2,190 matches
-
Șasa Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu (regretatul nostru coleg), Andrei Pleșu, Florin Iaru, H-R. Patapievici, Simona Vărzaru (Urania). Meseriile celor intervievați sînt precizate din titlu și acoperă toată gamă imaginabila: diplomat, preot, arhitect, poet, politician, gazetar, student, pensionar, croitor, consilier prezidențial. De la baroana Emma Nicholson of Winterbourne pînă la Gianina lui Manșonică din Sinești nici o categorie de contemporani, fie ea vizibilă sau underground, nu i-a scăpat jurnalistei. Chapeaurile intervievatoarei sînt adecvarea însăși. Dacă ar fi
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
Cei doi fuseseră, cu nici un an înainte, nașii de cununie ai tinerei familii Contra. „Nosferatu“ de pe Bega Determinarea sa din teren, fără îndoială o calitate, i-a adus, alături de cartonașe galbene și roșii, și o poreclă mai puțin obișnuită, din partea gazetarilor italieni - Nosferatu. Posesor deja al arhicunoscutului supranume „Guriță“ - în parte pentru simpaticul său stil de a vorbi peltic, dar și pentru apetitul pentru controverse verbale cu cavalerii fluierului („arbitrii“ a fost răspunsul lui Cosmin la întrebarea „ce-ți displace în
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
Destinul lui Panait Istrati a fost, fără îndoială, nefericit. Și, mai ales, de un tragism puțin obișnuit. Născut la Brăila, a practicat, pînă a deveni scriitor, cele mai diverse meserii: băiat de prăvălie, hamal, zugrav, zidar, lăcătuș, lucrător la terasamente, gazetar, servitor, chelner, mecanic, fotograf. Și asta, pînă la 39 de ani cînd, după tentativa de sinucidere din 1921, doi ani mai tîrziu, debutează spectaculos, recomandat și apreciat de Romain Rolland. În cîțiva ani numele său e știut peste tot. Cărțile
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
un imbecil, sau un iresponsabil”. Există și puncte în care nu ne-am putea asocia observațiilor caustice ale lui Gelu Ionescu ori pe care, cel puțin, le-am dori nuanțate. Despre Monica Lovinescu se afirmă că „este mai întîi un gazetar politic și apoi un critic literar”, minimalizîndu-se astfel rolul de excepție pe care l-a jucat tocmai conștiința critică zisă „estetică” a Doamnei de la Paris. Ca fidel ascultător al emisiunilor Europei libere, n-aș putea împărtăși impresia preopinentului nostru că
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
realizată de Leonid Dragomir are meritul incontestabil de a condensa sub coperțile sale elementele cele mai importante ale biografiei intelectuale a lui Mihai Șora și de a pune în evidență specificitatea ideilor sale filozofice și politice. Fără a fi un gazetar propriu-zis, Leonid Dragomir are bunul simț de a-și asuma în acest dialog rolul de modestă vioară a doua. El nu face paradă de cunoștințe, dorește să afle cît mai multe de la ilustrul său interlocutor, nu să se pună pe
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
portretelor și chiar pentru eleganța cu care abordează te miri ce subiect fără a cădea în vulgar. Anatol Moraru parodiază totul: toponimii moldovenești, limba arhaică, stări de lucruri postcomuniste s.a.m.d., iar personajele lui sunt, în special, studenți naivi, gazetari și țărani din satele marcate puternic de mentalitatea și aberantele reforme comuniste peste care, acum, s-au așezat kitchos și elementele lumii capitaliste. Studenții îmbrăcați țipător, atât de contrastant cu cenușiul vieții din sătucul înglodat în noroi, și căutând o
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
și Regina Maria, între Ion C. Brătianu și Ion I. C. Brătianu (fiul său), între Germania și Austro-Ungaria și așa mai departe. Chestionat de un reporter, asupra confuziilor, baronul de Gorj s-a dezlănțuit într-un atac furibund contra nenorociților de gazetari... De asta ziceam că gazetarii trebuie să se păzească, la rîndul lor, de bîlbe și erori. Ca să nu-i dea baronului apă la multele lui mori de vînt! Securitatea și misterele revoluției JURNALUL NAȚIONAL continuă seria exclusivităților despre Revoluția din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
C. Brătianu și Ion I. C. Brătianu (fiul său), între Germania și Austro-Ungaria și așa mai departe. Chestionat de un reporter, asupra confuziilor, baronul de Gorj s-a dezlănțuit într-un atac furibund contra nenorociților de gazetari... De asta ziceam că gazetarii trebuie să se păzească, la rîndul lor, de bîlbe și erori. Ca să nu-i dea baronului apă la multele lui mori de vînt! Securitatea și misterele revoluției JURNALUL NAȚIONAL continuă seria exclusivităților despre Revoluția din ‘89. Am remarcat un interviu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
Eminescu de la Timpul. Publicul poate face cunoștință, și nu într-un mod periculos și deformator, ci chiar decent, cu proza politică a "luceafărului poeziei românești". La sfîrșitul reprezentației unii află cu mirare că "luceafărul" a avut și o activitate de gazetar implicată în diurn. Repet, nu știu cum e scris, dar în spectacol Grigore Gonța pune accentul în mod clar pe vitalitatea unui gînditor-comentator, al unui spirit care se implică plenar în a critica mai cu seamă politicul și pe politicieni. Partea de
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
Dumnezeu să nu fie așa!), și mă întorc la situația de la cotidianul "Adevărul". Eu, mărturisesc, nu am putut să urmăresc cu inima ușoară și zâmbete uleioase pe figură ceea ce s-a întâmplat acolo; pentru că acolo era, pentru mine, aici, iar gazetarii care făceau ziarul îmi erau colegi. Și mai mult decât atât: îmi sunt și îmi vor fi prieteni, indiferent de traiectoria viitoare a fiecăruia dintre ei. Ceea ce ne-a legat de mai mulți ani - și ne va asocia, cred, pentru
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
Ion Simionescu, Romulus Vuia etc. Mulți oameni politici s-au bucurat de a fi invitați de N. Iorga la Universitatea de la Vălenii de Munte, ca: Armand Călinescu, C. Argetoianu, A. C. Cuza, Tache Ionescu, Alex. Vaida Voievod, M. Manolescu, V. Madgearu, gazetarul Pamfil Șeicaru, scriitorul Cezar Petrescu și mulți alții. Dintre oamenii de teatru au fost aduși de N. Iorga la Văleni actorii: Ion Manolescu, Ion Livescu și regizorul N. Massim. Și tot la invitația Savantului, au venit la Vălenii de Munte
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
fost un scriitor român, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, academician, laureat al Premiului Herder. A fost și continuă să fie controversat din cauza atitudinii politice reflectate în parte din literatura sa. și-a început cariera literară ca gazetar și poet liric, a devenit un militant activ de stânga, romancier angajat după război, în primii ani ai puterii populare. Ulterior a scris proză realistă, naturalistă, marcată însă de un lirism specific. A reînceput să scrie poezie în ultimii ani
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
periculos inamic politic ce trebuia scos, astfel, din gazetărie. Ba chiar, publicarea, tot de către Maiorescu, a ediției princeps din poezia lui Eminescu (Crăciunul anului 1883) urmărea același scop malefic, de a-l impune, în prim plan, pe poet în dauna gazetarului care ar fi fost mai important. Am comentat critic două (sau chiar trei) din aceste cărți, relevîndu-le nedreptatea și aberația aserțiunilor. Documentele publicate de dl George Muntean relevă - prin ele însele - stupizenia acestor puncte de vedere absurde. Dar să revin
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
adînci și speculăciuni". Cît privește "haracterul", germanul nu e leneș, e priceput "și mai mult de la minte decît de la pătimi atîrnătoriu", dar neaplecat spre lucrurile mari ce trec dincolo de linia obișnuitului. Cam asa i se relevă germanul la 1846, si gazetarului moldav Th. Codrescu. Vedea în Germania "țara cea serioasă", învățătorii și filosofii ei "profunzi", poeții "cei mai mari" și deși deosebea între nordul sumbru și partea de miază-zi "mai zîmbitoare și mai însuflețita", țara toată nu putea să "se disfacă
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
acceptă să devină director la ziarul oficial antonescian Viața, director al Naționalului bucureștean (unde păstrează un bun repertoriu) și se deplasează, oficial, în Germania, Italia și alte țări, rostind cuvîntări. La moartea lui, petrecută la 1 septembrie 1944, scriitori și gazetari spuneau că a murit, prudent, la timp, Vl. Streinu, N. Carandino (în Dreptatea) și Ion Caraion scriind necroloage acide. Cum se vede, viața oferă nesperate surprize chiar marilor, străluciților scriitori. Liviu Rebreanu, Opere 19 și 20. Ediție critică de Niculae
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
general al societății, cît și asupra autorilor de cărți. În regimul trecut, scriitorul era și un lider de opinie. Astăzi el joacă un rol aproape neînsemnat în influențarea mentalului colectiv. În orice caz, incomparabil cu acela atribuit comentatorilor politici sau gazetarilor. Disputa recentă pe tema manualelor alternative ne oferă o dovadă eclatanta. Cînd, la finele deceniului 7, scriitorii din generația '60 au pătruns în manuale, rezistența oficialității a fost mult mai slabă, cu tot conservatorismul ideologic comunist, decît este acum rezistență
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
aceste fotografii 12. Astfel, datorită, în primul rând, distribuirii lor într-un număr mai mare de exemplare sau poate și datorită contrastului accentuat, aspect ce place ochiului, fotografiile executate de Brand au fost tot mai des preluate de editori și gazetari, intrând astfel în circuitul editorial, o lungă perioadă de timp, în paralel cu fotografiile semnate de Jan Tomá�13; și asta fără ca cineva să sesizeze deosebirea dintre ele. Scăpând, astfel, și de ochiul fin al celui mai autorizat critic, G.
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
la regulile refugiului. Nu doar atât: nea Radu nu e fitecine. Are 52 de ani, a fost tipograf la viața lui, a scos de sub „teasc” și a citit o mulțime de cărți, ziare și reviste, îi cunoaște pe mai toți gazetarii și directorii de ziare din Timișoara și a avut... a avut și o bibliotecă impresionantă. Dar viața... Are și el, ca toți ceilalți din Azilul de noapte „Pater Jordan” de pe Brâncoveanu, o poveste tristă de spus... A început din 1990
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
la București și se afirmă zgomotos. Adolescenții din 1920 șAnton Holban, Șerban Cioculescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, M. Blecher, Geo Bogza, Octav Șuluțiu, Eugen Ionescu, Constantin Noica...ț scriu deja toți, în 1930, unii au debutat cu cărți, alții sunt gazetari sau își pregătesc intrarea în viața literară. Secolul al XIX-lea, atât de vizibil și de prezent la 1920, nu mai există decât ca material didactic. Cu excepția lui Iacob Negruzzi, care se încăpățânează, încă, să fie viu, figurile literare ale
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
unei cărți de un scriitor talentat, va fermeca lesne mințile multor cititori. Întocmai astfel stau lucrurile și cu romanul La umbra rodiului, primul volum al unui așa-numit cvintet islamic, scris de Tariq Ali, un renumit istoric militar, cercetător și gazetar englez de origine pakistaneză. Acțiunea se defășoară la sfârșitul secolului al XV-lea, în Granada maură, și urmărește saga unei familii musulmane (Banu Hudayl) ale cărei tradiții și obiceiuri sunt tot mai amenințate de o sângeroasă și răzbunătoare creștinătate. Dramele
Cronica unui apocalips anunțat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5645_a_6970]
-
Tudorel Urian Într-o vreme în care, în talk-show-uri și în paginile de opinii ale ziarelor, prozatori, ingineri, gazetari (unii abia ieșiți din școală), foste glorii sportive, ofițeri, autodeclarați "analiști", sunt oricând dispuși să ofere răspunsuri la tot ce se întâmplă în societate și să facă predicții sigure (infirmate cu regularitate) în legătură cu viitorul politic mai mult sau mai puțin
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
Gheorghe Pituț, George Alboiu ș.a. Unul din poeții ce continuă a-l cultiva în prezent este Ion Mărgineanu, născut la Lopadea Veche, în ținutul Apusenilor. Neostenit animator cultural al zonei natale, creator de cenacluri literare, instructor de echipe de dansuri, gazetar, dascăl, culegător de folclor etc., e un temperament eruptiv ce se pliază cu ușurință pe formula unei imagistici expansive, bolovănoase. Pagina d-sale emite jerbe magmatice, de-o impuritate originară ce încearcă a se topi în flacăra dicției: "Dintre gropile
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
cu tot dinadinsul să-l transforme pe Eminescu în cea dintîi victimă din istoria noastră a internării abuzive, din considerente politice, într-un azil psihiatric. Unul din promotorii năstrușnicei idei este dl Călin L. Cernăianu, autorul cărții Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, care recidivează, iată, într-un caiet (nr. 1, 2000) scos de Editura Semnele timpului, ca și cartea, intitulat Conjurația anti-Eminescu și cu un lung și senzațional subtitlu: Răpit și sechestrat. Declarat nebun, printr-un certificat medical fals. Dl Cernăianu se
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
personalitatea marelui poet. Dar că din acest episod amoros se desprinde bine erotica lui Eminescu, aici Lovinescu avea dreptate în răspunsul său către Călinescu. E știut că Maiorescu le-a dat Kremnitzilor ideea de a-l angaja pe poetul devenit gazetar să-i dea lecții de limba română lui Mite. Aceasta, femeie cultivată și vag literată (mai tîrziu îi va redacta - adică îi va scrie - Regelui Carol I memoriile sale), participantă la ședințele Junimii bucureștene, nu știa bine limba română. Eminescu
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
literare. De aceea, în articolul Foile literare române dincoace de Carpați recomandă editarea și a altor periodice cu o tematică mai diversă și mai larg cuprinzătoare. În articolul Jurnalistica română și abuzurile ei, vorbește, ca și Eminescu despre profesiunea de gazetar, subliniind câteva din calitățile necesare ziariștilor, "oameni cu simț de onestitate, apărători ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică să apuce pe calea corupțiunii". Este o reeditare binevenită pentru că dincolo de omagierea
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]