2,214 matches
-
precum celebra Aristizza Romanescu, divina diva, profesoară de Declamație la Conservatorul de Artă din București, al cărui recital în ploaie, șarjat dramatic se desfășoară fără știrea ei în fața unui aparat care nu funcționează. Pelicula care-l fascinează pe Leon prin fragilitatea ei, topindu-se lejer în flăcări stă sub acest paradox sensibil, enigmatic al dobîndirii eternității: "Filmul, ce ușor ia foc. Mai ușor ca pînza, mai ușor ca hîrtia. Oare se poate face ceva durabil din ceva atît de fragil?" Filmul
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
publicul, cititorul decide ce este literatură (ceea ce va pune în discuție problema canonului) și relativizarea, la modul extrem, a definiției literaturii, libertatea absolută a lecturilor infinite. Tzvetan Todorov vorbește în Teorii ale simbolului despre pericolul lecturilor și interpretărilor „abuzive”, al „fragilității și inconsistenței textului care se schimbă cu fiecare lectură” ceea ce crește riscul pulverizării, dizolvării și anulării literaturii, ca fenomen obiectiv, verificabil. Literatura este asimilată unui act de lectură, dar lectura este asimilată unui act de interpretare. Pozitivismul filologic deplasează accentul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ale statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic european și de balanța puterilor la nivel continental. Mai mult, manualul coordonat de S. Mitu (1999) punctează atât fragilitatea unirii din 1859, cât și opoziția moldavă la unire și tendințele separatiste care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
punct, manualul contrastează puternic cu ortodoxia istoriografică: în loc să portretizeze națiunea română în termeni esențialiști, ca o împlinire determinată de necesitatea istorică sau ca un dat obiectiv etern, este preferată în schimb o poziție construcționistă, care admite contingențele istorice și implicit fragilitatea (în opoziței cu eternitatea) statului național. Un alt aspect care a intrat sub tirul critic a fost management-ul spațiului textual alocat personajelor clasice (Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care ordinea socială existentă reușește să instrumentalizeze trecutul în slujba agendei politice a prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea sa la a se lăsa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de vedere biologic se produc câteva fenomene care marchează evoluția senescenței. În primul rând este vorba despre un declin progresiv al 151 capacităților fizice În care forța, spontaneitatea și vigoarea fizică sunt din ce În ce mai limitate, atrăgând după sine o stare de fragilitate fizică a vârstnicului, ambele generate de uzura biologică a structurilor histologice ale organelor și sistemelor ce alcătuiesc organismul. Resorturile acestor modificări sunt de ordin metabolic, pentru că arderile sunt de mai mică intensitate, faza catabolică a metabolismului devine predominantă, capacitatea de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
biopsihosocială din ce În ce mai evidentă, pe măsură ce anii se adună. Încercând o definiție a bătrâneții Rădulescu (Sociologia sănătății și a bolii) o consideră ca pe o perioadă de profundă degradare și involuție a principalelor funcții ale organismului uman printre care: declinul capacităților fizice, fragilitatea, uzura, scăderea rezistenței față de boli și diminuarea capacităților de adaptare și reglare, la care se adaugă deteriorarea calitativă a proceselor psihice din ce În ce mai evidentă prin caracterul său progresiv. Cu toate că grija pentru trup și preocuparea pentru propria sănătate devin dominante În viața
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un tipar de simboluri prin care persoana se Înțelege pe sine, pentru a vedea exact cum se potrivește conceptul de „rezultat fericit” În cadrul atitudinii generale a persoanei. Simbolurile pe care le căutăm sunt acelea care exprimă triumful sau frumusețea În fața fragilității. Istoria și natura sunt pline de exemple, de la floarea sau fluturele magnific care trăiește o viață foarte scurtă, la eroul tragic 26 Suferința și creșterea spirituală al legendelor. Întrebarea care se ridică În mintea consilie‑ rului este : „Dacă percepi lucrul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o soluție teoretică, ci o speranță pe drum. Textele patristice ne lansează În acest sens o exortație la introspecție, la meditația profundă și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi, al Sfintei Tradiții și pe para‑ digmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilită‑ ții, nestatorniciei și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om Începutul căii de a‑și Îndrepta din ce În ce mai mult atenția către suflet și către ceea ce ar trebui să primeze În viața lui, căci adesea, În goana după lucrurile urgente omul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
neliniștea, angoasa, nesiguranța unui spirit pentru care totul devine de o realitate dureroasă. „Certitudinea universale incertitudini” - despre care vorbea undeva - colorează în profunzime textele-manifest, conferindu-le o inconfundabilă notă de dramatism al implicării, de interogație neliniștită, traducând un sentiment al fragilității și precarității ființei pe care cei mai mulți dintre confrații de crez au reușit să-l stăpânească oarecum, prin distanțare ironică, sarcasm ori invectivă. Discursul lui Voronca e întotdeauna fundamental grav, el ia totul în serios, se implică până în pragul ascezei și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Cu-o ancoră de sunet să-ntârzii în minune”) - noua versiune a freneziei romantice a comuniunii cu „misterul” universal. Știindu-se profund vulnerabil într-o lume ostilă, ale cărei înfățișări amintesc în scrisul său de coșmarul expresionist, poetul își transformă fragilitatea într-un paradoxal mijloc de apărare, investind totul în puterile transfiguratoare ale poeziei, de unde și accentele unui militantism care a putut surprinde la un autor calificat de la început ca o „sensibilitate răvășită”: Îmbracă-te în odăjdii dintr-un poem în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sau m]car de a influența reflecțiile contemporane - chiar și în sfera eticii (pentru exemple, deși de facturi diferite, puteti consulta Bernard Williams, Ethics and the Limits of Philosophy - Etică și limitele filosofiei - si Martha Nussbaum, The Fragility of Goodness - Fragilitatea bun]ț]ții -). Momentul în care se încheie etică greac] antic] este discutabil. Lucrețiu și Cicero, de exemplu, cei dintâi scriitori importanți de filosofie în limba latin] au fost preocupați de interpretarea surselor grecești destinate unui public român, deoarece gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și goi, / Catapetesme de vise / Din lut și noroi”, modul de abordare înrudindu-se mai mult cu cel arghezian. Deși stilul este excesiv intelectualizat, tematica aduce în prim-plan neliniștile existențiale, care vor constitui „sursa de analiză” și mai târziu. Fragilitatea graniței dintre ființă și neființă, invocată obsesiv în cele mai multe poeme, relația om-divinitate, permanență-efemeritate, dorința de a nu se desprinde de concret pentru a înțelege mai bine transcendentul sunt doar câteva din constantele poeziei. Cu următorul volum, Constelații (1935), purificarea prin
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
cu preponderență un anumit grup-țintă, grupul de cursanți, care alcătuiește, de fapt, o comunitate educațională. Fiecare grup este diferit, are propriile caracteristici și învață în ritmuri și în stiluri diferite. Fiecare grup își formează o minicultură, ce are câteva caracteristici: fragilitatea, exclusivitatea și necesitatea. Rolul profesorului este determinant în cadrul grupului, putând contribui semnificativ la construirea unei viziuni comune în cadrul acestuia. Profesorul interacționează cu grupul, dar, în același timp, stabilește relații cufiecare individ în parte, care este o personalitate cu trăsături, interese
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu preponderență un anumit grup-țintă, grupul de cursanți, care alcătuiește, de fapt, o comunitate educațională. Fiecare grup este diferit, are propriile caracteristici și învață în ritmuri și în stiluri diferite. Fiecare grup își formează o minicultură, ce are câteva caracteristici: fragilitatea, exclusivitatea și necesitatea. Rolul profesorului este determinant în cadrul grupului, putând contribui semnificativ la construirea unei viziuni comune în cadrul acestuia. Profesorul interacționează cu grupul, dar, în același timp, stabilește relații cufiecare individ în parte, care este o personalitate cu trăsături, interese
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pot fi condamnat pentru asta. Cristos l-a avut pe Ioan, și eu îl am pe George.“ (trad.n.) La moartea regelui, tronul a fost preluat de fiul său, Carol întâiul, la data de 27 martie 1625. Marcat de o fragilitate extremă în copilărie, nu a fost capabil să meargă și nici sa vorbească până la vârsta de trei ani. Educat de mic să fie conștient de poziția pe care o deținea, când a devenit adult avea un comportament mai mult decât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Născut la Fontainebleau, în anul 1601, la început de veac, este cel mai mare dintre cei șase copii ai lui Henric al IV-lea și al Mariei de Medici. Lipsit de dragostea maternă, adeseori bătut de către tutorii săi, de o fragilitate fizică evidentă, s-a închis în sine, devenind un tânăr solitar, melancolic, foarte suspicios, care se enerva repede și care era încăpățânat. Aceste caracteristici psihologice i-au influențat întreaga domnie. în 1610, după asasinarea tatălui său, este înscăunat rege la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pot să le contemplu fără un soi de plăcere, văzând câte atribute adaugă gloriei sale. Nici nu le pot reprima fără să conștientizez dimensiunea pierderii suferite. De fapt, este imposibil să ne imaginăm o tărie sufletească mai mare într-o fragilitate trupească, decât cea pe care ne-a demonstrat o Maiestatea Sa. Nimeni în starea sa nu și-ar fi pus ordine în afaceri cu mai mare claritate și strictețe. Nimeni nu ar fi putut privi moartea cu mai mare calm
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
generalizare a rupturilor, se accentuează climatul tensionant, apărând constrângerea unei mutații decisive. IV. Etapa de după criză. În această etapă fie se produce dezmembrarea organizației, demisie, concediere, pensionare, fie se stabilesc noi reguli și se reiau activitățile. Criza reliefează faptul că fragilitatea sau rigiditatea făceau organizația incapabilă de a prevedea și acționa asupra factorilor care Îi perturbau coerența internă, fiind nevoie de o reconstrucție pentru a deveni capabilă de acest lucru. Crizele actuale pe care le Întâmpină organizațiile sunt rezultate ale proceselor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și s-a dezvoltat acest arhetip comportamental în fiecare dintre cele trei vârste istorice - bizantină, otomană (balcanică) și modernă (sud-estică). "Omul dublu" ca și produs al unei situații de destin colectiv specifică la nivel tipologic eternizatul parcă echilibru instabil. Așa cum fragilitatea construcției a condus, aici, în revers, la mitizarea legendei despre Meșterul Manole, la fel, provizoratul existenței într-un spațiu autocratic și adiabatic se reflectă în ceea ce numeam o filosofie a supraviețuirii. E de subliniat apoi că, parte integrantă din această
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
se produce regenerarea unui epiderm normal și stabil. După un an se induce diferențierea dermului cu organizare stromală și vasculara normală iar abia după 4-5 ani apariția fibrelor de elastina. În afara tehnologiei costisitoare dezavantajele aplicării culturii de epiderm decurg din fragilitatea să și din durata necesară producerii. Perioadă de așteptare de 3-4 săptămâni duce la: colonizarea plăgii și tararea pacientului; rata scăzută de priză; fragilitatea epidermului primar integrat; probabilitatea pierderilor secundare; prelungirea imobilizării pentru a favoriza priză foitelor epidermice. Derm dezepidermizat
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
4-5 ani apariția fibrelor de elastina. În afara tehnologiei costisitoare dezavantajele aplicării culturii de epiderm decurg din fragilitatea să și din durata necesară producerii. Perioadă de așteptare de 3-4 săptămâni duce la: colonizarea plăgii și tararea pacientului; rata scăzută de priză; fragilitatea epidermului primar integrat; probabilitatea pierderilor secundare; prelungirea imobilizării pentru a favoriza priză foitelor epidermice. Derm dezepidermizat omorât se poate crea un substituient dermic eliminând din pielea umană toate celulele epidermice și dermice dar menținând structura și integritatea biochimica a matricei
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cu ideea asociată ei, cea de dependență, atribuite generalizat copiilor, i-a condamnat pe aceștia la o anume „feminizare” și la statutul de victime pasive ale mediului lor social (Halcrow & Tayles 2008; Kamp 2001). Putem, desigur, inversa această realitate a fragilității: copiii<footnote Simpla definire a statutului de „copil” ridică probleme: vârsta socială, la fel de importantă ca și cea biologică, depinde în mare măsură de contextele culturale: dificultatea achiziției surselor de hrană impune ca „educația”, fie ea și neformalizată, să continue mult
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
considerabil mai mici. footnote>, ca și exploatarea unor contexte topografice aparte, eterogene, cu o mare diversitate biotică (Soffer 2009). Etiologic, prima regulă se verifică în cadrul tuturor carnivorelor care dețin vârful piramidei trofice și, după toate datele, acesta era statutul Neanderthalienilor. Fragilitatea inerentă acestui mod de viață, care nu putea asigura traversarea efectivă a unor perioade climatice dure - contracarate, aparent, doar prin exploatarea intensivă a aceluiași spectru alimentar (Hoffecker 2009; Pathou Matis 2000) - explică de ce șocurile climatice trebuie să fi răvășit sistemele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mare, tehnologia musteriană, ca și organizarea socială, aflată încă sub domnia „proximității” (Gamble 1998), erau insuficiente pentru contracararea eficientă a episoadelor climatice riguroase. Consecința inevitabilă a reprezentat-o, fără îndoială, o mortalitate generală mult peste cotele acceptate etnografic și o fragilitate demografică care, într-un context competitiv, i-a condamnat cel puțin la o extincție culturală (Zubrow 1989). Deloc întâmplător, abia când cumulul gradual de achiziții tehnologice - întotdeauna parțial nedorit și nu rareori greoi, tocmai din pricina aranjamentelor sociale în care este
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]