1,423 matches
-
viață, oamenii i-ar cumpăra cărțile și CD-urile cu nemiluita. În Încheierea capitolului de față, sfaturile spre a nu cădea Într-o astfel de Capcană vă sunt oferite (sub o altă formă) de către părintele serviciilor exemplare din America, Benjamin Franklin. 1. Singura fundație solidă Într-o afacere este cea construită, cărămidă cu cărămidă, Întru satisfacerea clienților. Serviciile exemplare pentru clienți presupun o bază trainică de principii și obiective. 2. Declarați-vă capacitățile cât mai cinstit cu putință. Serviciile exemplare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
decembrie 1937 43 �Neamul rom�nesc�, 26 mai 1938 44 �Neamul rom�nesc�, 30 decembrie 1937 45 Memorii, vol. 7, pp. 442-445 46 Op. cît. , pp. 447-450 47 �Magazin istoric�, Memoriile lui Constantin Argetoianu, anul I, decembrie 1967, p. 83 48 Ambasadorul SUA, dl. Franklin Mott Gunther i-a �nm�nat personal lu Goga un protest al Comunit?? ilor Evreilor Americani. �Asta-i curat? neru? inare! �, a comentat Goga (�Time�, 24 ianuarie 1938). Surse germane de �ncredere sus? în totu? i c? �ntreaga campanie antievreiasc? era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
umane și au ajuns în anumite interpretări până la accente fenomenologice. În istoriografia contemporană anglo-americană, opțiunea anti-pozitivistă a devenit chiar mai radicală teoretic pe drumul deschis în analiza retorică și naratologică de Hayden White și continuat în același spirit de olandezul Franklin R. Ankersmit, prin elaborarea unei coerente metodologii narative a istoriei (fundamentate până în anii 2000 și din care s-a desprins recenta naratologie vizuală, teoretizată spre exemplu de cercetătoarea Marie-Laure Ryan10). Spiritul modernist al "noii istorii" se desparte definitiv de direcția
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
9-20. Amsterdam: Peter de Ridder Press. ---. Paradoxul român. București: Univers, 1998. Andreescu, Ștefan. Restitutio Daciae. Studii cu privire la Mihai Viteazul (1593-1601). București: Albatros, 1997. Angold, Michael. Church and Society in Byzantium under the Comneni, 1081-1261. Cambridge: Cambridge UP, 1995. Ankersmit, Rudolf Franklin. Narrative Logic. A Semantic Analysis of the Historian's Language, Hague: Martinus Nijhoff Publisher, 1983. ---. The Reality Effect in the Writing of History. The Dynamics of Historiographical Topology. Amsterdam: Koninklijke Nederlandse Akademie, 1989. ---. History and Tropology. The Rise and Fall
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În abilitatea lor de a reuși În viață, mai este un alt element-cheie al visului american, fără de care acesta nu ar fi devenit niciodată o viziune atât de puternică. Dacă John Winthrop a reprezentat partea spirituală a visului american, Benjamin Franklin a fost cel care a furnizat ghidul practic. Viziunea lui Franklin despre America a fost inspirată de Iluminismul european, care punea accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alt element-cheie al visului american, fără de care acesta nu ar fi devenit niciodată o viziune atât de puternică. Dacă John Winthrop a reprezentat partea spirituală a visului american, Benjamin Franklin a fost cel care a furnizat ghidul practic. Viziunea lui Franklin despre America a fost inspirată de Iluminismul european, care punea accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și a văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reprezentat partea spirituală a visului american, Benjamin Franklin a fost cel care a furnizat ghidul practic. Viziunea lui Franklin despre America a fost inspirată de Iluminismul european, care punea accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și a văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
utilizate și făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică valabilă până În zilele noastre. Franklin a luat În serios afirmația revoluționară a lui Thomas Jefferson, conținută În Declarația de Independență, că fiecare ființă umană are un drept inalienabil nu numai la viață și libertate, dar și la căutarea fericirii. Nici un guvern nu mai sugerase vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că fiecare ființă umană are un drept inalienabil nu numai la viață și libertate, dar și la căutarea fericirii. Nici un guvern nu mai sugerase vreodată că oamenii au dreptul să-și caute propria fericire. Cum Încearcă cineva să fie fericit? Franklin credea că fericirea se obține prin perfecționare personală neîntreruptă - adică, să faci ceva din tine. Așadar, visul american a contopit două mari tradiții europene, În aparență contrare, Într-o mare alianță, lansând o viziune a acțiunii umane mai puternică decât
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ultimii ani, tânăra generație de americani pare să fi eliminat aproape complet acea parte a Declarației de Independență unde Jefferson spune că fiecare are dreptul „să-și caute” fericirea, Înlocuind-o cu „fiecare are dreptul la fericire”. Vă reamintiți că Franklin Îi Îndemna Întotdeauna pe cititorii almanahului său, Poor Richard’s Almanack, să muncească fără Încetare. Aforismele frankliniene, toate exaltând valoarea disciplinei și muncii serioase, au fost aproape date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o moștenire apreciabilă - cel puțin nu suficient pentru cei 55% dintre tineri care cred că se vor Îmbogăți 46. Deci rămâne norocul. Toate aceste categorii - investiții, moștenire și noroc - nu necesită munca diligentă și perseverență, genul de calități pe care Franklin le consideră virtuți esențiale pentru a reuși În America. Bănuiala mea este ca mulți dintre tineri cred că vor fi norocoși. Bogăția va veni cumva, fără a trebui ca ei să muncească din greu pentru a o obține. Îmi vine
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului. Teologii Reformei se ridicau Împotriva autorității papale și Îi admonestau pe coreligionarii lor, afirmând că preoții erau ființe umane imperfecte, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al comunității pentru a reglementa folosirea ei În scopul asigurării nivelului de bunăstare publică necesar 67. Preocuparea Americii În ceea ce privește redistribuția bogăției a Început să ia avânt În perioada stagnării economice globale din anii ’30. Programele New Deal ale administrației președintelui Franklin D. Roosevelt au fost prima Încercare reală În America de a echilibra drepturile de proprietate și cele umane. Această cochetare a continuat În anii ’60 și s-a terminat abrupt cu sfârșitul programelor Great Society ale președintelui Lyndon B. Johnson
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
măsură În mâinile unei elite educate și asociate cu control asupra societății și perpetuarea diferențelor de clasă, În timp ce În America știința și tehnica au fost distribuite mai democratic. Fondatorul universității din Pennsylvania, pe care și eu am urmat-o, Benjamin Franklin la fel ca și Thomas Paine, Thomas Jefferson și mulți alții dintre părinții fondatori, s-au văzut pe ei Înșiși atât ca oameni de știință și inventatori, cât și ca revoluționari, dedicând mult timp cercetării științifice și creării unor noi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un.org/aboutun/charter/chapterl.html"www.un.org/aboutun/charter/chapterl.html, Națiunile Unite, 1945. 15. „Ongoing Struggle for Human Rights: The Universal Declaration of Human Rights (Timeline)”, HYPERLINK "http://www.udhr.org/"www.udhr.org/history/timeline.htm, Franklin and Eleanor Roosevelt Institute, 2 noiembrie 2003; Beetham, David, „Human Rights as a Model for Cosmopolitan Democracy”, p. 63. 16. Brownlie, I. (coord.), Basic Documents on Human Rights, ediția a III-a, Oxford University Press, Oxford, 1992, pp. 115, 172
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Model for Cosmopolitan Democracy”, p. 63. 16. Brownlie, I. (coord.), Basic Documents on Human Rights, ediția a III-a, Oxford University Press, Oxford, 1992, pp. 115, 172; „Ongoing Struggle for Human Rights: The Universal Declaration of Human Rights (Timeline)”, Franklin and Eleanor Roosevelt Institute; „Biodiversity and the Environment”, HYPERLINK "http://www.un.org"www.un.org, Națiunile Unite, 24 noiembrie 2003. 17. Beetham, David, „Human Rights as a Model for Cosmopolitan Democracy”, pp. 62-63; Rumford, Chris, The European Union: A
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de organizare, fundate pe acumularea de cunoștințe științifice; organizația este ajutată să-și însușească noile moduri de organizare, sub formă de cunoștințe, valori, capacități de acțiune, parcurgând un proces de dezvoltare de la stadiul inițial la cel propus ca obiectiv (Bowers, Franklin, Pecorella, 1973). Un alt exemplu se referă la determinarea structurilor organizaționale optime, în funcție de diferite condiții particulare în care funcționează o întreprindere: în raport cu tehnologia (Woodward, 1965) sau cu tipul de mediu economic și tehnologic (Burns și Stalker, 1961). Astfel, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Method, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Boudon, R. (1971), La Crise de la sociologie, Librairie Droz, Geneva. Boudon, R. (1977), Effets pervers et ordre social, PUF, Paris. Boudon, R. (1979), La Logique du sociale. Introduction à l’analyse sociologique, Hachette, Paris. Bowers, D.G., Franklin, J.L. (1972), „Survey-guided development: Using human resources measurment in organizational change”, în Journal of Contemporary Business, vol. 55, nr. 1. Bowers, D.G., Franklin, J.L., Pecorella, P.A. (1973), A Taxonomy of Intervention: The Science of Organizational Development, IST, Ann Arbor. Buckley
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Paris. Boudon, R. (1979), La Logique du sociale. Introduction à l’analyse sociologique, Hachette, Paris. Bowers, D.G., Franklin, J.L. (1972), „Survey-guided development: Using human resources measurment in organizational change”, în Journal of Contemporary Business, vol. 55, nr. 1. Bowers, D.G., Franklin, J.L., Pecorella, P.A. (1973), A Taxonomy of Intervention: The Science of Organizational Development, IST, Ann Arbor. Buckley, W. (1967), Sociology and Modern Systems Theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Burns, T. (1970), „Sociological explanation”, în F. Emmet, A. MacIntyre (ed.), Sociological Theory
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Method, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Boudon, R. (1971), La Crise de la sociologie, Librairie Droz, Geneva. Boudon, R. (1977), Effets pervers et ordre social, PUF, Paris. Boudon, R. (1979), La Logique du sociale. Introduction a l’analyse sociologique, Hachette, Paris. Bowers, D.G., Franklin, J.L. (1972), „Survey-guided development: Using human resources measurment in organizational change”, în Journal of Contemporary Business, vol. 55, nr. 1. Bowers, D.G., Franklin, J.L., Pecorella, P.A. (1973), A Taxonomy of Intervention: The Science of Organizational Development, IST, Ann Arbor. Buckley
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Paris. Boudon, R. (1979), La Logique du sociale. Introduction a l’analyse sociologique, Hachette, Paris. Bowers, D.G., Franklin, J.L. (1972), „Survey-guided development: Using human resources measurment in organizational change”, în Journal of Contemporary Business, vol. 55, nr. 1. Bowers, D.G., Franklin, J.L., Pecorella, P.A. (1973), A Taxonomy of Intervention: The Science of Organizational Development, IST, Ann Arbor. Buckley, W. (1967), Sociology and Modern Systems Theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Burns, T. (1970), „Sociological explanation”, în F. Emmet, A. MacIntyre (ed.), Sociological Theory
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Tehnica respectivă, numită „vot de paie” (straw vote), a fost utilizată de către ziarul Harrisburg Pennsylvanian cu ocazia alegerilor prezidențiale din 1824. Popularitatea AIPO s-a datorat predicțiilor corecte pe care le făcea prin studiile sale, Începând cu prognozarea victoriei lui Franklin D. Roosvelt În alegerile prezidențiale din 1936 cu o abatere de 6,5%. Astfel, În perioada anilor 1936-1950 discrepanța dintre rezultatele sondajelor Gallup și rezultatul final al voturilor era, În medie, de 3,6%; În anii 1952-1970 de 1,7
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]