3,085 matches
-
era, pentru el, o normă de conduită cu valoare perenă. Fiindcă școala nu e altceva decât un instrument de acțiune socială, cu atât mai puternic cu cât efectele ei se resimt mai amplu, în toate straturile comunității. Dincolo de rostul ei formativ, sub unghiul personalității, școala e chemată a contribui la educația civică, la crearea de specialiști în diverse domenii, inclusiv în acela, deloc neglijabil, al gestiunii armonioase a statului. Mintea, inima, caracterul se cer cultivate în egală măsură, instrucția și educația
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mărturisi Maiorescu mai târziu. S-a ocupat el însuși de gramatică și logică, a fost pedagog aproape un demisecol, profesionist al justiției tot atâta timp, iar în spațiul criticii, fie aceasta literară sau artistică, a stăruit în aplicarea unor principii formative, susceptibile a contribui la crearea unei societăți civile. Rector, deputat, ministru în mai multe rânduri, Maiorescu a rămas fidel crezului său în orice ipostază. Un realism benefic îi inspira gesturile. Din atâtea trebuințe ale lumii românești, el a știut să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
manipulând electoratul pe seama câtorva lozinci de efect și a unor raționamente simpliste ajunge la o societate stabilă, ci pregătind metodic spiritele, creând o mentalitate, interesând pe fiecare, la orice nivel, în res publica. Acesta voia să însemne mai ales instituții formative și dialog social. Căci "nu sabia, ci pana susține popoarele". Recunoaștem acest fel de a gândi în tot ceea ce a întreprins marele critic, fie că e vorba de învățământ, de presă, de politică, de administrație. "Ușoară sau nu, critica a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
istorie, individualism și solidarism, iată numai câteva teme puse în discuție de Iorga și ele culminează cu prefața la Istoriologia umană. Bianca Valota Cavallotti le pune în raport firesc cu alte demersuri de la finele secolului XIX și începutul secolului nostru. Formativ, marele istoric ține de acea generație de la 1890, ale cărei contururi intelectuale au fost definite între alții de H. Stuart Hughes în Consciousness and society (1958). Prin scrisul său o depășește însă, ca ambiție de globalitate, de sinteză ultimă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
săi poema lui Homer ca pe o istorie. Fiindcă "ce este Iliada, se întreba el retoric, decât o istorie în versuri, cea mai veche și cea mai frumoasă din toate?" Tânărul dascăl de la Academia Mihăileană se gândea, firește, la funcția formativă și incitantă a scrisului istoric. "Cele mai înalte izbânzi, cele mai slăvite fapte nu vedem oare că s-au îndemnat spre istorie?" Și istoricul evoca îndată pilda marelui Macedonian care "purta necontenit cu sine, într-o cutie de aur, poema
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lor fiind condiționată de nivelul de vârstă al elevilor, de structura și particularitățile personalității acestora, de relațiile socio - afective din colectivul școlar; 3. motive adaptative (de semn pozitiv) și dezaptative (de semn negativ), caracterul lor polar fiind dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ; tipul și structura metodologiei educaționale; gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative; valoarea diagnostică și prognostică pe care o capătă pentru școală, pentru educatori, pentru elev și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
diferențiat al motivației epistemice și al performanțelor școlare. 3.5 Determinarea diferențelor cantitative și calitative privind procesul structurării motivației educaționale la băieți și fete în cadrul unei activități de grup orientare cooperatoare și competitivă. 3.6 Analiza și interpretarea efectelor formative pe care le are trecerea motivației extrinsece în motivația intrinsecă asupra concepției elevilor despre viață și muncă școlară, despre datoria lor de a învăța continuu, despre familie și rolul lor social. III.4 Populația investigată (unități cuprinse în cercetare): 4
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
poate pleca de la organizarea medilui de învățare, astfel încât elevul să-și poată intensifica gradat efortul în depășirea ”situației - problemă”, să aibă sentimentul participării active la găsirea soluției, satisfacția trăirii succesului datorat modificării pozitive a comportamentului de învățare etc. Caracterul formativ apare evident prin însăși natura solicitării efortului intelectual, efort care cere o angajare psihică, uneori ”totală”, îi potențează și solicită resursele voliționale de nivel superior. 2. Succesul în rezolvarea ”situațiilor problemă”, ca factor cu valențe motivaționale, necesită deseori prezența unor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și permanentă; apariția de noi zone psihice (cognitive, afective ș.a.) care pot fi stimulate și cărora li se pot descoperi valori motivaționale pozitive pentru muncă, învățare și comportare. 6. Referitor la nivelul motivațiilor pe care trebuie să ne axăm metodele formative, menționăm: - nivelul motivației în activitatea de învățare nu se poate situa la o cotă foarte ridicată. În acest scop, înainte de a putea spune ce nivel al motivației am recomanda, este necesară o minuțioasă analiză a tipurilor de activitate școlară proiectate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situației inițiale cu ce afinală). Dacă intenționăm să verificăm superioritatea unui procedeu didactic, predăm o lecție folosind noul procedeu și alta folosind
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situației inițiale cu ce afinală). Dacă intenționăm să verificăm superioritatea unui procedeu didactic, predăm o lecție folosind noul procedeu și alta folosind
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
trebuie însușite roluri și statute diferite de cele de acasă. De aceea copilul care este dependent de familie se adaptează mai greu și uneori drumul lor este mai anevoios și mai stresant decât al celorlalți. La această etapă prioritatea aspectelor formative asupra celor informative are semnificații deosebite, știind că eficiența învățării depinde de terenul psihologic pe care se așază cunoștințele, de modul cum este pregătită asimilarea lor. Fără a trece în plan secund maturizarea fizică și psihică, consider maturizarea socială un
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
se simte important prin succesele sale obținute în joc. Prin urmare, cunoscând locul pe care îl ocupjocul în viața copilului, ne dăm seama de eficiența folosirii lui în procesul instructiv educativ. In sistemul influențelor ce se exercitîn vederea creșterii acțiunii formative a școlii, jocul didactic are un merit deosebit în pregătirea copiilor pentru o viața activși creativă. Astfel, alături de celelalte metode și procedee didactice folosite în activitatea de predare învățare a științelor în învățământul primar, un loc aparte îl ocupjocul didactic
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate și susținute de secretarul grupului, urmând sfie evaluate și discutate de către toți elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivși profund formativa produselor realizate de grupuri de elevi. Pașii metodei: Elevii sunt împărțiți pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcție de numărul elevilor din clasă; Cadrul didactic prezint elevilor tema și sarcina de lucru . Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilitîn
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
sublimat in simbolul omizii, ființă deopotrivă nearticulată și subliminală. La polul opus, trenul devine o metaforă abisală pentru procesul de cristalizare și particularizare a individului, cu precădere în latura sa psihologică, oferindu-i specificitatea și împlinirea ca personalitate. Acest mecanism formativ e tocmai individuația: Noțiunea joacă un rol nu lipsit de importanță în psihologia noastră. Individuația este, în genere, un proces de formare și particularizare a individului, în special de dezvoltare a individului psihologic, ca ființă distinctă de ansamblu, de psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
România literară că Ion este fiul adoptiv al clanului Herdelea. În fața obștii, el își recapătă statutul de om cu o certă demnitate, adică proprietar de pământuri, ascultând atent de sfaturile pe care le primește în casa învățătorului din Pripas. Dorința formativă se soldează cu un fiasco în prozele lui Anton Holban și Hortensia Papadat-Bengescu. Sandu constată cu stupoare că nu-și poate domina operele, acestea, fie că se numesc Ioana sau Irina având personalități bine definite. Este și motivul pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
necesară o examinare atentă și actualizată a transformărilor prioritare și a progreselor ce marchează evoluția sistemelor de învățământ. Pledoariile privind rolul, funcțiile sau importanța educației fizice în procesul de formare a personalității, nu sunt necesare deoarece "nimic nu contestă valențele formative în plan biologic, motric și psihic, ale acestei discipline prevăzută în planurile de învățământ"1. Din punct de vedere cronogenetic, clasele I - IV reprezintă vârsta la care se însușesc atitudinile fundamentale, motiv pentru care la acest nivel se proiectează speranțele
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul literar” de la Iași și “Vieața” tipărită la București. Aceste tendințe deveniseră parte integrantă din scenariul formativ al multor elevi cu preocupări intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX lea. Contactul cu o atmosferă nouă, din care făceau parte presa, evenimențialul spectacolelor de teatru și conferințele publice a transformat în mod iremediabil caracterul și modul de gândire al
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
SAM); - liceul tehnologic, cu specializările corespunzătoare pentru agricultură; - școala postliceală, cu specializări pentru agricultură. Curriculum pentru pregătire generală, domeniul agricultură - nivelul I de calificare, urmărește organizarea unui proces de învățământ axat mai ales pe pregătirea practică, asigurându-se astfel caracterul formativ al instruirii: Curriculum este conceput pentru cele trei calificări: - lucrător în gospodărie agroturistică; - lucrător în cultura plantelor; - lucrător în creșterea animalelor. Atestatul de absolvire al Școlii de arte și meserii trebuie să specifice competențele formate în procesul de instruire. La
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
condițiile de aplicare și monitorizare ale procesului curricular. 4. Reforma curriculară și programele școlare Programa școlară descrie oferta educațională a unei anumite discipline pentru un parcurs școlar determinat. Actualele programe școlare subliniază importanța rolului reglator al achizițiilor elevilor în plan formativ. Programa școlară este un document normativ deoarece stabilește obiectivele/competențele, adică țintele ce urmează a fi atinse, prin intermediul actului didactic. De asemenea, programa școlară nu este tabla de materii a manualului și nici un element de îngrădire pentru profesor. Componentele noilor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
calea analitică, descompunerea întregului în părțile componente, părți care se intuiesc pe rând, fără a pierde din vedere întregul căruia îi aparține aceste părți. Intuirea se face mai activ dacă, elevul desenează, modelează, construiește. - Intuirea trebuie să aibă un caracter formativ. Profesorul trebuie să dirijeze și să orienteze percepția elevului determinându-l să folosească gândirea inductivă și deductivă și să stabilească concluzii și generalizări. Profesorul trebuie să fie activ, să pună întrebări, să imprime intuirii caracterul de cercetare. Este important ca
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
elevii observă și evidențiază trăsăturile caracterelor unui organism tip, caracterele evolutive, esența unor procese și fenomene agronomice. c. profesorul dirijează, la sfârșitul procesului de observare ordonarea rezultatelor, stabilirea concluziilor. Metoda observării independente se corelează bine cu experimentul de laborator. Valențele formative ale metodei observării independente se referă la formarea spiritului de observație, a capacității de a surprinde cu repeziciune ce este important, esențial și semnificativ la un proces sau la un complex de fenomene. Prin observarea independentă, elevii dobândesc unul din
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
prin frunză, unde se evidențiază stomatele, epiderma superioară și inferioară, țesutul palisadic și lacunos, dispoziția țesuturilor conducătoare; toate aceste structuri ușurează mult înțelegerea circulației sevei, fotosinteza, respirația. Prin urmare, machetele îndeplinesc pentru învățare nu numai funcția intuitiv-informativă, ci și cea formativă. Profesorul de specialitate poate face colecții de ilustrare color, grupate pe anumite teme care sunt foarte atractive și plăcute pentru intuit. Planșele, mulajele, machetele pot fi folosite de profesor atât în verificarea cunoștințelor (la lecția mixtă), cât și în predarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de specialitate agronomică, foarte des se utilizează microscopul pentru a înțelege unele structuri de țesuturi, celula, se studiază unele plante inferioare care nu se văd cu ochiul liber, animale de dimensiuni mici etc. Demonstrarea la microscop are o mare valoare formativă, deoarece duce la însușirea temeinică a cunoștințelor, contribuie la dezvoltarea atenției, a spiritului de observație, întărește perseverența în muncă. Demonstrarea la microscop se poate desfășura în bune condițiuni dacă sunt îndeplinite două cerințe de bază: a. pregătirea materialului-tehnică a demonstrației
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
determinând noi achiziții de cunoaștere. Acest experiment presupune o intervenție activă din partea elevilor legată de modificarea condițiilor de manifestare a obiectelor și fenomenelor putând ajunge la descoperirea adevărurilor prefigurate în cuprinsul lecțiilor. Experimentul cu caracter de cercetare accentuează latura formativă a învățământului, stimulează interesul pentru cercetarea naturii. Astfel de experiențe se pot organiza în ferma școală, pe terenurile experimentale școlare și familiarizând elevii cu sistemul de muncă al cercetătorilor. Experimentele cu caracter de cercetare și descoperire se pot face pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]