2,189 matches
-
idealului de optimizare umană. O amplă, emoționantă și documentată prezentare în cunoștință de cauză face Vasile Andru "Rugului aprins", detaliind persecuția, prigoana, patimile și martiriul grupului contemplativ de rezistență anticomunistă "Rugul aprins", în frunte cu Sandu Tudor (alias Alexandru Teodorescu, gazetar și poet), din 1948 devenit monahul Agaton la mânăstirea Antim. Jurnalul de cărți înregistrează la capitolul "mărturisiri" proza lui Paul Goma, iar pe Dumitru Țepeneg îl numește "un clasic al pribegiei", aflat printre "cei 100 de scriitori care au primit
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mulți ani, presa timișoreană, ba chiar și cea națională, plus radioul & televiziunea (Lucica Hossu a realizat un frumos film pe tema asta, difuzat de mai multe ori prin decembrie) se ocupă de misterul dispariției celui care a fost un mare gazetar, un adevărat revoluționar, un interesant cineast și dramaturg: Bebe Costinaș. E incredibil să dispari, în mileniul trei, fără să se știe unde, cînd, cum, de ce. E greu de crezut că aceeași televiziune care ne oripilează zilnic, cu cadavre descoperite după
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
care ne oripilează zilnic, cu cadavre descoperite după două, trei, ori zece zile, nu poate da nici o veste despre (ipoteticul?) corp neînsuflețit al foarte popularului bănățean. Va rămîne un mister neelucidat sfîrșitul lui Costinaș? Chiar nu pot face nimic polițiștii, gazetarii de investigații, detectivii, vînătorii de recompense (căci minunatul prieten al dispărutului, Oscar Berger, directorul trustului de presă Timișoara, a oferit o recompensă tentantă pentru descoperirea lui Bebe viu sau mort; Berger, de altfel, a semnalat cazul forurilor jurnalistice internaționale: nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
viață, în astea zece luni ar fi dat cuiva apropiat un semn că trăiește. Ca să curme aceste speculații, cineva, probabil poliția, a anunțat că s-a descoperit lîngă Timișoara un schelet și niște diazepam, plus un maiou albastru. Mama celebrului gazetar a fost chemată să identifice lucrurile. Bătrîna a zis că par a fi aparținut fiului ei. Prietenii lui se îndoiesc și acum că, brusc, după zece luni, au ieșit lîngă calea ferată scheletul și obiectele respective! Unde au fost acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
național), președinte al PEN Club-ului român, publicist, mason, campion mondial al sonetiștilor (a scris peste 1.000 de sonete!), director de teatru, era și un personaj interesant. În anul în care avea să moară, cu cîteva luni înainte, marele gazetar Mircea Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau cîteva portrete de-ale sale de pe perete, pentru a ilustra paginile dedicate dramaturgului, de revista "România Literară". Ajuns acasă la celebrul scriitor, am fost întîmpinat de secretara sa, Anicuța Chendi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
profesorul incompetent (Un pedagog de școală nouă, Despre cometă), valoarea intervențiilor (Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor), falsa ierarhie socială (Triumful talentului), recomandările unor influenți (Tempora, Greu, de azi pe mâine"), funcționarul (Petițiune), pune țara la cale (O lacună, Situațiunea, Atmosferă încărcată, Amici), gazetarul (Reportaj), politicianul (Telegrame, 25 de minute), lumea bună (High-life). Personajul poate avea numele generic. Mitică poate fi din rândul "moftangiilor" sau din grupul "românilor verzi. Aceste instantanee de viață pot fi dramatizate, sunt construite în chip esențial pe dialog (Art.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
impresiile pe care le produc destăinuirile asupra lui Fred Vasilescu; comentariile complementare ale Emiliei Răchitaru; notele de subsol ale autorului; articolele reproduse în aceste note; opiniile altor personaje, între care și procurorul care anchetase sinuciderea. Ladima este poet de talent, gazetar intransigent, intelectual lucid, analitic, inadaptat social, hipersensibil, însetat de adevăr și demnitate; trăind în lumea ideilor pure are iluzia unei iubiri ideale. Intelectual sensibil, G.D. Ladima este apreciat "poet genial", negat de unii, ignorat de alții. Este un gazetar intransigent
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
talent, gazetar intransigent, intelectual lucid, analitic, inadaptat social, hipersensibil, însetat de adevăr și demnitate; trăind în lumea ideilor pure are iluzia unei iubiri ideale. Intelectual sensibil, G.D. Ladima este apreciat "poet genial", negat de unii, ignorat de alții. Este un gazetar intransigent, cinstit, însetat de adevăr, contestat de cei pe care-i ataca violent. G.D. Ladima este hipersensibil și suferă din pricina dragostei eșuate cu Emilia, pare chinuit de frământări și tristețe profundă. Sinuciderea lui a fost interpretată diferit de unele personaje
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sugestivă decât la atâția pretinși intelectuali. Mai mult, o altă latură a spiritului său este secreta simpatie, complicitatea afectivă față de tipurile și moravurile pe care le conturează. Eroii din comedii, toți pierde vară de bodegă, toți cetățeni pasionați de politică, gazetari și funcționari, sunt înfățișați cu o exuberanță care înlătură bănuiala de antipatie. Despre sociabilitatea deosebită a lui Caragiale vorbește și Vlahuță, care, deși a fost nu numai o dată victima cruzimii scriitorului, i-a rămas credincios, cum el însuși mărturisea: „Foarte
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
emoțiile nu este altceva decât o realitate pe care trebuie să o considerăm ca atare pentru a avea o imagine de ansamblu a comediei, dar și a întregii opere a lui Caragiale. 2.8. Rică Venturiano - cea dintâi figură de gazetar a literaturii caragialiene În opera lui Caragiale, Rică Venturiano este cea dintâi figură vie de gazetar dintr-o galerie de tipuri care va străluci mai puternic prin creația lui Nae Cațavencu; este redus, ca într-o caricatură, la câteva elemente
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a avea o imagine de ansamblu a comediei, dar și a întregii opere a lui Caragiale. 2.8. Rică Venturiano - cea dintâi figură de gazetar a literaturii caragialiene În opera lui Caragiale, Rică Venturiano este cea dintâi figură vie de gazetar dintr-o galerie de tipuri care va străluci mai puternic prin creația lui Nae Cațavencu; este redus, ca într-o caricatură, la câteva elemente: chintesența poziției și ambițiilor sale, și jobenul și ochelarii. Rică Venturiano nu mai trezește astăzi nici o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
viabilității lui ca tip. El reprezintă nu numai un exemplu al arivismului demagogic din trecut, ci este chiar un exponent al sistemului democrației burgheze, care masca exploatarea omului de către om printr-o frazeologie sonoră și nesinceră. Rică este prin excelență gazetarul-tip al acestei structuri politice, după cum Nae Cațavencu este sublimul orator de mase al micii burghezii, dublat de un escroc de rând și de un ambițios fără scrupule, care se folosește de gazetărie ca de un instrument de șantaj. Deși
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
indiscutabil presa. Gazeta nu e în definitiv decât o punte între cei care o scriu și masa cititorilor, între intelighenția sensibilă la datoriile sociale și mediul căreia i se adresează. Purificator în ordinea morală și garant al libertății de opinie, gazetarul e tocmai de aceea o prezență de care societatea nu se poate dispensa. Rostul său e unul eminent critic și presupune depășirea partizanatului. Eminescu dădea asigurări, sub acest unghi, declarând că numai adevărul îl interesează, ori de unde ar veni el
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întreprinderile tipografice se plâng la rându-le că nu dispun de un echipament convenabil, de personal calificat, de hârtie ș.a.m.d. Un lanț întreg de scuze și justificări, unele adevărate, însă adesea e vorba numai de simple abdicări. Invazia gazetarilor în tipografii e aparent motivată de momentul social-politic pe care îl traversăm, de nevoia reală de informație și mărturisire a unei societăți grav atinse în ființa ei adâncă de regimul comunist. În realitate, această invazie a permis celor care administrează
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
eliberări rău trăite, în fața unei adeziuni prea prompte la lecțiile aerului liber, ale mișcării aeriene eliberatoare."35 (s. a.) Sexualitatea (care include și spiritul de seducție) e o constantă a eroului: Are cele mai frumoase femei din București", îi spune un gazetar Autorului. În legătură cu nostalgia libertății, nu este exclus ca tocmai aceasta să fie o explicație a gestului de a o evita sistematic pe d-na T., după cum aceeași tentație i-ar fi putut insinua gândul sinuciderii. În Tratat de descompunere ca
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
e mai adecvat? Adevărul se află pe undeva, pe la mijloc, și cei care îl consacră sunt Șerban Cioculescu și G. Călinescu, ambii fiind de acord că o femeie care stârnește atât de multe pasiuni unei personalități de talia poetului și gazetarului nu poate să nu ascundă și certe virtuți. Să nu omitem că viziunea, în ansamblu, este a scriitorului, însă, consecvent cu teoretizările sale, el lasă libertate deplină de exprimare personajelor. Ștefan Gheorghidiu, d-na T., Fred și, între anumite limite
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi caractere mult diferite. Ladima este avatarul spiritului polemic, al intransigenței, orgoliului și lucidității lui Camil Petrescu. Am semnalat deja unele coincidențe între viața autorului și cea a personajului său. Mai sunt și altele. Articolele lui Ladima aparțin întru totul gazetarului Camil Petrescu și fuseseră publicate în ziarul Omul liber la rubrica Între oglinzi paralele după cum, presupun criticii, conflictul de opinii între Ladima și Nae Gherghidiu este identic cu cel pe care îl avusese Camil cu Ioan Th. Florescu, om politic
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
crede că, prin D., autorul a încercat un crochiu în perspectiva conturării viitorului personaj Ladima, ceea ce nu ar fi în dezacord cu ipoteza noastră legată de preconstrucție, fie și la nivelul caracteriologic. Ladima este, totuși, un tip realizat atât ca gazetar cât și ca poet. Spectrul ratării amenință și alte personaje care, însă, se salvează în ultima clipă. Un Gelu Ruscanu se sinucide, fiindcă idealul său de justiție absolută e utopic, și, pe deasupra, trecutul ignobil al tatălui îi anihilează puritatea biologică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de nuanțat în contextul acestui mit: odaia în care locuiește Ladima este parcă o prelungire în spațiu a interiorului eminescian. Nu e nici o diferență între dezordinea, sărăcia și chiar aspectul imund din Cugetările sărmanului Dionis și imaginea dezolantă a camerei gazetarului, așa cum ne-o descrie, cu ipocrită condescendență, Emilia: "Eu tocmai plecam într-o excursie cu automobilul prin Ardeal...Dar s-a dus Valeria numaidecât...Ce-a găsit acolo zice că nu poate spune. El sta tocmai sus, la al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
reazim al caracterului meu mă onorează ura lor și nici nu mă pot închipui astfel decât urât de ei."275 Aceste rânduri, scrise parcă sub forma unei spovedanii de om aparent învins, amintesc frapant de scrisorile lui Ladima. El însuși gazetar, suferă cumplit când, demisionând în plină glorie de la ziarul Veacul observă că presa ostilă își concentrează atacurile furibunde nu doar asupra sa, ci și a Emiliei, actriță modestă care primea roluri în funcție de poziția pe care Ladima o deținea în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
își concentrează atacurile furibunde nu doar asupra sa, ci și a Emiliei, actriță modestă care primea roluri în funcție de poziția pe care Ladima o deținea în lumea presei bucureștene. Ar fi superficial să ne referim la similitudinile dintre ziaristul Ladima și gazetarul Eminescu, deși acestea sunt atât de evidente, încât ai senzația că romancierul Camil Petrescu a premeditat în construcția personajului un alter ego eminescian. Verva polemică, perfecta verticalitate morală care îi face imuni în fața șantajelor politice, devotamentul față de meserie îndemnându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
géants dévorés par des punaises", adevărată metaforă obsedantă pentru poetul Ladima. La Eminescu, asemenea banalități și amănunte insignifiante, care converg spre birocrație și îl copleșesc vor deveni ideea-pivot a articolului Icoane vechi și icoane nouă. În România epocii sale, constată gazetarul, singura clasă producătoare de bunuri este țărănimea, lipsește din societate clasa de mijloc. Mai grav este că pe lângă țărănime s-a organizat o clasă parazită, cea a avocaților (care-l oripilau pe Eminescu) și funcționarilor publici (numiți de el "proletari
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din care "condamnatul la veșnică pândă" creatoare își alimentează lirismul: socialul și eroticul. Ambele vor fi de altfel recunoscute ca dominante ale creației ("acolo unde mă așezam între două iubiri/ să-mi scriu poemele sociale" incertitudini pe picior de război). Gazetarul atent la tot ce mișcă în viața socio-politică a cetății preferă, și într-o parte extinsă a creației poetice, o tăietură nemiloasă în realul convertit, nu de puține ori, în spectacol, în iluzie ori în caricatură. Versul lui Adi Cristi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a fost Moldova și a cărei prosperare economică, în primul rând, a slujit-o constant atât prin puterea cuvântului scris, cât și prin vrednicia faptei. Neîndoielnic, cel mai frumos omagiu închinat până azi personalității sale aparține marelui poet și neîntrecut gazetar Mihai Eminescu, care, republicându-i, în "Curierul de Iași" din 25 iunie 1876, la rubrica "Revista economică", binecunoscutul studiu privind cercetările sale "geognostice" sub titlul Despre folosurile ce le aduce unei țări lucrarea minelor (băilor) de metal -, scria: "Lucrarea din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a lui Anton Bacalbașa, căruia îi este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul lui Moș Teacă era un fin polemist al vremii, astfel că apropierea de I.L. Caragiale, cu care colaborează la Moftul român, nu era întâmplătoare, iar gazetarul înființează propria sa gazetă, Adevărul literar. Sunt reproduse un portret al lui Etienne Azambre, autoportretul în profil al lui C. Artachino și autoportretul lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]