posibilitatea unor acroșări
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
oricînd să se pulverizeze din pricina unor nenumărate tendințe centrifuge este, în fundamentul ei, una surprinzător de solidă, de autentică și de unitară. Fără să-și propună explicit, pictorul dovedește un lucru de o importanță covîrșitoare: în pofida reprezentărilor obosite și schematice, formele simbolice trăiesc în simultaneitate și nu se subminează după principiile mecaniciste ale prăvălirilor de grohotiș.
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
anii '94-'95 era încă vag conturat, altfel arată acest tablou în Voința de putere. Despre aceeași perioadă este vorba și despre aceeași ambianță a Clujului post-decembrist, dar acea viață concretă pătrunde acum în roman în mai mare măsură, cu formele și ritmurile ei, răsfrângând noile procese și noul climat social. Este o vreme a "carierelor fulgerătoare", a marilor averi făcute rapid, a "numelor noi ce urcă furtunos pe «cerul public»". Pus pe mari fapte, în contextul acesta de ebuliție, unul
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
puternic acest Mârzea, având, pe de o parte, conștiința neputinței proprii de a se înscrie pe o orbită înaltă și, pe de altă parte, conștiința puterii de a-l propulsa pe altul pe o astfel de orbită. Aceasta ar fi forma lui de realizare, produsul visului său cel mai scump: să creeze un om cu destin. Îl ia mai întâi în vizor pe dezabuzatul prinț Callimachi, i se oferă drept om de încredere, "servitor", dar este respins de mefientul aristocrat care
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
condiția umană, degradarea într-o lume lipsită de valori devin temele fundamentale. Grădina desfătărilor, cartea sa inovatoare din 1971, reeditată apoi de mai multe ori, reface legătura cu perioada avangardistă, prin recursul la o scriitură compozită, amestecînd realitate și imaginar, forme discursive, ilustrație grafică și digresiune autobiografică. Minunat povestitor, jurnalist de clasă, teoretician al artei, critic literar și eseist de formație sociologică, memorialist prolific, autorul primei cărți de critică cinematografică publicate în Spania, Francisco Ayala este autorul unei vaste și diverse
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
Mi-a spus, cînd i-am pus întrebări concrete, că domnul director, Dr. Gefilte Fish, superviza toate activitățile Casei, și doar la sfîrșitul fiecărui tratament avea obiceiul să-și viziteze pacienții ca să se asigure de succesul său și să facă formele de externare. Pînă la acel moment, toate etapele tratamentului erau supravegheate și controlate de un personal extrem de eficient... A fost, cum am zis, o conversație plăcută. Mai mult ca sigur că și doamnei respective i-am plăcut. Cînd era pe
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
ale zilei. Câte unul decedează la coadă, acoperit pe caldarâm cu cearceaful, alții doar cad la pământ clasica situație despre care autoritatea afirmă a o fi având sub control. Bani nu sunt, iar cei ce îi posedă îi dețin sub formă de capital, adică în folosul nu atât al lor, cât al societății, în proporții fatal variabile. Impozite, taxe s-au pus, vreo două sute douăzeci și cinci; acolo unde depășeau veniturile, primul ministru a dat sfatul, incontestabil pragmatic, de a nu fi plătite
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
și Pound. În 1986 poetul nostru reia subiectul, apreciind "curentul" în cauză ca fiind "caracterizat printr-o anume epuizare a invenției, prin sentimentul că tradiția nu e sufocată, prin eclectism și reluare/sinteza ( în cheie ironică și parodică) a tuturor formelor/ manierelor anterioare". De asemenea în 1986, un număr al Caietelor critice e închinat postmodernismului, primind o replică tematică a aceleiași reviste, în 1995. Să fie valabilă ecuația postmodernism-optzecism? Mircea A. Diaconu nu pare dispus a o accepta, explicîndu-se astfel: "Dintr-
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă, experimentat în diverse forme în lagărul socialist, ce conținea și "principiul autoconducerii", a avut ca efect imediat crearea unor mecanisme de constrângere mai eficiente decât cele produse de niște inculți și lipsiți de entuziasm gardieni oarecare. Cu asemenea scopuri, brigadierii au fost aleși dintre
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
sînt?", întreabă, serios, producătorul hollywoodian ), un scenariu "despre flori", despre orhidee, flori, iată, speciale, flori care seamănă mai degrabă cu niște insecte uriașe, flori de o senzualitate vibrantă, flori care știu atît de frumos să trăiască și să supraviețuiască, sub forma a 30.000 de specii, adaptîndu-se ( Adaptation e titlul original al filmului), în timp ce, "la oameni", la nefericitele creaturi preagînditoare, "adaptarea e rușinoasă, e ca și cînd ai capitula"... În rolul scriitoarei, fascinată mai întîi de orhidee și mai apoi de
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
în agende, caiete sau carnete, în jur de două sute, în afara altor mii de hârtii cu însemnări, adunate când anul se arătase debordant în evenimente. În al său "cuvânt de mulțumire", autorul recunoaște că în ciuda tuturor dificultăților de lecțiune și a formei lor "adesea eliptică" acesta reprezintă "o bază biografică infinit mai sigură decât corespondența Marthei Bibescu cu abatele Mugnier în care omisiunile și înfrumusețările deformează uneori adevărul." Deficiență remarcată și de Philip Kolb în prefața la volumul al doilea al monumentalei
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
făcându-se în prezent pentru multe alte limbi, și permit viitoare studii contrastive de analiză a conversației. Textele sînt dialogice ( majoritatea) și monologice, de comunicare directă ( față în față) și mediată ( telefon, radio, televiziune). Volumul Interecțiunea verbală cuprinde mai multe forme de comunicare liberă ( între prieteni, între colegi, pe stradă, în accelerat) și controlată ( la examen, la judecătorie, la poliție, la medic), cu situații foarte variate: conversația însoțind ghicitul în cărți, povestirea unui vis, dedicațiile muzicale, o pledoarie, o predică, mesaje
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
împreună cu părinții, Salonul Doamnei Procopiu, Mihai Mitrea-Celarianu îl cunoaște, printre alți muzicieni români Sivestri, Ioana Nicola, George Georgescu etc. -, pe Marțian Negrea, al cărui discipol (la armonie), devine la vârsta de 12 ani. Concomitent primește lecții particulare de compoziție și forme muzicale de la Mihail Jora - pe atunci epurat politic din rândul cadrelor didactice ale Conservatorului. Tot atunci este acceptat cu dispensă de vârstă la Conservatorul bucureștean. Ulterior își perfecționează știința muzicală la Conservatorul Național de Muzică din Paris cu Pierre Schaeffer
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
care, deși proeminentă în datele ei esențiale - compozitor, dar și gânditor și filosof al muzicii și al culturii în genere -, nu e îndeajuns de cunoscută în propria-i patrie! Cum aș putea aborda, așadar, o personalitate atât de imprevizibilă - ca formele fractale pe care le utilizați în creațiile dvs.; atât de "sălbatic de liberă" - după propria mărturisire -, ca "zicerile" dvs. muzicale; atât de diversă, de eterogenă, aidoma unui palimpsest - ca structurile istorice ale Romei pe care o adorați; atât de polivalentă
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]