3,189 matches
-
sensibilitate. Este evidentă influența lui Gauguin în alegerea acestui decor exotic, dar și a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor pe care le picta acesta. Regăsim și grupul celor trei grații într-un colț al salonului. Așa cum mărturisește în cartea sa autobiografică, Fresca unei vieți (1955), artista nu le încredințează niciun rol grav, prezentând, mai degrabă, un tropism vegetal. Femeia face parte din decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
of Modernism, University of Massachusetts Press, USA, 1995. Wittlich, Petr: Prague Fin de Siècle, traducere de Maev de la Guardia, Flammarion , Paris, 1992. Zurescu, Ion: Verona 1868-1946, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957. II. Beletristică, Memorii: Cuțescu-Storck, Cecilia: Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944. Eminescu, Mihai: Poezii, cu o introducere și sub îngrijirea d-lui G. Murnu. Cu 12 acuarele și numeroase desene de Ary Murnu, București, Editura "Naționala", S. Ciornei, 1929. Maniu, Adrian: Salomeea, Tipografia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
N. Vermont IV, apărut în "Seara", An IV, nr. 1170, 21 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 776. 449 Theodor Enescu, op. cit., p. 197 450 Ibidem, p. 201. 451 Ibidem, p. 201. 452 Ibidem, p. 141. 453 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 127. 454 Ibidem, pp. 153-154. 455 Ibidem, p. 66. 456 Hans H. Hofstätter, "Symbolism in Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
d'amour", în Ileana, An I, nr. 3-4, p. 51. 516 "Expoziția de pictură Vermont Rodica Maniu", apărut în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198, nesemnat, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 517 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 155. 518 Ibidem, p. 156. 519 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198, nesemnat, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 517 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 155. 518 Ibidem, p. 156. 519 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri 15 iunie 1912, avem o sugestivă reproducere a unui tablou al Ceciliei Cuțescu-Storck, Țigancă. 522 Serafina Brukner, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Firenze, 2006, p. 94. 554 Vezi Mariana Vida, "La Société Tinerimea Artistică de Bucarest et le symbolisme tardif entre 1902-1910", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIII, Bucarest, 2007, p. 61. 555 Cecilia Cuțescu Storck, Fresca unei vieți, "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1943, p. 232. 556 Liliana Vârban, Ionel Ioniță, Dan Vasiliu, Catalogul operelor de artă ale artiștilor din familia Storck aflate în muzeul "Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck". Sculptorii Storck, Editura Muzeului Municipiului București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1, fig. p. 174. apud. Gudrun Körner, "Sin and Innocence", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 157. 586 Ibidem, p. 157. 587 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 84. 588 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, p. 21. 589 Ibidem, p. 21. 590 Séverine Jouve, op. cit, p. 91. 591 Ibidem, p. 93. 592 Cecilia Cuțescu-Storck, op. cit., p. 175. 593 Diametral
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
principal poate fi privită și ca o notă ironică. 594 Léon Thévenin, Cécile Coutesco-Storck. Sa vie et son oeuvre, Éditions des Quatre Chemins, Paris, 1932, p. 19. 595 Cecilia Cuțescu-Storck, op. cit., p. 235. 596 Ibidem, p. 235. 597 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, 1955, p. 29. 598 Ilustrațiunea Română, Revistă lunară, Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, nr. 7, duminică, 1 noiembrie 1911. 599 Victor Ion Popa, "Artistele plastice și Emilian Lăzărescu", în Adevărul literar și artistic, Anul III, nr. 108, duminică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vei ști ce să faci, tragi cât poți. La filmare, mi-am luat un aparat de fotografiat cu teleobiectiv și când am văzut că operatorul este pregătit, i-am spus însoțitorului nostru: Uite, Volodea, pe frontonul de la Hotelul Metropol sunt frescele unui mare pictor, le-ai văzut așa de aproape, îți dau teleobiectivul să te uiți. Și el duce aparatul la ochi și zice: Da, frescele acestea sunt minunate, dar dacă voi mai continuați să filmați mult KGB-ul o să avem
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
este pregătit, i-am spus însoțitorului nostru: Uite, Volodea, pe frontonul de la Hotelul Metropol sunt frescele unui mare pictor, le-ai văzut așa de aproape, îți dau teleobiectivul să te uiți. Și el duce aparatul la ochi și zice: Da, frescele acestea sunt minunate, dar dacă voi mai continuați să filmați mult KGB-ul o să avem greutăți foarte mari. Și astfel am obținut cadrul pe care îl doream. Acești băieți nu erau nici ei întotdeauna de partea șefilor. După plecarea în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
vesti dispariția acestei suveranități absolute. Școala din Atena era moartă și nu mai putea fi redeschisă. Însă cultura renascentistă s-a redeschis de la sine spre libertatea greacă. În 1510, Rafael ilustrează și glorifică disputele Școlii din Atena într-o vastă frescă, în același fel ca La disputa del Sacramento, aflată pe peretele opus al celebrei Stanza della Segnatura de la Vatican. Reactivarea moștenirii grecești, virtute inițială a Renașterii, se va permanentiza. De acum înainte, gîndirea, poezia, arta europene rămîn fixate pe sursă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cel mai frecvent, printr-un participiu și un adjectiv”. Spre exemplu: Publicul pare revoltat. Crângul se arată des. Aceste verbe pot primi și un dublu subordonat simultan actualizat printr-un substantiv (articulat sau prepozițional). Spre exemplu: Imaginea se arată o frescă din secolul al XVIII-lea. Iarba pare de mătase. De asemenea, în această vecinătate verbală, dublul subordonat simultan poate fi un: Adverb: Victoria (izbânda) pare aproape. Numeral: Delegația franceză pare a doua din coloană. Pronume: Decizia se arată alta. Mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
celui de al doilea război mondial, și cei cinci eroi ai Conspirației de Paul Nizan, pe care voința de a fi revoluționari pur sînge pare a-i conduce, în mod logic, spre activismul clandestin. În volumul al Vl-lea al imensei fresce care este Oameni de bunăvoință a lui Jules Romains în care tema complotului revine cu deosebită insistență unul dintre personaje, Clanricard, evocă "singurătatea ciudată a omului în societatea modernă", "dorința disperată de a se agăța de un grup, de o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fi ignorați, sînt marii autori care i-au precedat și inspirat. Întrucît Michelet deține în acest domeniu un loc privilegiat, este normal ca la începutul unui nou drum să recurgem la el. Să ne oprim la primele pagini din imensa frescă descriptivă care ocupă în întregime cartea a III-a a Istoriei Franței, la textul amplu pe care Michelet îl consacră Parisului și rolului său în istoria națională. E vorba de un rol deosebit, în primul rînd pentru că este asimilat foarte
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Sf. Ilie din Toplița. Pe o steluță sunt gravate cu litere chirilice numele donatorilor din Toplița, din anul 1851. În prezent pereții sunt din lemn și cărămidă și i s-a mai adăugat un pridvor pentru arsul lumânărilor. Pictura În frescă a fost realizată de Nicolae Gavrilescu de la Gura Humorului În anul 1983. Printre preoții care au slujit la altarul bisericii se numără: dr. Liviu Racoțianu, (1926 - 1929), Ioan Petraș (1930 - 1935), Emil Roșca (1935 - 1938), Simion Sarlea (1938 - 1940), Octavian
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vizualizat de poet (după propria-i mărturisire), drept o „plantă pe care trebuie s-o descoperi, iar de nu, s-o inventezi. Pentru că, „în atingere cu atomii ei de eternitate, te purifici...” sau „ te cosmetizezi”. Femeia are „trup de pasăre” (Frescă în azur), e vizualizată ca un trandafir „nelimpezit” (Litanie de somn) sau precum o „roză cosmică”, și-n jertfelnicia ei, am zice, ea devine „anazidita mea...” (Litanie de somn). „Copil al verii”, dar cu „iarna de polen pe guri de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu lira-i fermecată (gândind, firește, la Orfeon), Maestrul se lasă curtat de „nesomnul din brazi și din spini” (Baladă munteană), doinind ca pentru sine: „5ătăcindu-mi cerc strein / visez numărul divin / vreme / dintr-o preadevreme / o dată / din niciodată / ca o frescă despuiată / de vremelnicia toată...” (Doină) La Mulți și Luminați Ani, Maestre! Stelian Țurlea 52 53 Iubiri trădate „Viitorul e o pagină albă... și e important ce vrei să scrii în ea...” (Stelian Țurlea) „Marile suferințe se pregătesc în surdină înlăuntrul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
scopuri personale și ținte comune cu alte persoane, inclusiv la locul de muncă. Cunoștințele, deprinderile și atitudini esențiale care au legătură cu această competență sunt: capacitatea de a identifica oportunități pentru activități personale, profesionale și/sau de afaceri, cuprinzând o “frescă” a problematicii, care să arate contextul În care oamenii trăiesc și lucrează, cum ar fi o bună cunoaștere a mersului economiei, a oportunităților și provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o organizație; capacitatea de a defini, planifica, elabora
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
șunci. (p 6) Dacă nu, sînt cei scheletici galerii de țeste golite, stafidite, subțiate mult prea mult, cu trăsături sleite, palizi și roși de timp, cu pomeți scobiți, cu ochii șterși, sticloși, încercănați și înroșiți. (p 7) Totul formează o frescă de carne muncită, bătută parcă de furtuni, mototolită de golul vieții, mii de riduri de toate felurile, riduri în formă de labă de gîscă sau riduri mici și fine, o masă de cranii fără păr, cu forme bizare, de o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
principiul serialității și al amplificării "pointiliste". Odată descoperit acest procedeu, toate romanele lovinesciene se vor dezvolta în forma unor construcții ciclic-repetitive de dimensiuni variabile, fie că e vorba de ciclul așa-zis "autobiografic", fie de acela "eminescian", fie de ampla frescă socială din Mălurenii. Și totuși, nu-i greu de sesizat, la modalitatea aceasta de construcție narativă Lovinescu a ajuns mai degrabă intuitiv, grație metodei sale de lucru descrise mai sus, metodă tributară, la rându-i, imaginației melodramatice care-l îndemna
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ocolea muzeele pline de turiști ahtiați după capodopere, zăbovind în schimb cu plăcere la un pahar cu vin, într-o cârciumioară liniștită, de unde se poate lua pe viu pulsul străzii, sau la adăpostul răcoritor al unor biserici oarecare, în fața unor fresce primitive. Și inteligentului eseist arta prerenascentiștilor i se părea mult mai "sinceră". Să fi fost la mijloc tot vreo "Igeea" cu sânge fierbinte? 135 Deși observă, de asemenea, că personajul lovinescian percepe universul întreg în forma unui "chip de femeie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a crea, pentrucă acest subiect nu ar fi fost păcat să fie luat în pripă, ci luată în detaliu, la milimetru pătrat, bucățică cu bucățică, repetate mereu pentru a ajunge la înalta perfecțiune, după care, asamblate, așa, ca într-o frescă murală pe un uriaș zid a nu știu cărei clădiri cu scop cultural, să reprezinte, de exemplu, simbolic, zeița vânătoarei la romani, o Diană sublimă, care trebuie să trezească instincte potențiale la bărbați și de invidie și revoltă femeilor. Un sculptor, dacă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
biserica, aș vrea să-i mai văz o dată zugrăveala... — Cum de nu, până vine popa, să intrăm, și porniră toți trei spre scara monumentală ce ducea în apartamentul domnesc. Urcară nestingheriți în sala mare. Spătarul Mihai își ridică privirea spre fresca amintind de drumul făcut la Adrianopol. Era bine zugrăvită. Ștefan se scuză că trebuie să cheme slugile și dispăru. — Spuneați de Mateiaș; unde e? — În grajd, are treabă cu caii, răspunse Stanca. — La Turbați acum o să pornim zugrăveala și doresc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și știe potecile. — La Snagov? Prințul întoarse capul și-l privi pe ieromonah, i se păru deodată că fața lui trasă cu ochii ascunși în găvanele lor, cu sprâncenele urmând subțire arcada, cu barba albă, rară, s-a desprins din fresca de pe zidul pronaosului bisericii mânăstirii. Gherasim, și el, se uita la prinț și, pe fața care prin slăbiciunea ei dădea impresia că este construită doar din linii verticale, înflori un zâmbet cald. — Eh, beizadea Ștefan, noi doi ne știm de când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de-a face cu „ingineria de suflete”. Din anul 2001 este membră a Uniunii Scriitorilor din România și este prezentată în Dicționarul General al Literaturii Române editat de Academia Română, vol.VI, 2007. În 1995 publică „Singurătatea lui Vlad Țepeș”, o frescă a evului mediu creștin românesc, roman de capă și spadă. (Ed. Didactică și Pedagogică, ed. a II-a, 2001). Proza scurtă publicată în reviste este adunată în”Coloana. Momente, schițe, mărturii” (Ed. Vremea, ed. a II-a, 2009). Ca și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]