56,083 matches
-
sinucizi dinainte! Fiindcă niciodată nu le vei putea citi cu adevărat! * Celesta Tenzi! Este bizar că i-am uitat definitiv numele de familie, fiindcă celelalte două sînt prenumele ei! V-am mai spus, avea părul blond, cîrlionțat, nu lung, în genul “retro” al vechilor vedete de cinema. Într-o după amiază mă întorceam de la spital. Din sens contrar venea autobuzul Fălticeni-Probota. Era pe la cinci. Mergeam trist, sfîșiat de lumină. Mi-am ridicat capul și am zărit-o pe Celesta Tenzi la
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
de viața și faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele tipărite de Marian nu sunt lipsite de variație, autorul cărții ținând să sublinieze, de mai multe ori, deosebirile de structură ori formale în sublinieri de genul: “A patra legendă..., care se deosebește de cele premergătoare precum și de cea următoare”; A patra legendă se deosebește de cele premergătoare mai mult prin aceea că...”; “A cincea și ultima legendă din Bucovina se deosebește foarte mult în privința cuprinsului de
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
au pus foc la cabarete și-i o spelba sărăcie la tractir și eterie peste marile sargete. Numai crania ivrie uranourania știe muzamusichie. De la nord la polul sud trandafirul mord aud simt transpirul (h)alogen ca un sex deschis la gen (după ucaz). Epistah nu mumbașir gherilar la cimitir filotim la târnosire kanthaka între turnire șes amour toujour leș même leur empire Matusalem. Mă rugam de inema (sanatoriu lu’ Lautrec) o oară mai ține-mă iarnă cărnii s-o petrec auricul
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
deplin conceptul de sistem în accepția dată chiar de Vianu, și nici nu poate să-l realizeze. Bogăția concretă a datului, mulțimea aspectelor investigate, nu pot fi cuprinse într-un ansamblu deductiv. Astfel, unele determinări, ca, de pildă, „tipurile artistice”, genurile, stilul, anumite aspecte ale creației și receptării se pot raporta la „momentele constitutive”, dar altele nu. De aceea sistemul esteticii, așa cum se realizează în Estetica, trebuie înțeles mai degrabă în sens, ca să spunem așa, didactic, adică în sensul că problemele
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
sinteza făcută de Ulrich Broich (Studii asupra eposului comic, Tübingen, 1968), numai Țiganiada lipsește, deși e o operă subtilă, spiritual-aluzivă la lumea tulburată a Europei de la finele veacului luminilor. Comparativ considerând-o, credem că e cea mai importantă dintre poemele genului eroicomic scrise în Polonia, Ungaria sau Cehia. Vina absenței cărții lui Deleanu o purtăm noi și nu istoricul literar german. Pentru că în jocul literar-aluziv nu e vorba numai de români, am fi fost obligați să trimitem această operă spre Europa
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
în limbi de circulație. Nici nu s-a vorbit suficient de mult despre perenitatea ideilor, la fel de actuale la 1900, ca și în 2000. Țiganiada este ultima și cea mai cuprinzătoare producție a seriei și de aceea poartă în sine disoluția genului pe care îl epuizează. Iar în fondul de idei, această operă reprezintă autodiscreditarea ironică a ideologiei luminilor, comisă de un sceptic care a crezut în ea. Ironia îl vindecă de eșec. Doar o lectură grăbită, influențată de clișeele exegezelor prea
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
Școala de partid de pe fosta Karl Marx, azi Lascăr Catargi. Mi se-apropie de ureche și-mi susură prin galbena-i placă dentară: Cea de colo e ușa lui Ilie Pintilie, nu? Aferim! zic mie. Clandestinitatea (doctrinară) a portretului ca gen e notorie deja de vreo sută de ani. E nu-știu-cum, pictor fiind, să mai faci portret. E de presupus însă - maniacală suspiciune! - că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
mai faci portret. E de presupus însă - maniacală suspiciune! - că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu blazon. Ultimul dezmăț s-a consumat - demențial - sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din cînd în cînd că budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un portret cu
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
Georgeta Drăghici Viața ca palimpsest Într-o vreme cînd prozatorii nu prea mai au gust pentru roman, cînd romanul însuși se caută, fără a-și găsi o identitate mulțumitoare, apariția fiecărei cărți aparținînd genului ar trebui salutată. Deși publicate într-un asemenea context, cele două romane ale Florinei Ilis, Coborîrea de pe cruce (Ed. Echinox, Cluj, 2001) și Chemarea lui Matei (Ed. Echinox, Cluj, 2002) au trecut aproape neobservate. Nici obținerea Premiului de debut al
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
un popor de mână ieftină de lucru? Pe de altă parte, principala cauză a stagnării noastre în șiragul de tunele este - retoric - invocată ca fiind lenevia. Congenitală, balcanică, mioritică, cinică, veche, cum o fi. Mai subtilă totuși, aș zice, de genul: "Sarea-i bună la fiertură/ însă nu peste măsură". Indiferentă la filozofia muncii, masa cere bucate. Până una-alta, tot omul acceptă - cu recunoștință deseori - putința câștigării unui ban în plus, prin muncă. Astfel, e gata să se-mpartă: "Și
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
Opera lui Tudor Arghezi de Nicolae Balotă la Minima moralia de Andrei Pleșu. (În paranteză fie spus, dat fiind că este citată în bibliografie, sintagma minima moralia n-ar fi stricat să fie inclusă în dicționar). Față de alte lucrări de gen apărute de-a lungul anilor, care cuprind doar expresiile grecești și latinești, eventual comentate, dicționarul alcătuit de Cristina Popescu și Ecaterina Crețu are în plus un util capitol de abrevieri latinești, de la cele frecvent utilizate, ca a.c., anni curentis: "(la
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
am o relație specială cu cărțile lui și, la acest al doilea frumos volum care îmi cade în mână să cuget la cât am evoluat și eu, și poetul. Versuri și alte forme fixe e o cărticică de lux, în genul celor pe care Editura Brumar, specializată în editarea de poezie, le promovează, fără a avea, din păcate, și puterea financiară de a le desface pe piața largă. Bijuteriile acestea de cărți ar putea redeschide gustul pentru poezie. Tot așa cum arta
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
alteori explică comportamentul "dușmănos" la adresa puterii comuniste: o domnișoară "șefă de lucrări" medic cu "oarecare merite științifice", Cosmologea, Benone ( din Risipitorii), Beju, activist P.C.R. ( din Marele singuratic) etc. Atunci internatul se redeschisese și, până la încheierea anului școlar, probleme de acest gen n-au mai fost. Acum însă trebuie să supraviețuiască prin mijloace proprii, trebuie să-și rupă prada și nu are la îndemână decât relațile cu foștii colegi de școală: cu sprijinul acestora învață să supraviețuiască. Învață să-și caute locuri
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
ț se prezintă, îndrăznesc totuși a-ț arăta cu degetul cazul de revoltătoare mizerie a acestui băiat care are pretenția de a nu muri de foame. Îl cunosc de la apariția "Albatrosului", când ne-a trimis câteva schițe din viața satului, gen Ion Ionescu ( mai puțin ostentația), viguroase și realiste, semnate Marin Preda. Apoi a tot venit pe la mine, mi-a povestit necazurile, i-am mai dat câte un sfat... Acum e în plină iarnă fără palton, fără ghete, într-o locuință
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Lovinescu - op. cit., 1994, p. 6, reluat în prezentarea pe coperta IV la Caractere, București, Ileana, 1997). În prezent, precaritatea datelor despre exilul lui Monciu-Sudinski rămîne pe cît de desăvîrșită, pe atît de enigmatică. Scriitorul, oricum cu o "vizibilitate" literară slabă (gen Sallinger sau Pynchon), inclusiv la nivelul fotografiilor publice, este aproape de negăsit. Mai exact, singura informație inedită, accesibilă pe Internet prin intermediul oricărui motor major de căutare (Yahoo, Google, Lycos) și arhivată de un cache al adresei http://www.namedifusion.net/dossier
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Din această perspectivă, încărcate de referințe socio-politice directe, dure și exacte, atît Rebarbor, cît și volumele ulterioare de "reportaje în proză" ale lui Monciu-Sudinski oferă o dublă alternativă ficțională: pe de o parte, la idilismul social al prozei industrializării staliniste (gen Petru Dumitriu), pe de alta, la evazionismul etic al romanului politic șaptezecist (tip Buzura, Ivasiuc sau Preda), defazat "critic" față de propriul său prezent ceaușist. Cine ar încerca, astăzi, să reconstituie prin mijlocirea ficțiunii lumea anilor ’50-’60-’70, ar face
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Se cuvine iarăși remarcat efortul de concentrare a datelor, ce vin dinspre domenii extrem de diferite. Schimbări de domni, de regim, războaie, cutremure și incendii, zidiri sau refaceri de biserici, legi trecute prin Cameră, înființarea principalelor instituții ale țării - acestea sînt genul de evenimente selectate de autor pentru a fi prezentate în carte. O istorie cunoscută sau mai puțin cunoscută, oricum una „oficială" și „mare". Dar alături de aceasta apar, ridicate la rangul de eveniment, întîmplări și date ce țin de banalul istoriei
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
vorbă bună, împărțea zîmbetele și aduna bani."43 Același fapt e relatat și de Ieronim {erbu, "sburătorist" și fost redactor la gazeta lui Zaharia Stancu: "Astfel, într-o vară, scriitoarea a deschis pe litoral, la Mangalia cred, o «boată», în genul celor pariziene, care n-a avut succes, dar i-a dat prilejul să se distingă nu ca patroană, ci ca o persoană «excentrică». Purtată într-o roabă de un admirator, cu un țigaret lung între degete, Sorana Gurian se plimba
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
un autoportret, un medalion... Opera vă e așternută pe mai bine de jumătate de veac. Ați servit, deopotrivă, poezia, teatrul, proza, eseul, publicistica. Mărturiseați undeva, cîndva - nu fără o ușoară undă de regret - că v-ați prea risipit în toate genurile literare. Pornesc de la această afirmație a domniei voastre; dacă ar fi s-o luați de la început, de care muză v-ați apropia mai mult? Victor Eftimiu: Ușor regret", pentru că nu m-am risipit și mai mult. Dac-ar fi s-
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
Să credem că nu vă place Thalia!? V. E.: - Dimpotrivă, îmi place, îmi place foarte mult! Teatrul e marea mea pasiune! D. T.: - Pasiunea dumneavoastră - în cifre?... V. E.: - Peste cincizeci de piese. D. T.: - Considerați că, pentru un scriitor, genul dramatic este cel mai greu de abordat? V. E.: - ...Este foarte greu, dar, în același timp, cel mai folositor. Sfătuiesc pe scriitorii care posedă darul teatrului, să scrie teatru, pentru că este genul cel mai generos. Cît mai mult teatru! El
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
piese. D. T.: - Considerați că, pentru un scriitor, genul dramatic este cel mai greu de abordat? V. E.: - ...Este foarte greu, dar, în același timp, cel mai folositor. Sfătuiesc pe scriitorii care posedă darul teatrului, să scrie teatru, pentru că este genul cel mai generos. Cît mai mult teatru! El trece imediat în conștiința publicului, el primește verdictul pe loc, într-o singură seară. Un volum de poezie, un roman - de cele mai multe ori - nu-l consacră pe un scriitor, decît după ani
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
despre nimic. În care tristețea să pară vioaie, plăcută, parcă așteptată, așa, ca divertisment. Acum cîțiva ani am descoperit o metodă de-a înlătura durerea! Da, prin clasificarea ei minuțioasă. Luam un creion și-o hîrtie și-o încadram în genul, specia etc... O puvlerizam! Pînă la urmă, tot clasificînd, mi-am făcut un tabel complet de dureri! Din clipa aceea, totul a început din nou. Trebuia altă metodă. N-am descoperit-o încă. Chestia cu frica în fața colii albe cred
Prune și căpșuni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14350_a_15675]
-
publicate mai întâi în revista "Cultura creștină", An V, nr. 3-4/2002. De data aceasta era mai bine să se publice numai pagini-le memorialistice, pentru că în felul acesta orice cititor ar fi avut revelația unui mic roman autobiografic, în genul scrierilor de acest fel ale lui Slavici sau Agârbiceanu. După ieșirea din închisoare episcopul (căci la 19 noiembrie 1950, în baptisteriul Catedralei Romano-Catolice Sf. Iosif din București a fost consacrat episcop), adresează peste o sută de memorii și scrisori conducerii
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
construiesc gradat obiectul de cercetare. (Așa sunt capitolele VI A și XII A, pe care le-am prezentat mai sus.) Cel de-al doilea, B, tratează la rece, segment cu segment și din toate unghiurile imaginabile în acest moment, un gen muzical unic și ";bizar": danțul (sic). Este neobișnuit ca etnomuzicologii să-și dezvăluie procedurile de anchetă și să etaleze datele empirice pe care și-au fondat cercetarea; de obicei, ei își enunță doar concluziile, contând pe o convenție profesională unanim
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]