2,286 matches
-
și este caracterizabil ca transformare a unui "naționalism civic" (considerat ca importat din Occident) într-un "naționalism etnic". În opinia mea, un ambient care să implice aceiași vectori ca situația din Balcani ar putea să apară și în alte spații geopolitice, cu diferența majoră că, în anumite cazuri, procesul ar putea să se desfășoare și invers: în contextul globalizării, un anumit naționalism etnic existent s-ar putea transforma într-un naționalism civic, care, la rândul său, ar putea conduce la presiuni
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
p. 27). "Evitarea războiului global al civilizațiilor depinde de faptul ca liderii să accepte și să coopereze pentru a menține caracterul multicivilizațional al politicii globale" (id., p. 28). Să remarcăm aici persistența, după decenii, a preocupării pentru delimitarea unor spații geopolitice, urmând linia inițială de gândire a lui Haushofer dar și transferul accentului de la conceptul de panidee la criteriul identității culturale. 4.1.2. Geo-abordări a) Criteriul geografic Cel puțin trei concepte geopolitice, din punctul de vedere al criteriului geografic, sunt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
după decenii, a preocupării pentru delimitarea unor spații geopolitice, urmând linia inițială de gândire a lui Haushofer dar și transferul accentului de la conceptul de panidee la criteriul identității culturale. 4.1.2. Geo-abordări a) Criteriul geografic Cel puțin trei concepte geopolitice, din punctul de vedere al criteriului geografic, sunt de importanță majoră pentru descifrarea situației în care se plasează spațiile de interferență: "Heartland", "Rimland" și "stat-tampon" (sau "țară de articulație"). Conceptul de "Heartland" (în traducere fidelă, "tărâm central", adică "zonă-pilot" de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
punctul de vedere al criteriului geografic, sunt de importanță majoră pentru descifrarea situației în care se plasează spațiile de interferență: "Heartland", "Rimland" și "stat-tampon" (sau "țară de articulație"). Conceptul de "Heartland" (în traducere fidelă, "tărâm central", adică "zonă-pilot" de importanță geopolitică decisivă pentru controlul global asupra lumii) a fost avansat de Halford J. Mackinder, reprezentant al geopoliticii britanice de început de secol XX. În opinia lui Mackinder, există un echilibru instabil între puterile interioare, continentale, și cele exterioare, maritime. În studiul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În opinia lui Mackinder, cine stăpânește "Heartland"-ul stăpânește întreaga lume. Punctul central al acestui "Heartland" coincide cu teritoriul stăpânit de Rusia, pe când zona oceanică este reprezentată de popoarele maritime, cum ar fi cel anglo-saxon sau cel spaniol. Aceeași polaritate geopolitică între cele două tipuri de puteri este descrisă de Aleksandr Dughin ca opoziție între puterile "continentaliste" sau "telurocratice" și cele "atlantiste" sau "talasocratice" (v. Bădescu, "Alexander Dughin [...]", f.a.; dar și Bădescu, 1995, pp. 251-261). Importantă pentru studiul de față este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atlantiste" sau "talasocratice" (v. Bădescu, "Alexander Dughin [...]", f.a.; dar și Bădescu, 1995, pp. 251-261). Importantă pentru studiul de față este și poziția lui Mackinder potrivit căreia "Heartland"-ul se întinde, la Vest, până în zona cuprinsă între Marea Baltică și Marea Neagră. Frontierele geopolitice din această zonă ar trebui, atunci, să ridice astăzi probleme legate, printre altele, de integrarea euroatlantică, dar și de "ciocnirea religiilor" (cultele creștine, islam, iudaism). Unii critici ai acestei concepții, cum ar fi Nicholas Spykman (1942), consideră însă că rolul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
din această zonă ar trebui, atunci, să ridice astăzi probleme legate, printre altele, de integrarea euroatlantică, dar și de "ciocnirea religiilor" (cultele creștine, islam, iudaism). Unii critici ai acestei concepții, cum ar fi Nicholas Spykman (1942), consideră însă că rolul geopolitic al "Heartland"-ului nu este atât de important cum este cel al ceea ce autorul amintit numește "Rimland", adică inelul care înconjoară "Heartland"-ul continental, format din "frontierele maritime" ale acestei "zone-pilot" (statele scandinave, Polonia, România, Turcia, Orientul Mijlociu, India, Mongolia, China
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Rimland", adică inelul care înconjoară "Heartland"-ul continental, format din "frontierele maritime" ale acestei "zone-pilot" (statele scandinave, Polonia, România, Turcia, Orientul Mijlociu, India, Mongolia, China, Japonia). Pentru Spykman, "Rimland"-ul este o vastă zonă-tampon sau, aș spune, o zonă de frontieră geopolitică, între forțele tradițional terestre și cele tradițional maritime. Nu trebuie să ignorăm faptul că, în contextul de început al Războiului Rece, se considera că Statele Unite aveau un ascendent geopolitic asupra puterii sovietice (care era geografic suprapusă "Heartland"-ului) numai prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este o vastă zonă-tampon sau, aș spune, o zonă de frontieră geopolitică, între forțele tradițional terestre și cele tradițional maritime. Nu trebuie să ignorăm faptul că, în contextul de început al Războiului Rece, se considera că Statele Unite aveau un ascendent geopolitic asupra puterii sovietice (care era geografic suprapusă "Heartland"-ului) numai prin încercuirea acestei zone-pilot, adică prin stăpânirea "Rimland"-ului, strategie numită de unii analiști "Strânsoarea Anacondei" sau "Principiul Anacondei" (concept folosit încă din vremea Războiului Civil nord-american și preluat, ca
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ca descriere a unor strategii militare, pe parcursul diverselor conflicte militare până în prezent). Printre alte state de frontieră, cu siguranță că și România contemporană se plasează pe această linie de falie (Rimland), prin faptul că reprezintă atât o componentă a frontierei geopolitice militare nord-atlantice, cât și a celei estice europene. Ajungem, astfel, și la conceptul de "stat-tampon", avansat de Rudolf Kjellén (1916; 1917; 1920), student al lui Ratzel și influențat de acesta în gândirea geopolitică. Potrivit teoriei lui Kjellén despre "topopolitică", unele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
că reprezintă atât o componentă a frontierei geopolitice militare nord-atlantice, cât și a celei estice europene. Ajungem, astfel, și la conceptul de "stat-tampon", avansat de Rudolf Kjellén (1916; 1917; 1920), student al lui Ratzel și influențat de acesta în gândirea geopolitică. Potrivit teoriei lui Kjellén despre "topopolitică", unele state pot avea, din punct de vedere al amplasamentului geopolitic, un rol de "stat-tampon" (conform cu Bădescu, Dungaciu, 1995, pp. 52-55; și Tămaș, 1995, p. 128). Pe de altă parte, cred că, deși conceptul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
astfel, și la conceptul de "stat-tampon", avansat de Rudolf Kjellén (1916; 1917; 1920), student al lui Ratzel și influențat de acesta în gândirea geopolitică. Potrivit teoriei lui Kjellén despre "topopolitică", unele state pot avea, din punct de vedere al amplasamentului geopolitic, un rol de "stat-tampon" (conform cu Bădescu, Dungaciu, 1995, pp. 52-55; și Tămaș, 1995, p. 128). Pe de altă parte, cred că, deși conceptul de "Heartland" este un instrument teoretic extrem de util, acesta nu oferă posibilitatea unor explorări complete, deoarece nu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
1995, p. 128). Pe de altă parte, cred că, deși conceptul de "Heartland" este un instrument teoretic extrem de util, acesta nu oferă posibilitatea unor explorări complete, deoarece nu ia în calcul factorii culturali și spirituali implicați și nici noul context geopolitic și geostrategic variabil temporal. Avansez, de aceea, ideea, ca ipoteză de lucru, că unele zone de interferență se situează de fapt la intersecția dintre mai multe tipuri de mari spații geopolitice: "Heartland"-ul continental, puterile maritime (prin interesele economice ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
factorii culturali și spirituali implicați și nici noul context geopolitic și geostrategic variabil temporal. Avansez, de aceea, ideea, ca ipoteză de lucru, că unele zone de interferență se situează de fapt la intersecția dintre mai multe tipuri de mari spații geopolitice: "Heartland"-ul continental, puterile maritime (prin interesele economice ale acestora), dar și zonele culturale și religioase. b) Criteriul geo-economic Printre cele mai relevante teorii care apelează la criterii geo-economice și se încadrează în vasta literatură despre globalizare se plasează cea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și legislațiilor locale), fie folosirea tehnologiilor IT la niveluri transnaționale sau chiar globale (e.g., "Craigslist" sau "Meetup", pe Web). * * * Desigur, prezentarea sumară a acestor teorii are mai degrabă un caracter orientativ, pentru a scoate în evidență problematica vastă a teoriei geopolitice. Mulți alți autori au abordat acest domeniu. Să remarcăm doar preocuparea continuă în ultimul secol privind importanța definirii geopolitice și geo-strategice a unui Heartland și a unor zone de interferență a acestuia cu alte arii geopolitice, fie ele militare, economice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Desigur, prezentarea sumară a acestor teorii are mai degrabă un caracter orientativ, pentru a scoate în evidență problematica vastă a teoriei geopolitice. Mulți alți autori au abordat acest domeniu. Să remarcăm doar preocuparea continuă în ultimul secol privind importanța definirii geopolitice și geo-strategice a unui Heartland și a unor zone de interferență a acestuia cu alte arii geopolitice, fie ele militare, economice sau culturale. În ceea ce mă privește, voi încerca, în continuare, să elaborez o alternativă conceptuală și de înțelegere a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
problematica vastă a teoriei geopolitice. Mulți alți autori au abordat acest domeniu. Să remarcăm doar preocuparea continuă în ultimul secol privind importanța definirii geopolitice și geo-strategice a unui Heartland și a unor zone de interferență a acestuia cu alte arii geopolitice, fie ele militare, economice sau culturale. În ceea ce mă privește, voi încerca, în continuare, să elaborez o alternativă conceptuală și de înțelegere a fenomenelor geopolitice contemporane. Voi folosi, astfel, atât conceptele teoriei geopolitice clasice, cât și conceptele și metodologia științelor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geo-strategice a unui Heartland și a unor zone de interferență a acestuia cu alte arii geopolitice, fie ele militare, economice sau culturale. În ceea ce mă privește, voi încerca, în continuare, să elaborez o alternativă conceptuală și de înțelegere a fenomenelor geopolitice contemporane. Voi folosi, astfel, atât conceptele teoriei geopolitice clasice, cât și conceptele și metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de interferență a acestuia cu alte arii geopolitice, fie ele militare, economice sau culturale. În ceea ce mă privește, voi încerca, în continuare, să elaborez o alternativă conceptuală și de înțelegere a fenomenelor geopolitice contemporane. Voi folosi, astfel, atât conceptele teoriei geopolitice clasice, cât și conceptele și metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conceptele teoriei geopolitice clasice, cât și conceptele și metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații caracterizate prin unitate juridică internațională, statală, etnică, religioasă, culturală sau chiar economică. Astfel, conceptul de frontieră
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conceptele și metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații caracterizate prin unitate juridică internațională, statală, etnică, religioasă, culturală sau chiar economică. Astfel, conceptul de frontieră este definit într-un înțeles extrem de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Astfel, conceptul de frontieră este definit într-un înțeles extrem de larg, fiind rareori asimilat celui de simplă graniță reglementată prin jurisdicția internațională și prin tratate bilaterale sau multilaterale. În era globalizării, este evidentă multistratificarea relațiilor internaționale și, implicit, a celor geopolitice. Chiar dacă geopolitica clasică pornește de la interese geostrategice fundamentate pe controlul asupra resurselor naturale, artificiale și umane (petrol, gaze, apă, infrastructură de comunicații, "colonii" cu influx imigraționist etc.), cred că însăși știința geopoliticii are astăzi un rol mai important: acela de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
apă, infrastructură de comunicații, "colonii" cu influx imigraționist etc.), cred că însăși știința geopoliticii are astăzi un rol mai important: acela de a desluși în ce fel dezvoltările tehnologice și umane ale ultimelor decenii influențează și vor influența esența omului geopolitic izomodern. De aceea, consider că, prin noile spații geopolitice globale și locale, frontierele (în înțelesul clasic al conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cred că însăși știința geopoliticii are astăzi un rol mai important: acela de a desluși în ce fel dezvoltările tehnologice și umane ale ultimelor decenii influențează și vor influența esența omului geopolitic izomodern. De aceea, consider că, prin noile spații geopolitice globale și locale, frontierele (în înțelesul clasic al conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special în lumea occidentală. Integrismul european și cel nord-atlantic sunt exemple de procese cooperante prin care spații
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]