11,568 matches
-
curajul artistei de a mai face baie vreodată în valurile mării. CITEȘTE ȘI: Delia Matache, așa cum nu ai mai văzut-o niciodată Cristina Rus ne-a povestit întregul episod, desprins parcă dintr-un film de groază.'' În timp ce afară era o furtună cumplită, Delia și Andreea Bănică s-au avântat în apa, iar interpretă imnului stațiunii Mamaia a fost la un pas să-și piardă viața'' Chiar dacă a fost la un pas de moarte, Delia este în continuare topită după apă Mi-
Delia Matache, la un pas de moarte by Sorina Ceugea () [Corola-journal/Journalistic/71211_a_72536]
-
au avântat în apa, iar interpretă imnului stațiunii Mamaia a fost la un pas să-și piardă viața'' Chiar dacă a fost la un pas de moarte, Delia este în continuare topită după apă Mi-aduc aminte cu groază de o furtună la mare. O nebunie de-a noastră, eram cu Delia Matache și Andreea Bănică. Erau niște valuri uriașe, salvamarii ne-au spus că ar fi bine să nu intrăm în apă. Delia și Andreea au zis că ele știu să
Delia Matache, la un pas de moarte by Sorina Ceugea () [Corola-journal/Journalistic/71211_a_72536]
-
Volney și Delille. Intimismul trece în retorică socială cum se întâmplă în militanta și profetica Rugăciune ("Dar ce să fie acea lumină, / Ce sus se vede de focuri plină, / Și dimpreună un zgomot lin? / Nu crez să fie semn de furtună , / Când deloc vântul nori nu adună, / Când peste toate privesc senin") și în cea mai cunoscută poezia a lui Cârlova, Ruinurile Târgoviștii, evocare istorică, prima în lirica noastră. Suntem în zodia exclamativă, unde își mai fac loc și meditațiile prin
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
Covrig Roxana Deși am scăpat de avertizarea de furtună, ANM a emis cod galben de vânt puternic.
Avertizare de vânt puternic. Vezi zonele vizate by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/73487_a_74812]
-
filmare din Italia, fiind trăznit de fulger. Din fericire, actorul nu este într-o situație critică și trece printr-o perioadă de recuperare. William filma în Italia pentru o nouă dramă romantică, "The Silent Mountain", când s-a pornit o furtună puternică. Echipa de filmare s-a adăpostit rapid, însă un fulger a lovit clădirea în care se afla actorul de 25 de ani, împreună cu alte 9 persoane. În ciuda incidentului, Wiliam este în regulă și își liniștește fanii pe Twitter. Da
Wiliam Moseley a fost lovit de fulger. La propriu! by Cincu Catalin () [Corola-journal/Journalistic/73515_a_74840]
-
și un roman despre Ghengis Han, corifeul națiunii și istoriei mongole, în patria sa Galsan Tschinag este cunoscut și popularizat mult mai puțin, decât în Occident. La el acasă, nu a publicat decât patru cărți: "Povestirea dintr-un timp de furtună", "Sub cerul lunii a zecea", "Umbra și lumina unui destin contradictoriu" - toate de proză, și un volum de poeme (1995). Primele două cărți au fost scrise direct în mongolă. în Rusia Galsan Tschinag nu a fost tradus. Cel puțin, asta
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
de nerecunoscut, era un străin pe care poate altcineva l-ar mai fi putut iubi, eu însă nu. Distrugerea semnelor timpului nu rămîne niciodată nepedepsită. Îmi amintesc de acel teatru din Porto, unde am văzut spectacolul lui Silviu Purcărete cu Furtuna: deși recent inaugurat, avea aerul fantomatic al unor personaje ale lui Goya, praful părea să se fi încrustat deja în ziduri și în lemnărie; era un teatru cenușiu, în care pătrundeam ca niște strigoi invitați la o adunare al cărei
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
această trecere de mână încât iată cum sună o Ars poetica: Forma ascunde fondul/ care ascunde forma/ care descoperă fondul/ care descoperă forma/ în interiorul atât de strâmt/ al poemului/ în care pogoară/ nețărmuritul spațiu". Poetul cântă culcușul câinelui drag dispărut, furtuni dichisite, stele sărind prin iarbă, dar întreprinde și autoscopia inspirației, Muzeul fiind și salonul Muzelor, unde revine cititorului bucuria de a se împlini într-un hai-ku: "în loc de ploaie a căzut zăpadă".
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
model de lectură, articulat doar pe varianta închisă a textului. Ipoteza de mai sus se poate ilustra cu patru texte - două literare și două vizuale (pictural și cinematografic) - care, luate izolat, se prezintă ca particule artistice independente și închise: comedia Furtuna (1611) de William Shakespeare, tabloul lui William Turner Neguțători de sclavi aruncând peste bord morții și muribunzii. Se apropie furtuna (1840), romanul Indigo (1992) al Marinei Warner și filmul lui Peter Greenaway, (1991). Cei care știu că primele două au
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
două literare și două vizuale (pictural și cinematografic) - care, luate izolat, se prezintă ca particule artistice independente și închise: comedia Furtuna (1611) de William Shakespeare, tabloul lui William Turner Neguțători de sclavi aruncând peste bord morții și muribunzii. Se apropie furtuna (1840), romanul Indigo (1992) al Marinei Warner și filmul lui Peter Greenaway, (1991). Cei care știu că primele două au fost sursa de inspirație pentru romanul Marinei Warner și că filmul lui Greenaway pornește tot de la Furtuna lui Shakespeare stabilesc
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
muribunzii. Se apropie furtuna (1840), romanul Indigo (1992) al Marinei Warner și filmul lui Peter Greenaway, (1991). Cei care știu că primele două au fost sursa de inspirație pentru romanul Marinei Warner și că filmul lui Greenaway pornește tot de la Furtuna lui Shakespeare stabilesc legăturile intertextuale și provoacă o mișcare ondulatorie care, desigur, nu se oprește aici. Textele enumerate mai sus sunt doar câteva din punctele nodale al unei rețele mult mai largi, cuprinzînd numeroase lucrări ficționale și nonficționale aparținând unor
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
nodale al unei rețele mult mai largi, cuprinzînd numeroase lucrări ficționale și nonficționale aparținând unor autori celebri ca NgńgĚ wa Thiong'o, Gonzalo Lamming, Aimé Césaire, Roberto F. Retamar sau Tad Williams. Strategiile pe care le adoptă aceștia plecând de la Furtuna nu sunt foarte numeroase. Ele se reduc fie la prelungirea subiectului cu noi incidente imaginate ca având loc înainte sau după sfârșitul piesei, fie la transformarea unui personaj minor într-unul principal, fie, în fine, la răsturnarea perspectivei și tratarea
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
cu fiecare nouă rescriere, nerămânând nicidecum la faza ei shakespeareană inițială. Dramaturgul l-a imaginat pe Prospero doar la bătrânețe, trăind deja de mai mult de un deceniu pe insula vrăjitoarei Sycorax si a fiului ei, Caliban, unde, provocând o furtună, îi face pe Antonio, Alonso și fiul acestuia, Ferdinand, să naufragieze. După mai multe întâmplări, piesa se încheie cu iertarea vinovaților, căsătoria lui Ferdinand cu Miranda, fiica lui Prospero, și reîntoarcerea tuturor acasă. Fiecare nouă producție din această serie intertextuală
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
în felul cum Prospero își ia rămas bun de la insulă și de la activitățile sale de vrăjitor, Shakespeare să fi strecurat sugestia că și el, ca dramaturg, își ia prin acest ultim text rămas bun de la teatru, o interpretare frecventă a Furtunii în critica shakespearologică. Romanul Marinei Warner, în schimb, atrage atenția asupra lui Prospero ca un colonizator renascentist, care și-a impus dominația asupra unui teritoriu luat cu forța de la băștinași. Modelul a fost străbunicul autoarei, Thomas Warner, unul din britanicii
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
Shakespeare. În roman, Sycorax nu este mama lui Caliban, nu îl naște, ci doar îl salvează din pântecul unei sclave înecate de neguțătorii care, asemenea celor din tabloul lui Turner, nu primeau bani de asigurare decât pentru sclavii înecați în furtună și de aceea îi aruncau pe cei bolnavi peste bord. Marina Warner abordează astfel istoria unei colonii prin ochii celor cuceriți, a căror viață s-a schimbat fundamental în urma sosirii colonizatorilor albi. Alături de Caliban, Sycorax simbolizează toate populațiile băștinașe supuse
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
Everard, printre care și Miranda, un alter-ego al autoarei. Sycorax reapare și ea în variantă modernă, ca Serafine, doica de culoare a Mirandei. Dezvoltarea unui personaj aproape inexistent în piesa lui Shakespeare îi permite Marinei Warner să extindă acțiunea din Furtuna înainte și după limitele temporale impuse de Shakespeare și, mai ales, să modernizeze mesajul, dându-i o coloratură politică, postcolonială și feministă. În plus, Everard rămâne doar un simplu cavaler în căutare de bani și aventură, nefiind nicidecum magicianul evoluat
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
și după limitele temporale impuse de Shakespeare și, mai ales, să modernizeze mesajul, dându-i o coloratură politică, postcolonială și feministă. În plus, Everard rămâne doar un simplu cavaler în căutare de bani și aventură, nefiind nicidecum magicianul evoluat din Furtuna. Dimensiunea mistică este preluată în roman tot de Sycorax. Producând vopseaua indigo de mulți ani, corpul vrăjitoarei devine și el albăstriu. Dintr-un simplu înveliș al sufletului și din trupul inferior al unei alterități devalorizate, el se transformă în corpul
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
și mai mult prin includerea în discuție a filmului Cărțile lui Prospero, produs de Peter Greenaway. Sycorax este absentă în acest film, dar, nu întâmplător, filmul lui Greenaway se leagă de romanul Marinei Warner prin culoarea indigo, culoarea mării în furtună, a hainei lui Prospero și a cernelii cu care Prospero scrie piesa Furtuna, adică textul în care apare el însuși ca personaj. Descrierea cărților lui Prospero luate cu el pe insula exilului, precum și complicațiile intertextuale la care recurge Greenaway îi
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
de Peter Greenaway. Sycorax este absentă în acest film, dar, nu întâmplător, filmul lui Greenaway se leagă de romanul Marinei Warner prin culoarea indigo, culoarea mării în furtună, a hainei lui Prospero și a cernelii cu care Prospero scrie piesa Furtuna, adică textul în care apare el însuși ca personaj. Descrierea cărților lui Prospero luate cu el pe insula exilului, precum și complicațiile intertextuale la care recurge Greenaway îi par regizorului o soluție salvatoare în revolta sa împotriva producătorilor americani de filme
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
și digresiunile, care contrastează evident cu dezvoltarea lineară a narațiunii și duc la un efect brechtian de înstrăinare. Suprapunerea dintre Prospero și Shakespeare în film și suprapunerea dintre Prospero, Sycorax, Christopher Everard, Thomas Warner și Shakespeare în spațiul intertextual dintre Furtuna, Indigo și Cărțile lui Prospero delimitează un teritoriu al instabilității și eterogeneității, provocând o meditație mai amplă asupra semnificațiilor alegorice ale acestor personaje, asupra comunicării diferite prin cărți, teatru sau film, a conflictului între textul clasic shakespearean și adaptările sale
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
între textul clasic shakespearean și adaptările sale moderne, a surplusului semantic și retoric atunci când imaginile se leagă de cuvinte sau când semnele simbolice devin iconice și a multor altor aspecte iscate de inserarea filmului lui Greenaway în seria intertextuală a Furtunii. Cărțile lui Prospero, fie că sunt cartea apei, a oglinzilor, a plantelor sau oricare alta dintre cele douăzeci și patru de variante, simbolizează atât puterea politică a lui Prospero de a-i ține pe nativii insulei în supunere, cât și puterea cuvântului
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
plantelor sau oricare alta dintre cele douăzeci și patru de variante, simbolizează atât puterea politică a lui Prospero de a-i ține pe nativii insulei în supunere, cât și puterea cuvântului vizualizat. Iar culoarea indigo a robei lui Prospero, asemănătoare cu apa furtunii și corpul vrăjitoarei, face ca scrierea piesei, precum și citirea cărții ce o conține sau proiectarea sa într-un context intertextual să devină un proces de o înaltă forță spirituală. Prospero-creatorul este divinitatea care scrie, Shakespeare însuși, personajul trecut dincolo de limitele
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
de o înaltă forță spirituală. Prospero-creatorul este divinitatea care scrie, Shakespeare însuși, personajul trecut dincolo de limitele propriei sale lumi ficționale și devenit autorul lumii în care se învârte. Cuvintele scrise cu cerneală indigo, cu lichidul puterii creatoare, sunt simbolul unei furtuni benevolente a minții și a mâinii, în care semnele se descompun în litere și picură precum stropii de apă, dar în acelși timp se extind de la simple picături la un întreg ocean, de la un singur cuvânt la un întreg sistem
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
simplă imagine de film la o întreagă civilizație imagocentrică. Cărțile lui Prospero generează în ultimă instanță un text fluid, cu semne lipsite de materialitate, dar încărcate din plin de energia binecuvântată a harului creator. Întorcându-ne după această interpretare la Furtuna, Indigo sau Neguțătorii de sclavi, am avea, desigur, multe alte lucruri de adăugat. În plus, tehnologia complexă folosită de Greenaway, bazată pe animația computerizată, violarea granițelor imaginii, transgresarea spațiilor vizuale și transformarea lor în suprafețe scriptibile inaugurează o intertextualitate mai
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
strângându-se în brațe ca să se încălzească și să se încurajeze pe singura băncuță din gară, așteptând, tot așteptând. - Ai grijă să nu adormi, Andrei. Trenul nu oprește decât dacă îi facem semn. - Da, tată. - Trebuie să fi fost o furtună de zăpadă mai sus pe linie. Trenul a sosit când deja răsărea soarele. Șuieratul lui îndepărtat a trezit vrăbiile și ciorile speriate. Ne-am ridicat și am început să agităm mâinile. Tata și-a întins brațul spre tren în timp ce acesta
Paul Bailey: Unchiul Rudolf by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/7255_a_8580]