4,128 matches
-
Avionul a aterizat la Suceava, ceea ce a însemnat transferarea noastră de la Iași, cu autocarele, pe Aeroportul din Bucovina românească. După îmbarcare, timp de două ore, avionul nu a putut decola din motive tehnice: nu se mai putea închide ușa din cauza gerului. E drept că afară erau minus 15 grade... Mă întreb, însă, la Vladivostok, unde termometrul arată frecvent minus 30 de grade, avioanele mai folosesc ușă? După cele două ore de temeri că ușa reparată în pripă ar putea să se
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
viața noastră cu povești. Dar marea curge ca o apă lină Într-un ocean de doruri sidefii Pe când povestea vieții e de vină Că ninge peste nopțile-argintii. Iar pe cărări se văd îngemănate Tălpile goale tropăind de zor Când peste gerul nopților surate Luna își scutură aripile în zbor. Și soarele se-nalță ca o floare În dimineți cu zorii cenușii Acolo unde doar clepsidra are Să se ciobească-n timpuri străvezii. Tu-mi stai alături ca în veșnicie Și-n gândul
IAR NINGE CU TĂCERE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368813_a_370142]
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SUB BRĂDUȚU-MPODOBIT Sub brăduțu-mpodobit Moș Crăciun a ațipit. - Săracul, e obosit! Zice-un puști, abia șoptit. Credeți că la vârsta sa Să umble toată lumea, Când e ger și-atâta nea, Nu e greu, cine-ar putea? Să alergi veac după veac, Să mai duci și-n spate-un sac, În odăi sau în cerdac Să fii puștilor pe plac? Hai să-l mai lăsăm un pic, Să
SUB BRĂDUȚU-MPODOBIT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369005_a_370334]
-
viața e o formă de furișare printre pietre mai ales când încerci să păstrezi strânsă-n pumn luna cu toate pietrele ei sidefii nu vrei să te pierzi de tine vorbești cu palmele fără mănuși fără acoperișuri inutile în plin ger tu cu tine și păsările acelea deschise larg spre cer într-o rugă numai a ta în care simți că-ți trosnesc oasele de durere când gândești fericirea ------------------- păsările își cheamă puii în stol să plece să plece eu ce
AUD PĂSĂRILE CUM ÎŞI CHEAMĂ PUII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369098_a_370427]
-
cu urări și cântări frumoase ale prichindeilor și a cetelor mai mari, fiind totodată, sărbătoarea familiei, a copiilor, a colindelor, a Maicii Domnului, a întregului Cer și a unei mari părți a pământului binecuvântat. Sărbătoarea divină se răsfrângea și peste gerul înghețat din celule, peste poveștile și amintirile celor care se încăpățânau să supraviețuiască terorii atee, diabolice, bolșevice: „ Simțeam că ne apropiem de Sfintele sărbători ale Crăciunului, povestește licențiatul în Litere și Filosofie, bravul ofițer al Armatei Române, prizonier al Siberiei
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
poezia Canalul: „Aici am ars și-am sângerat cu anii,/ aici am rupt cu dinții din țărână,/ și-aici ne-am cununat, cu bolovanii,/ cîte-un picior uitat sau câte-o mână.// Aprinși sub biciul vântului fierbinte,/ bolnavi și goi pe ger și pe ninsoare,/ am presărat cu mii de oseminte/ meleagul dintre Dunăre și Mare.// Istoria, ce curge-acum întoarsă,/ va ține minte și-ntre foi va strânge/ acest cumplid Danubiu care varsă/ pe trei guri apă și pe-a patra sânge
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
și ai Neamului, Ei, jertfiții pe Cruce, n-au avut parte de cruce. Ele, care erau surâsul oricărei Primăveri a vieții încremeniseră în oftaturile încleștate ale Siberiilor de ghiață. Ei, n-au avut primăveri însorite, ci numai ierni îmblănite cu ger. Ele, care au avut în surâsuri mlădieri de boboci și de flori, au primit prohodiri de jale și înmormântări. Ei, care n-au avut pâine și vin pe masă au fost și sunt Pâinea și Vinul cuminecării noastre nemuritoare. Ele
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
el nu-și imagina în realitate fiecare victimă în parte. Omologare de sistem la Moscova. Altă dată am fost trimiși la o omologare de sistem la Moscova, la Institutul lor de Tehnică de Calcul. Era iarnă aprigă, -33 de grade ger. Omologarea se făcea continuu, deci și noaptea. Erau băieții ruși foarte grijulii cu delegațiile străine, se omologa o mașină importantă, compatibilă IBM, ale cărei caracteristici erau impresionante : memorie 2Mb, viteza de calcul 1,3Mhz, sala plină de dulapuri cu electronică
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
pline tot timpul de lapte cu cacao, calde, reumplute mereu cu grijă. S-a omologat cu bine monstrul tehnologic. Acum, duminică fiind, ne-au oferit rușii o excursie spre nordul Rusiei, pe o șosea spre Leningrad (citește Saint Petrsburg). Era ger cumplit, pe drum s-a stricat ceva la motor la autocar, rămăsesem blocați pe șosea, departe de Moscova. Pe un ger de -30, coboară bietul șofer din cabină, se bagă sub autocar, repară ceva pe-acolo. Ne făceam chiar probleme
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
fiind, ne-au oferit rușii o excursie spre nordul Rusiei, pe o șosea spre Leningrad (citește Saint Petrsburg). Era ger cumplit, pe drum s-a stricat ceva la motor la autocar, rămăsesem blocați pe șosea, departe de Moscova. Pe un ger de -30, coboară bietul șofer din cabină, se bagă sub autocar, repară ceva pe-acolo. Ne făceam chiar probleme, cum vom supraviețui pe acel ger. Norocul nostru, șoferul a găsit hiba, autocarul a pornit, femeia care era ghid turistic și-
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
stricat ceva la motor la autocar, rămăsesem blocați pe șosea, departe de Moscova. Pe un ger de -30, coboară bietul șofer din cabină, se bagă sub autocar, repară ceva pe-acolo. Ne făceam chiar probleme, cum vom supraviețui pe acel ger. Norocul nostru, șoferul a găsit hiba, autocarul a pornit, femeia care era ghid turistic și-a reluat turuitul despre nemaipomenitele întâmplări din trecutul istoric al Rusiei. Ajungem la Kostroma, orășel cu rezonanțe istorice deosebite. Frig rău de tot, ghidul tot
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
unde tocmai se ținea slujba. Și cum erau delegațiile noaste pestrițe: nemți, cehi, unguri, bulgari, ortodocși, catolici, nu conta, ne-a prins bine căldura din biserică, de-ți venea să participi la ritualul preotului la “Isaia dănțuiește”. Altă fericire pe gerul acela cumplit : masa caldă la un restaurant local. Ne-am mai venit în fire. La plecare am admirat cum niște băieți ruși, blajini, răbdători, îmbrăcați în pufoaice groase și pâslari în picioare, stăteau pe lacul înghețat, pescuind la copcă... Din
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
a înălțat, ca să-și veșnicească gloria în toată strălucirea ei, un „bezesten”, care nu poate fi ocupat decât de negustori străini, greci, turci, sau unguri, dar niciunul din aceștia nu se poate așeza aici pentru totdeauna. Prin acest iad de ger și fulgi de zăpadă încerca să-și croiască drum o sanie trasă de un cal, a medicului familiei Macedonski, pe numele Dragu Stavarache, chemat de urgență de maiorul Alexandru D. Macedonski, pentru a asista la travaliu soției sale Maria, care
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
neîncetat”. Multe dintre experiențele copilului Ana își găsesc loc în cartea aceasta - distracția din tabăra de la Năvodari, joaca de-a număratul, prima întâlnire cu doamna învățătoare și discuțiile cu Moș Crăciun, visele cu „Mii de cavaleri frumoși / Și Ilene Cosânzene”, gerul iernii cu „dantele pe geamuri”, tristețea toamnei, când „ Pe alei, ca-n mănăstire, / Liniștea se întindea”, râsul verii născute „din adânc de suflet de copii”, miracolul nopții de Înviere, iubirea pentru mama, al cărei păr „împrăștie lumină”, chiar și inundațiile
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
se copsese gutuia într-un verde târziu, presăram ploaia-n spic peste-un creștet de vară, mă ardea dorul tău blestemat,sângeriu! Pe sub creste de cer toamna-și cântă prohodul, sub un nor ruginit arvunesc aripi noi, simt frisoane de ger pregătind eșafodul, nu e toamna ce urlă ci iubirea-mi prin ploi! Referință Bibliografică: SĂ NU-MI UIȚI PLOAIA! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea
SĂ NU-MI UIȚI PLOAIA! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370926_a_372255]
-
și îi ajunge pe umeri. Ea simte șuvițele. Reci. Fără textura, ca și cum ar fi moarte, nu i-ar mai aparține. Palmele! Ascunse în mănuși că de opereta, palmele Mărținei ard că în flăcări. Atunci, de ce trupul ei tremura că sub ger teribil? I s-a făcut piele de găină pe brațe, pe gât, pe coapse... Nu mai este sigură pe șine. Și... psoriazisul acela tâmpit, maladia care, poate încearcă s-o învețe smerenia. Rănile dintre degete, de pe dosul palmelor albe, s-
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
lumea din sat. Noi nu primeam nici un fel de alocație de la stat. Tata nu era înscris în colectiv și din această cauză bănuiesc, că nu primeam alocație. Banii nu prisoseau niciodată, aș zice, dimpotrivă. Era prin ianuarie către sfârșit, era ger și camera noastră fiind mare era mai friguroasă, erau și șoareci, spre marea mea groază. Noroc, că nu eau șobolani. Eu dintotdeauna am avut o frică amestecată cu repulsie, de șoareci. De mine nu se putea spune că eram un
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
ar fi multe de spus. - Și ce propui? - Nu știu cum să facem. S-au cam complicat lucrurile. - Adică? Nu te înțeleg! - Ai să înțelegi când am să-ți spun că ne-a urmărit în acea zi și că a stat în ger două ore să vadă când ieși de la mine. - Nu ți-am spus eu! Doamne, mă cutremur. Iată că mi s-a făcut pielea găinii. Mi s-a ridicat părul pe brațe. Cred că este dusă rău! - Ha, ha, ha și
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370986_a_372315]
-
ai? Că ești măritată sau nu? Că ești ministru sau gunoier? - Eu ce să-ți răspund colega? Acum ce facem? Mergi la mine sau mai stăm în stație să-ți povestesc? - Hai, spune-mi acum. Nu-i chiar așa de ger ca ieri. Se simte primăvara apropiindu-se. Cât mai este până începe astronomic cu adevărat? - Păi ce să-ți spun, m-a invitat la un bar de pe lângă piață și acolo fără nicio pregătire pur și simplu mi-a spus că
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370986_a_372315]
-
un local din Old Compton Street. A murit mama, șopti un copil, vorbind cu fața de masă. De sub masă ieșiră doi civili, luară copilul. L-au dus în Labirint. Când te gândești că totul a plecat de la argintiu în sus. Gerul fusese abolit, sângele curgea șiroaie pe străzile în pantă. Iar grupa de turiști se mai afla în peșterile labirintice. Conducătorul începe cu sine și sfârșește cu sine. Nihil sine ... cine? Malum est absentia boni. Apele se scurgeau în centrul Pământului
LABIRINTUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371036_a_372365]
-
soția lui Dorian, este o xantipă, chiar mai diabolică decât Xantipa, soția lui Socrate, cea care i-a turnat soțului în cap găleata cu lături. Luminița, prin comportamentul ei l-a condamnat pe Dorian la o moarte sigură - la iarnă, ger cumplit, biserica iarna nu era încălzită, așa că Dorian pentru a se încălzi aprindea pe rând cele trei lumânări, arse pe jumătate și acum asităm la o scenă demnă de Fetița cu chibrituri, basmul lui Hans Ch. Andersen, cu același sfârșit
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
adun tălpile picioarelor și le așez într-o ușoară poziție de Yoga. Patul se coboară sub greutatea mea, dar îl simt prietenos și încăpător. Dacă stăm la taclale, atunci să ne bucurăm de o cană de lapte cald. Afară e ger curat și limpede, se aud săniile în depărtare, iar pamântul e înghețat de o săptămână. Aș fi putut pleca cu vreo două zile înainte, atunci când pădurea dădea semne de curaj, dar am preferat să întârzii chemarea și să tânjesc după
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
limpede, se aud săniile în depărtare, iar pamântul e înghețat de o săptămână. Aș fi putut pleca cu vreo două zile înainte, atunci când pădurea dădea semne de curaj, dar am preferat să întârzii chemarea și să tânjesc după ea. „E ger ca la Polul Nord!”, răspunse la o întrebare probabilă Toma, intrând pe ușă. „Lasă cartea și vino să privim cerul. Azi va fi perfect.” Mi se adresa mie, evident, dar nu aveam puterea să las cartea din mâna, nu puteam să
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
că acest paramentru nu îngrijora pe nimeni în astfel de instanțe - deși eu așteptam cu nerăbdare să aud zapada scârțiind sub tălpi. Fără o prispă pe care să întermediez ieșirea, am închis ușa direct în vâltoarea albului întunecat al nopții. Gerul începea să răzbească prin degete și frunte. Nu prea aveam cum să mă plimb, dar ar fi fost bine să experimentez câțiva pași, altfel m-aș fi transformat într-o statuie colorată, stranie în contextul nopții. Culoarea canadienei mele se
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > HIMERE DE GER Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului O ninsoare de flori sub copaci legănând, umbra mea și a ta risipite de vânt. Pași de rouă căzuți, peste scâncet de dor, sub uitări
HIMERE DE GER de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369942_a_371271]