76,244 matches
-
Nu te mai duce, încă mai ai probleme cu limba română Băsescu a fost un pic pe langă istorie. Însă nu pot să nu mă întreb, după ce a abdicat și până după revoluția din 89, ce a făcut Mihai, ca (fost) Rege al României. Am văzut de exemplu, că primul interviu al lui pentru Europa Liberă a fost în 2009... Și p-aici mureau “fraierii” în pușcării sau în munți pentru că refuzau să-și păteze conștiința și demnitatea. Excelent articol. Pentru
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
simplă a Regelui Mihai și rolul istoric pe care Majestatea Sa l-a jucat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Asta am simțit și eu! Felicitări! Restul... este doar tăcere! Băsescu e necioplit că de obicei și compromite un fost șef de stat român, dar nu atunci a trădat regele, evident, ci la 23 aug. ’44, când a dat lovitura de stat și practic a capitulat în fața rușilor fără nici un act de armistițiu semnat, ca să i-o ia înainte lui
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
sediul Partidului Social Democrat, de sub șefia lui Const. Titel Petrescu. Iar după înghițirea acestui partid de către P.C.R. a devenit sală de spectacole a proaspătului Teatru }ăndărică, până când a dispărut cu totul, înlocuită de noile clădiri dintre străzile Edgar Quinet și fosta stradă Regală. în 1930, Sala Liedertafel împlinea frumoasa vârstă - parcă așa i se spune, nu? - de 78 de ani. Căci, ca fundație, ea ființa încă din septembrie 1852 când, la inițiativa profesorului transilvănean Friedrich Walter, circa douăzeci de iubitori de
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
oameni aici, au murit..." Nu i-am răspuns. Nu vroiam să amestec ceea ce simțeam eu, jucându-mă doar cu gândul că îl chinuisem puțin pe inginerul acela. Am preferat să tac. Tăcere încordată, ca un țipăt continuu. Ajunsesem în fața bisericii. Fostei biserici. Doar turlele, pridvorul cu frumoșii stâlpi și aerul acela tainic din preajma oricărui sfânt lăcaș te copleșeau cu frumusețea năruită, batjocorită acum a bisericii de odinioară. Mirosea a grajd, a siloz de cartofi, a cereale putrezite, fermentate, un aer greu
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
atunci, că acea ninsoare fusese trimisă de Dumnezeu nu pentru noi, cum îmi închipuisem, ci numai și numai spre a-i ostoi bătrânei ctitorii durerile ultime ale despărțirii ei de Lume. Inginerul ne-a părăsit la poarta din mijloc a fostei pușcării, acolo unde se făcea odinioară triajul condamnaților. Sub bolta mare de la ieșire ne-am oprit nehotărâți încotro s-o luăm. Timp suficient ca să vedem cum o Dacie papuc încearcă să facă rondul din capătul străzii și șoferul, neîndemânatec, nu
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
fiind dăruit, în mod special de către transilvăneni. Este desigur foarte frumoasă și foarte potrivită ca formă, dar cântărește peste un kilogram. A fost lucrată la Paris, la Maison Falize, care a lucrat mai demult coroanele pentru Maison de France, pentru foștii regi." Forma era inspirată din vechile fresce românești, reprezentându-i pe marii domnitori și era încrustată cu pietre prețioase. Moștenind plăcerea fastului strălucitor al Romanovilor din care descindea pe linie maternă, Regina purta o mantie confecționată de asemenea în culoarea
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
plătibili ulterior. Vaporul a plecat la Barcelona, fără pasageri. Plin cu mobilă și opere de artă. După descărcare, a coborât pe lângă Alicante și, prin Gibraltar a intrat în Atlantic, așteptând torpilele germane. Au venit. Vasul s-a dus la fund, fostul diplomat și-a încasat asigurarea făcută din vreme, devenind unul dintre cei mai bogați oameni din Spania. îmbogățirea rapidă nu se poate face decât dacă-i nenorocești pe alții. Cine mai crede că dispariția flotei românești a fost o treabă
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
ianuarie 1948, și retipărit apoi în volumașul Critica criticii. Autorul, frate bun întru proletcultism și acțiune demolatoare cu Sorin Toma, demonstrează fuga profesorului de materialismul dialectic și istoric și "căderea în idealismul retrograd", folosind "metoda metafizică". Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor Tribuna poporului, Lumea, Națiunea, toate servind noul regim, ar fi avut o concepție filosofică și estetică "dăunătoare". Cu atâtea păcate ideologice, el nu mai era demn să fie profesor la Facultatea de Litere din București, de unde și
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
cei care reprezentau personalul navei, căci Furgoteiu hotărâse să rămână doar el și Gilda, în vederea stabilirii unor contracte avantajoase, care să-i mulțumească până și pe colaboratorii lui, cei care-i aduseseră o captură de lux. Imediat ce scăpă de martori, fostul vistiernic se învârti în jurul ei, ca și cum nu știa de unde să-și înceapă prada. își duse mâinile la spate, aplecă fruntea asemenea celor împovărați de gânduri, tuși artificial, după care-i veni în respirație. - O astfel de vizită trebuie sărbătorită! Whisky
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
într-o casă părăsită sau într-un loc viran, negând orice prezență a ei în azil, căci între timp se vor șterge toate urmele, dar apelul său rămase fără ecou. Destinul lui începea să semene tot mai mult cu al fostului tiran, trimis în fața plutonului de execuție. Degeaba invoca legile apărării, tocmai el care le sfidase, nu-l mai asculta nimeni și-l judecau sumar. Așa urma să se petreacă și cu Furgoteiu. Oamenii lui trecuseră de partea intrusei, a posibilei
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
și slugărniciile lui de om al cifrelor. în sinea sa, îi putea mulțumi Gildei. Nu o mai considera agentul infiltrat în azil cu intenții distructive, nici vânătorul subiectelor scandaloase, ci duhovnicul ce-l avertizează de nocivitatea păcatelor. Se uită la fosta apărătoare a animalelor cu o adâncă recunoștință. La rândul ei, femeia îl urmări cu compasiune, bănuindu-i frământările. Atunci, când ziarista nu se mai aștepta, Furgoteiu scoase la iveală un cuțit - femeia nu schiță vreo mișcare, pentru a se apăra
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
se mai aștepta, Furgoteiu scoase la iveală un cuțit - femeia nu schiță vreo mișcare, pentru a se apăra - și taie cu încetineală nodurile funiei. Parcă ar fi oficiat un ritual, pregătit în taină de mai multe vreme. Spre uimirea ei, fostul vistiernic căzu în genunchi și-i sărută poala fustei. Descoperindu-i și lacrimi în ochi, Gilda îl mângâie pe creștet, ca și cum ierta greșelile unui copil, și-i făcu semn să se ridice. - Ai tot dreptul să faci ceea ce-ți
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
fi? Eram trează atunci când a sunat, dar acum nu-l zăresc nicăieri și nici nu-i aud ticăitul. Nu aveam nici un reper ca să-mi dau seama,lumina încerca demult să se strecoare prin jaluzelele de carton, vărgate, veșnic trase în fosta cameră a copilului, ap.156, scara D, bloc A 12, Aleea Frații Buzești, Drumul Taberei, al familiei Morar. Pe peretele din fața patului,în penumbră, fotografia mare, înrămată, a zeității camerei - cu atât mai prezentă cu cât e mai absentă: o
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
din cutiile de diapozitive pe care el și Nana le proiectau, de obicei sâmbăta seara, prin anii '80, prietenilor adunați la ei la o votcă sau un vin bulgăresc. Camera mică a apartamentului este plină de poze alb/negru ale fostului bebeluș Chiți-Chiți,în cărucior, ale dolofanului șoim al patriei, Clau,în Parcul Moghioroș, cu grupa mare și educatoarea, ale șefei de detașament de pionieri, Morar Claudia Felicia, primind raportul la un foc de tabără, la Năvodari, ale adolescentei numai piele
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
victoria artrozei asupra articulațiilor lui îl vor țintui pe scaunul ergonomic din fața computerului. Fenomenul este cu atât mai inevitabil cu cât pe Claudia n-o mai leagă nimic de }ara de căcat a mineriadelor,fie ea și intrată în UE . Foștii ei colegi de scară, de bloc, de grădiniță,de unitate pionierească "de liceu,de facultate, de Piața Universității sunt, în cea mai mare parte a lor, globalizați și vânează, iar de obicei găsesc, pe mai toate continentele, burse, stagii, proiecte
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
milioane de părinți din lumea întreagă care încă se mai târâie prin aeroporturile lumii, mai ales pe zborurile low cost. Sănătatea lui șubredă, vârsta și bunul simț nu-i vor mai permite, multă vreme, să riște să cadă pe capul fostului copil, fără asigurare. Fiind și tabietos și ipohondru, se va simți, din ce în ce mai mult, o bombă cu ceas, gata, dintr-un minut în altul, să explodeze într-un infarct,un accident cerebral sau un cancer, descoperit în fază terminală, capabil să
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
Trebuia să mă lași pe mine să negociez cu el, Lety ! Vocea războinică a managerului Dan Izvoranu scăzuse; își deschisese palmul și trimitea un mail. Nu-mi ajunge antipatia care mă roade față de cea de a doua familie a tatei - fosta asistentă medicală Floarea Moț, care a îngrijit-o pe mama până a condus-o la cimitir și i-a luat locul în pat și în apartamentul moștenit de Victor Branea, și Caius Branea Jr., fiul lor ? Am început să îi
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
făcut-o România în al doilea război mondial. O asemenea complicitate ar fi de neînțeles fără contribuția unor oameni ca Nae Ionescu și Mircea Eliade". Prefața Dnei Zoe Petre - mai ponderată - nu ezită să sublinieze marile merite ale autorului cărții, fostul ei student. își spune însă și Domnia sa părerea personală: "Angajarea directă a lui Eliade în mișcarea legionară - cred că se cuvine să subliniem acest element mai energic decât o face Florin }urcanu" (p. 16). Felicităm și noi pe autor care
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
prin munca mea, vor fi îngropate în pământ. Mă întreb ce blestem apasă asupra generației mele, ca ratarea și moartea să ne secere atât de timpuriu și cu atâta cruzime?"7 Dând dovadă de profesionalism, autorul monografiei neagă hotărât mărturia fostului legionar Ion Zeană, citat de Claudio Mutti, că Eliade ar fi făcut parte din "cuibul" legionar Axa. E tranșant și atunci când afirmă: "Este imposibil să ne bazăm pe mărturia din 1992 a soției lui Codreanu (Corneliu Zelea, M.H.) despre întâlnirile
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
deși nu este atestată de nici o sursă (subl. M. H.) nu poate fi complet înlăturată, ținând cont de fervoarea sa legionară din această perioadă" (p. 354). " Chiar dacă nu se găsește nici un indiciu al acestor telegrame șexpediate de Eliadeț în arhiva fostului Ministru al Propagandei, povestea e cu atât mai credibilă cu cât..." (p. 389). De mai multe ori autorul nostru capătă calități paranormale, reușind să afle gândurile personajului său principal într-un anumit moment (pp. 257, 373, 378, 358, 444, 585
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
adaugi că în același timp era de o îndurerată fragilitate lăuntrică, hăituită de spaime nemărturisite și mereu la un pas de a-și pune capăt vieții, ceea ce a și încercat în clipa înmormântării soțului ei Paul Georgescu. Realitatea este că fosta premiantă de onoare a liceului Notre-Dame de Sion, una din strălucitele absolvente ale Facultății de Filologie și eminentă traducătoare din câteva limbi, n-a reușit - în ciuda strădaniilor - să deprindă meseria de a trăi. Și totuși ocaziile n-au lipsit. Nici
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
datorită admirabilului devotament al țăranilor româniť. Septime Gorceix avea de altfel să reia povestea acestei evadări de-a curmezișul continentului într-o carte întreagă, publicată zece ani mai tîrziu, Evadé (des hauts de Meuse en Moldavie), Payot, 1930. La Iași fostul prizonier îl cunoaște pe N. Iorga, care îl invită să pregătească în colaborare cu el o antologie română. Propunere acceptată Ťcu mare bucurieť, fiindcă, scrie Septime Gorceix, Ťgăseam astfel o ocazie de a plăti puțin din datoria de recunoștință pe
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
datoria de recunoștință pe care o contractasem față de această țară, refugiul meu, asemenea unui marinar care, salvat de la furtună, închină un smerit ex-votoť. Iorga preocupat de întocmirea unei antologii a literaturii române în franceză în crîncenul Iași al anului 1918, fostul prizonier francez aruncat acolo de valurile monstruosului măcel mondial și care se antrenează Ťcu mare bucurieť în această aventură, ireală în raport cu tot ce se petrecea în jur și în lume în acel timp... ! Atît cît (mai) știu, dintre prozatorii români
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
interesat de un asemenea desigur inactual Ťsubiectť. La începutul verii 1919 antologia era probabil încheiată, de vreme ce Ťavertismentulť lui Septime Gorceix este datat 9 iulie 1919. Și este indicat și locul unde l-a scris: Ťla bordul Dacieiť, vaporul cu care fostul prizonier francez pesemne se repatria , avînd în bagaje manuscrisul cărții ce urma să apară la Paris un an mai tîrziu. Călătorea, se poate presupune, de la Constanța la Marsilia, drumul pe apă, prin Marea Neagră și Marea Mediterană era mai sigur și poate
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
întîmplare este privită ca fiind de domeniul senzaționalului; totul îl uimește pe naratorul personaj și totul îl amuză, privirea lui este mereu inocentă, deși nu lipsită de luciditate. Ceea ce îl determină să se apuce de scris este întîlnirea cu un fost secretar de partid care urma să îi facă dosarul de primire în PCR. Pînă să se ajungă însă la acest episod, se trece prin trecutul apropiat, cu totul lipsit de orice fel de evenimente, mai mari sau mai mici. Partea
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]