25,640 matches
-
carnea ta finită Ce trepida asemeni unui arc, A înhumat prin sânge o artrită Reînghețând aleile din parc. Pe care au pășit odinioară Atâtea generații de transfugi, Ce-au renegat înghețul să nu-i doară Scheletele din albul lor când fugi. Însă e rău prin ce ne este bine Și binele ne strânge uneori, Când tâmplele iubirii au patine Cu tenta de-mpărțit in loc de ori. Dar nimeni nu-i răspunzător de roiuri Criogenate-n zborul lor lumesc, Când laptele spre iarbă
DINTR-ODATĂ de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377149_a_378478]
-
Carmel, în fața întregului popor și după ce iese învingător în confruntarea cu cei 850 de profeți ai lui Baal și ai Astarteei, iar în acea noapte când i se aduce la cunoștința de amenințarea de moarte ce o primește din partea Izabelei fuge îngrozit să-și scape viața. Aș dori să subliniez câteva idei interesante din acest pasaj ca apoi sa incerc sa aprofundez dialogul pe care Ilie îl are cu Dumnezeu, iar la final să trag câteva concluzii și să actualizez câteva
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
pierdut și el numai avea nici o speranță, căzuse în depresie și dorea să moară. Sunt descriși în acest pasaj biblic câțiva pași simpli la care Dumnezeu îl supune pe Ilie și anume mâncare și odihnă, apoi îngerii îl ocroteau deși fugise departe de locul său în planul pe care Dumnezeu îl avea pentru el. Apoi o altă lecție, mișcarea în mijlocul stresului pe langă mâncare și odihnă avem nevoie de exercițiu fizic. Ilie animat de puterea Lui Dumnezeu merge foarte mult pe
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
ascultă sfatul și în ciuda avertismentului meu se hotărăște în cele din urmă să o parcurgă, înseamnă că își asumă deliberat riscul lecturii.Ceea ce în fond ar putea să echivaleze cu o compensație pentru riscul scrisului asumat de subsemnatul. Punct.... XI. FUGIȚI, MORTUL!!!, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015. De unde și până unde, Ghiță Pălămidă ajunsese la concluzia că îl înșeală nevasta și pentru asta era în stare să își ia lumea în cap. E drept
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
ca soarta mea să nu se potrivească în nicio privință cu firea mea. Îmi aduc aminte, așa cum ai vedea imagini printr-o ceață densă, când, în brațele lui tata, și cu pălăria dânsului pe cap, având-o pe mama alături, fugeau cu mine spre Dealul Viilor, ascunzându-se, printre araci, de bombardamentele avioanelor. «-Bombardează podul de peste Olt. Sunt americanii...»” Apoi au fost rușii: „Eram singur în curtea Spitalului, privind, printre ulucile putrezite ale gardului, la o garnitură de tren cu multe
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Cu codița-ntre picioare, cap plecat, priviri de ghiață, Suspicios și arțăgos, mârâind nemulțumit, De îndată ce-a intrat în locașul amintit, Blana-i s-a zburlit pe spate, speriat de câinii care, Din oglinzi rânjeau perfid, răutăcioși, cu-nfiorare. A fugit încrâncenat, făr-a mai dori vreodată, Nici macar să-și amintească de căsuța “blestemata”. Orișicine știe bine, de-n oglindă te privești, Ea reflectă ce-i arăți. De ești vesel și zâmbești, Ochii îți surâd sub gene, chipul ți-este luminos, E
OGLINDA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377184_a_378513]
-
te-ai ținut, Ai plecat deodată, fără un salut, Findc-ai stat cu mine, chiar de la-nceput. Îmi aduc aminte, cum ne-am cunoscut, Foarte multă vreme, noi am petrecut, Când mi-ai zis în șoaptă, nu am priceput, C-o să fugă anii, eu nu te-am crezut. Dacă-mi dai o șansă, chiar și un minut, Să fim împreună, doar pentr-un sărut, Știu că nu dai timpul, nici cu împrumut, Tinerețe dragă ... sigur te-am pierdut. Ionică Dragomir ... Citește mai
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
te-ai ținut,Ai plecat deodată, fără un salut,Findc-ai stat cu mine, chiar de la-nceput.Îmi aduc aminte, cum ne-am cunoscut,Foarte multă vreme, noi am petrecut,Cănd mi-ai zis în șoaptă, nu am priceput,C-o să fugă anii, eu nu te-am crezut.Dacă-mi dai o șansă, chiar și un minut,Să fim împreună, doar pentr-un sărut,Știu că nu dai timpul, nici cu împrumut,Tinerețe dragă ... sigur te-am pierdut.Ionică Dragomir... XIX. TATĂL
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Acasa > Poeme > Devotament > RUG Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mai strânge vreascuri și ridică rug Din lemn de chiparos și de măslin, De focul tău eu nu mai pot să fug Și chiar de-aș vrea, spre el întruna vin. Cu sărutări fierbinți aprinde focul, Din buze toarnă lavă și jăratic Și flăcările să-și înceapă jocul Pe rugul meu cel trist și singuratic. Îmbracă-mă întâi în evantaie Și-n
RUG de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377217_a_378546]
-
Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dezbracă-mă de vini imaginare Și încălzește-mă cu un sărut, Cu tine-alături tot mereu am vrut Să mă înalț spre binecuvântare. Și mână-n mână să fugim departe, Spre culmea munților împăduriți... Noi din izvor să bem... și fericiți Să răsfoim a milosteniei carte, Ca două inimi într-un ritm să bată, Să cânte, împreună, -o melodie, Când vântul printre brazii verzi adie, Stăpâni suntem pe viața
SĂ RĂSFOIM A MILOSTENIEI CARTE... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377218_a_378547]
-
-i făceau acum o vizită. Se vedea că bietele creaturi erau îngrijorate. Teodosie nu se mai ridică din pat să-i întâmpine, ca altădată. Un localnic trecea pe acolo și văzând cele două gazele în fața peșterii, se minună. De ce nu fugeau ele, de ce erau așa de neliniștite, de ce băteau cu copite în pământ? Se apropie să vadă ce se întâmplă și îl găsi pe Teodosie aproape sfârșit. De bună seamă, îl recunoscu. Încercă să-l ridice, însă nu izbuti. Atunci etiopianul
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
de Sabat, își năpusti toate forțele sale furibunde, spumegând de răutate, să prindă pe toți credincioșii adunați la templu, în frunte cu conducătorii lor, adică Lucas și Nicolas. Unii dintre credincioși aflați în templu, mai iuți de picior, reușiră să fugă, să se facă nevăzuți în desișul de lângă tufișurile care înconjurau biserica. Printre aceștia fusese și Nicolas, prezbiterul bisericii. Lucas nu avusese parte de acest noroc, căci fusese prins și legat, apoi luat în primire de oșteni, care-l aruncară într-
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
din mulțime și se repezi spre scena rugului. Dădu la o parte pelerina de pe el. Aruncă și pălăria neagră, cu boruri. Rămase doar în cămașa albă, de in curat. Era Nicolas! - Tu, Nicolas! De ce ai venit aici?! De ce n-ai fugit cât mai departe de ținutul ăsta?! - Scumpul meu Lucas! Cum puteam să te las, să înduri singur martirajul, și să nu fiu eu părtaș la suferințele tale pentru Hristos! Iată, înainte să aprindeți rugul, rog juriul să mă condamne și
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
mișcau, în timp ce flăcările cotropeau trupurile lor și rugul, cu totul! Trebuie să spunem că, înainte de a lua decizia sa de a se preda în mâinile persecutorilor, Nicolas, pribeag de câteva zile prin păduri și povârnișuri stâncoase, avusese remușcări cumplite pentru că fugise în timpul atacului soldaților asupra templului, părăsindu-l pe Lucas, pe care soldații îl prinseseră și-l legaseră. În acele momente, poate din instinct, Nicolas se gândi doar la ființa sa. Acum, după câteva zile de frământare a conștiinței, știindu-și
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
consacrat viața noastră pe deplin Domnului Isus Hristos. Putem pierde viața pe acest pământ, dar vom câștiga viața veșnică! - Dar copiii, ce-o să fie cu ei? - Domnul se va îngriji de ei, sărăcuții! Dacă ai știi cât am regretat că am fugit în pădure din templu, atunci când oștenii au năvălit asupra credincioșilor din biserică! Nu mai pot îndura remușcarea că l-am lăsat singur pe Lucas să fie prins, să îndure schingiuirile! Ce urmaș al lui Hristos sunt eu ? - Nu cumva ai
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
Marmeladă, cică fusese arestată în Piața Matache pentru furt de la negustori, o cunoșteam și eu, era o țigancă durdulie, frumoasă, ocheșică, plină de aur din cap până-n picioare.,, Îmi dam viața pentru ea dom’ sergent !” -îmi povestea el. Mielu Praporică fugise la ea, o luase în brațe și-o întrebase : ,,Ai scăpat ?” Și când Mielu Praporic cânta refrenul în mijlocul străzii a venit o bombă așa din senin și a căzut lângă el ; în clipa aceea eu am închis ochii și-am
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Meditatie > UN FLAUT FERMECAT... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Doar firele de iarbă au mai rămas din tot ce-a fost iubire; ruine dintr-un templu, iar zeii noștri au fugit, lăsându-ne vânduți cenușilor, în „noaptea de înviere”... * Eu dorm sub praguri de cuvinte și nu pot să te strig, iubite, s-aprinzi iar cerul cu sălbăticia unui joc, să-i ceri pământului să-ți cânte dorul tău. Ruine dintr-
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
ideile țin de o anume forță. De aceea nu neglija trupul, el poartă sufletul, un timp, ai grijă de trup, el are limbajul său, ca ochii, ca fața, expresia. Ascult o solistă - forță și lumină. De aici începe arta. Eu fug de cuvinte goale - profunzime, adâncime, abis, puah! Omul se uită în sus, în adâncuri se adună mizeria vieții. În trei rânduri am reușit să scriu o sinteză din trei romane citite cu zece ani înainte. Asta m-a salvat de la
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
Se poate. Ascuns după o piatră, molipsit de o boală, tu nu-L mai vezi pe Dumnezeu. Este voia ta. Dar poate că și El te așteaptă. Voi încerca să-L aduc, spune iluminatul. De bucurie vei plânge. De ce iubita fuge de mine? CARE IUBITĂ? Există una singură, IUBITA. Ea se regăsește în fiecare chip, expresie. Nici ea nu știe că este IUBITA. La fel este și cu Dumnezeu. Nu greșea Idel când spunea că Dumnezeu poate fi și FEMEIA. Dacă
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
ce înseamnă la tine cele zece minute. Nu-i nevoie să te grăbești. Poate trec și pe la agenția O.N.T. să văd ce oferte au. - Ce, gata te-ai și plictisit de noi și vrei iarăși să pleci? - Vreau să fug câteva zile la munte. Nu am mai fost din vremea studenției. - Unde ai vrea să mergi? - Nu știu. Nu am o preferință. Munte să fie. Răcoare, pădure, aer curat, drumeții. Cred că echipamentul meu de munte este plin de praf
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
stadiu mai sunt bocancii, dacă rucsacul este curat sau nu l-au ros șoarecii. Când ne întoarcem din oraș îl caut să văd dacă îl mai pot folosi și ce trebuie să mai cumpăr din echipamentul de munte. - Bine, eu fug să mă schimb. - Și eu. Să-mi termin cafeaua și am fugit în cameră. Mircea împături la loc ziarul pe care nu a avut timp prea mult să-l răsfoiască. Parcă nici nu mai aveai ce citi prin ziare decât
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
ros șoarecii. Când ne întoarcem din oraș îl caut să văd dacă îl mai pot folosi și ce trebuie să mai cumpăr din echipamentul de munte. - Bine, eu fug să mă schimb. - Și eu. Să-mi termin cafeaua și am fugit în cameră. Mircea împături la loc ziarul pe care nu a avut timp prea mult să-l răsfoiască. Parcă nici nu mai aveai ce citi prin ziare decât de cincinale, realizări mărețe, depășiri de plan și tot așa. Propagandă comunistă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
acestei moralități, nu poți să umbli cu cineva fără să nu știe tot satul. - Spune-mi ce dorești să-ți iau de la acest raion? Am glumit că vreau să te însoțesc la munte. Poate înainte de a începe cursurile la Universitate, fug cu tatăl tău câteva zile la munte să ne încărcăm bateriile. Ziceam să probezi o pereche de bocanci pentru munte și un hanorac.. - Cred că vechii mei bocanci sunt încă buni, am fost doar de două trei ori cu ei
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
oprit un taxi și în zece minute erau în fața vilei. Maria era în bucătărie, spăla de zor zarzavatul la chiuvetă . - Doamna profesoară, aveți tot ce mi-ați spus la telefon să cumpăr și dacă nu mai aveți treabă cu mine, fug să-mi iau nepotul de la grădiniță să nu se plictisească așteptându-mă și să-l găsesc iar plângând. Restul de bani este în sertarul de la bufet. - Mulțumesc Maria, îi spuse Veronica, băgându-i femeii douăzeci de lei în buzunar. - Nu
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
mele. Eu mi-aș asuma riscul. Tu ai avea acest curaj? După o scurtă tăcere, Viorel a răspuns un pic jenat de indecizia sa. Nu putea să fie la fel de tranșant ca Săndica. Pentru o fracțiune de secundă gândul i-a fugit la Ramona. Doar pentru o secundă, că și el a rămas surprins când din gura sa, parcă fără voie a ieșit un... - Și eu aș fi dispus să risc ... Fraza a rămas nedusă până la capăt din cauza apariției ospătarului care le
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]