15,944 matches
-
corespundea localității în care pretura își avea reședința. În toate localitățile reședință de plasă funcționau unități poștale. Oficii la Mălini, Lespezi, Pașcani Târg și agenție specială la Boroaia. Alte oficii poștale funcționau la Drăgușeni, Liteni și Pașcani Gară, iar în gările Cuza Vodă, Basarabi și Dolhasca, continua să se efectueze servicii de poștă și telegraf. Activitatea de poștă și telecomunicații în mediul urban La 30 octombrie 1930, județul Baia număra 161.881 locuitori, din care peste 14 %(22.718) formau populația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni la Dolhasca și invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la domiciliu, orașul Fălticeni era împărțit în sectoare de distribuire, bine delimitate. Orașul era străbătut de numeroase străzi și ulițe. Cele mai multe erau drumuri înguste, nealiniate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate și a atelierelor de reparat material rulant(locomotive și vagoane) a dus la formarea târgului din vale. Cu trecerea timpului, ambele centre, cel de sus, Pașcani Târg și cel de jos, Pașcani Gară, s-au extins și populat ajungând în anul 1892, să numere 782 și respectiv 1.230 de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un caracter urban, mai pronunțat, abia după anul 1900, când ritmul construcțiilor a crescut, iar piața internă era mai organizată. Față de anul 1892, numărul locuitorilor a crescut de peste patru ori în Pașcani Târg și aproape s-a dublat în Pașcani Gară, ajungând în anul 1913, la 3.274 și respectiv la 2.304 locuitori. A crescut numărul meșteșugarilor și a negustorilor, dar și al muncitorilor de la atelierele căilor ferate. A devenit comună urbană în anul 1923, ca urmare a dezvoltării activității
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
schimbului de mărfuri între oraș și sat. Aici se găseau tot felul de produse meșteșugărești și bunuri de larg consum. Era important comerțul cu vite și cereale și existau mici unități economice ale industriei ușoare și alimentare. Atât la Pașcani Gară, nod de cale ferată și industrie feroviară, cât și la Pașcani Târg, centru economic-administrativ, funcționau servicii de poștă și telecomunicații. Oficiul Pașcani Gară fusese înființat în anul 1870, odată cu începutul transporturilor poștale pe calea ferată, iar Oficiul Pașcani Târg în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
erau asigurate de 13 salariați, fără cei care deserveau localitățile rurale din zonă. În timpul războiului, după anul 1943, orașul a fost distrus aproape integral. Poșta și toate instituțiile, autoritățile locale, inițial evacuate, în scurt timp și-au reluat activitatea. În gara Pașcani, a rămas numai un punct de tranzit poștal. Oficiul Pașcani Târg s-a reorganizat și la 15 iulie 1948, avea încadrați 26 de salariați(2 oficianți, 3 oficianți specialitelegrafiști, 2 conductori, 3 factori distribuitori locali, 11 factori rurali, 2
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciul telefonic interurban la toate capitalele de județ. Măsurile luate în perioadele imediat următoare au condus la apariția unor noi unități de telefonie în întreaga țară. Chiar de la început au luat ființă servicii telefonice(SART) la Fălticeni, Pașcani Târg, Pașcani Gară, Lespezi și Mălini. Oficiul Telefonic Fălticeni avea atunci circuite directe, fizice obișnuite, cu Pașcani, Tg. Neamț(prin Boroaia), Mălini și Suceava, iar Oficiul Telefonic Pașcani, avea circuite telefonice asemănătoare cu Lespezi, Tg. Neamț, Tg. Frumos, Fălticeni, Roman(prin Mircești) și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
concesionării telefoanelor. Rețeaua telegrafică din județ nu suferise modificări. Numai pe linia Mălini-Broșteni nu se mai lucra. La data respectivă erau în funcțiune instalații telegrafice Morse la oficiile Fălticeni, Pașcani, Lespezi, Liteni și Mălini. Mai aveau serviciu telegrafic pentru public gările Dolhasca și Ruginoasa. Oficiile Fălticeni și Pașcani se foloseau de mai multe aparate Morse. După anul 1931, numărul acestora s-a redus. Sursa de alimentare cu energie electrică era produsă de baterii Callaud. Telegraful Fălticeni avea program de lucru permanent
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Atât, telegraful Pașcani, cât și cel din Fălticeni, dispuneau de schimbătoare elvețiene, fiind cele mai simple aparate de comutare, care permiteau punerea în comunicație a liniilor telegrafice între ele, precum și a liniilor cu aparatele telegrafice. În anul 1940, numai la gările poștale Dolhasca și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele 08 - 24, la oficiul Pașcani Târg, între orele 08 - 21, iar la oficiile Lespezi, Liteni și la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
punerea în comunicație a liniilor telegrafice între ele, precum și a liniilor cu aparatele telegrafice. În anul 1940, numai la gările poștale Dolhasca și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele 08 - 24, la oficiul Pașcani Târg, între orele 08 - 21, iar la oficiile Lespezi, Liteni și la Gara poștală Muncel, între orele 08 - 12, 15 - 18 și cu apel la ora 21. Creșterea permanentă a traficului telegrafic, a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale Dolhasca și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele 08 - 24, la oficiul Pașcani Târg, între orele 08 - 21, iar la oficiile Lespezi, Liteni și la Gara poștală Muncel, între orele 08 - 12, 15 - 18 și cu apel la ora 21. Creșterea permanentă a traficului telegrafic, a impus perfecționarea aparatelor, urmărindu-se, atât transmiterea unui număr cât mai mare de cuvinte pe oră, cât și transmiterea simultană
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru obliterarea mărcilor poștale. Ștampilă folosită la Poșta din Fălticeni după reluarea de către stat a exploatării serviciului poștal - noiembrie 1857; poartă data 18 / 5 (1858); a început să fie întrebuințată înainte de punerea în circulație a primelor mărci poștale. Ștampilă poștală GARA LITENI cu data 24 sept.1876; posibil să fi fost folosită din anul 18731874 Ștampilă poștală FOLTICENI cu data 28/9 (1877) Ștampilă poștală FĂLTICENI cu data 3 MAR 85 (1885) Ștampilă poștală FOLTICENI cu data 17 MAR 93 (1893
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nr.145 Fălticeni - Dolhasca, cu data 15 VIII 948 Ștampilă poștală BURDUJENI GARĂ 19 MAR 1911 Ștampilă poștală DOLHASCA GARĂ JUD. BAIA - 25 MAI 937 Ștampilele unor „birouri poștale ambulante” și „vagoane poștale”, care au efectuat schimburi de expediții în gările: Pașcani, Lespezi, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni ăreproduse după lucrarea: Poșta ambulantă feroviară în România, 18691994, București, 1995, de ing. Călin Marinescu). Ștampile de zi folosite în perioada anilor 1950 - 1968, la unele unități poștale din raionul Fălticeni Regiunea Suceava
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru care, în perioadele de vacanță, se mărește numărul de garnituri sau sunt introduse noi trenuri. Segmentul feroviar al transportului va trebui însă modernizat, prin creșterea confortului și a vitezei, la prețuri accesibile, eliminându-se totodată și staționarea îndelungată în gări. De asemenea, pot fi identificate și alte oportunități, cum sunt căile ferate forestiere cu ecartament îngust („Mocănița”), a căror revigorare ar putea constitui puncte de atracție în valorificarea potențialului turistic montan, așa cum se întâmplă astăzi pe valea Vaserului, în Maramureș
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ea ai să te ajuți întotdeauna!” și așa a fost ! și este încă ! și va fi mereu ! ... Au trecut anii...Am terminat facultatea, m-am căsătorit și am rămas însărcinată... și într-o noapte mă visez tot la Frasin, în gara veche. Între linii erau numai iarbă și flori; și soare mult. Acolo, între linii, era o fetiță frumoasă ca un îngeraș: blondă tare, părul numai zulufi, ochișorii albaștri luminoși și o guriță ca o frăguță. Îmbrăcată cu o rochiță dantelată
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pus nădejdea în spiritul meu și în Scânteia Divină din mine, precum și în cei invocați ca să mă călăuzesc și să mă călăuzească conform sfaturilor primite. Mulțumesc! Azi noapte eram la graniță și voiam să ajung în România, acasă. Era o gară frumoasă și eu eram, la un moment dat, pe acoperiș, pe o terasă, de unde admiram intrarea în gară a unei garnituri de tren foarte lungi și foarte elegante; toate vagoanele erau de un gri argintiu. Am vrut să mă urc
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și să mă călăuzească conform sfaturilor primite. Mulțumesc! Azi noapte eram la graniță și voiam să ajung în România, acasă. Era o gară frumoasă și eu eram, la un moment dat, pe acoperiș, pe o terasă, de unde admiram intrarea în gară a unei garnituri de tren foarte lungi și foarte elegante; toate vagoanele erau de un gri argintiu. Am vrut să mă urc în tren, dar în acel moment garnitura s-a desfăcut pe mai multe linii și am știut că
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
adunau vânătorii cu trofeele și tot aici avea loc și ospățul cel mare, cu povestirile și toate pățaniile din timpul vânătorii. Prima vânătoare, când a fost invitat regele Carol Ferdinand, a fost condusă de Sava și a avut loc la gara mică, tot pe unde curge Durăcoasa, un desiș întunecos cu primejdii la tot pasul. De aceea conducerea vânătorii i-a fost încredințată lui Sava, că el cunoștea cel mai bine potecile pe unde veneau jivinele la apă. Sava a început
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în Crasna, în dreptul satului Pâhna, valea Lohanului, a cărui curs păstrează un paralelism evident față de cel al Crasnei, poate fi împărțită în două părți (după I. Gugiuman): de la izvoare și până la cotul pe care Lohanul îl face spre vest, în dreptul gării Dobrina - Huși, avem cursul sau valea superioară, iar de la acest punct până la debușarea în lunca Crasnei, cursul sau valea inferioară. În cursul superior, valea Lohanului este foarte larg deschisă, adevărată vale de peneplenă ridicată la peste 300 m altitudine absolută
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
MAI 1990 Au falsificat sută la sută alegerile. Ați citit „Complicațiile tehnicii votării“? Nu puteam să votez nici eu, atât era de complicat! Păi ce-i acest ceaușesc 89% pentru niște golani care nu-s în stare să conducă nici o gară? Incapacitatea de guvernare a ăstora s-ar putea să fie șansa hoitului român să devină viu... „Domnule Țuțea, dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
era din ce În ce mai alarmată. Andreea! unde esti dragă, nu te văd... Stai liniștită, mamă, mă țin bine. Oricum la prima stație coboară toată lumea, urmează Gara de Nord. Încă din stația de troleibuz se creau grupuri oarecum compacte, către diversele case de bilete ale gării București Nord. Parcă tot orașul s-a sculat cu noaptea În cap...bombănea Andreea. Ia seama să nu te Înjure cineva...o atenționase mama. Abia scăpate de vacarmul de la casa de bilete, Andreea și mama sa, Teia, cu cele două
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
În apropiere, ca să nu Încurce și mai mult circulația pe culoarul vagonului. Sunt multe ferestre deschise, va fi un curent Îngrozitor, spusese mama, către Andreea care lăsase jos geamul din dreptul lor. Trenul se pusese ușor În mișcare. Încet, Încet gara rămânea În urmă, trenul schimba liniile una după alta. Bine că a plecat la timp, spusese mama, resemnată. Va Întârzia destul pe parcurs, nu-ți face iluzii, adăugase Andreea posomorâtă. Cred că am să aprind o țigare, spusese femeia trecută
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
poate atunci, fac și eu ca puștiul din troleu, Încheiase Teia cu un zâmbet amar. Bine că nu ne dorim mașină, am face niște siluete...râsese Andreea. Cred că mecanicul nostru a adormit zisese mama. Nu se mai urnește din gara asta, nici nu știu unde suntem. Uite ce șir lung de mașini s-a făcut și la bariera asta. Trenurile au prioritate, parcă tu spuneai asta, râsese Andreea, dar uite ce băiat drăguț este În mașina roșie, și se tot uită la
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
salvată de clopoțel În ultimul moment, dar va trebui să mă pui la curent cu toate astea, nu mă las până nu-mi spui tot, adăugase Andreea, intrând În compartimentul unde erau puse bagajele. Odată coborâte din tren, pe peronul gării, mama spusese cu nostalgie: Abia aștept să văd marea... . Mare....caldă...calmă și...udă. Râd amândouă Îndreptându-se spre stația de troleibuz. Mi-ar place să călătoresc cu vaporul, mamă! Credeam că-ți place să călătorești cu mine, zisese mama
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și am încercat: pătratul, sfera, triunghiul lucrurilor care cândva ne-au înălțat. Pătratul era lipsit de vis, sfera ne claustra, triunghiul era o definiție seacă, în școala pozitivă cu lumina săracă, ca un tren uitat pe șinele retrase într-o gară. Sângele cald citat de poet ne mai cheamă înapoi în sfinții părinți. Pentru noi e târziu, întâmplările crude au săpat peste trupul amar și chinuit, adânc și barbar. Mintea, ca o pasăre prăbușită, mai bate obosită din aripă din clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]