2,818 matches
-
proprie și le delimitează unele de altele. Aceste deosebiri sînt rezultatul evoluției specifice fiecărei limbi și nu afectează înrudirea dintre ele dacă provin din aceeași limbă-bază. În consecință, clasificarea genealogică a limbilor stabilește, pe de o parte, că latina și germanica sînt limbi înrudite, fiindcă ambele își au originea în indo-europeana comună, și, pe de altă parte, că ele reprezintă la rîndul lor limbile-bază pentru două grupuri de limbi europene: limbile romanice și limbile germanice. Această înrudire de principiu dintre limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de o parte, că latina și germanica sînt limbi înrudite, fiindcă ambele își au originea în indo-europeana comună, și, pe de altă parte, că ele reprezintă la rîndul lor limbile-bază pentru două grupuri de limbi europene: limbile romanice și limbile germanice. Această înrudire de principiu dintre limbile romanice și cele germanice are, desigur, și importante consecințe asupra aspectului lor actual, încît unele fenomene de apropiere a lor sînt vizibile chiar pentru un nespecialist (precum faptul că negația începe cu n-, că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiindcă ambele își au originea în indo-europeana comună, și, pe de altă parte, că ele reprezintă la rîndul lor limbile-bază pentru două grupuri de limbi europene: limbile romanice și limbile germanice. Această înrudire de principiu dintre limbile romanice și cele germanice are, desigur, și importante consecințe asupra aspectului lor actual, încît unele fenomene de apropiere a lor sînt vizibile chiar pentru un nespecialist (precum faptul că negația începe cu n-, că pronumele posesiv de persoana întîi singular începe cu metc.). În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
metc.). În mod evident, asemănările își au originea în limba-bază a unei familii de limbi și se reduc atunci cînd înrudirea este mai îndepărtată. De aceea, limbile romanice sînt mai apropiate între ele și au mai puține afinități cu cele germanice, care, la rîndul lor, prezintă și ele o apropiere mare în interiorul propriei familii. Clasificarea genealogică a limbilor care are drept criteriu originea nu epuizează posibilitățile de grupare a lor pe baza unor trăsături comune, căci uneori asemenea trăsături pot uni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
encliza articolului hotărît, întîlnită în română, bulgară și albaneză. O asemenea "uniune" nu poate fi însă relevantă dacă nu presupune un număr apreciabil de similitudini, care să privească componente importante ale limbii, căci postpunerea articolului hotărît este specifică și limbilor germanice din grupul nordic (daneza, suedeza și norvegiana), care nici nu sînt în vecinătatea limbilor balcanice și nici nu au avut agenți de influențare comuni cu ele. Un al treilea criteriu de clasificare, după cel genetic și cel areal, este criteriul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
afixele) și flexionare (desinențele). Suma acestor elemente care provin într-o limbă din limba-bază alcătuiesc stratul acelei limbi. Ca atare, suma elementelor din limba latină populară păstrate în limbile romanice reprezintă stratul acestor limbi, iar suma elementelor păstrate din limba germanică comună de limbile germanice este stratul acestora. Limbile din aceeași familie, unite prin limba-bază sau limba-strat, în măsura în care sînt răspîndite pe spații extinse și în diferite zone ale Europei, demonstrează că și limba-bază a fost difuzată în aceste spații 32, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Suma acestor elemente care provin într-o limbă din limba-bază alcătuiesc stratul acelei limbi. Ca atare, suma elementelor din limba latină populară păstrate în limbile romanice reprezintă stratul acestor limbi, iar suma elementelor păstrate din limba germanică comună de limbile germanice este stratul acestora. Limbile din aceeași familie, unite prin limba-bază sau limba-strat, în măsura în care sînt răspîndite pe spații extinse și în diferite zone ale Europei, demonstrează că și limba-bază a fost difuzată în aceste spații 32, iar această difuziune s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin limba-bază sau limba-strat, în măsura în care sînt răspîndite pe spații extinse și în diferite zone ale Europei, demonstrează că și limba-bază a fost difuzată în aceste spații 32, iar această difuziune s-a realizat în timp, prin migrare, în cazul limbii germanice, și prin cuceriri, în cazul latinei populare 33. Cînd a ajuns într-o zonă sau alta, unde prin diferențiere a dat naștere unei limbi noi, limba-strat s-a suprapus peste altă limbă sau peste alte limbi ale populațiilor băștinașe, limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
preluat o serie de elemente. Această limbă sau aceste limbi peste care s-a suprapus și din care a luat elemente limba-strat reprezintă substratul pentru limba care își are originea în limba-strat. Atît substratul limbilor romanice, cît și substratul limbilor germanice este foarte diferit de la o limbă la alta și reprezintă unul dintre principalii factori diversificatori care au dus la fragmentarea limbii-strat și la apariția unor limbi noi. Deseori, substratul poate fi foarte variat și în spațiul aceleiași limbi, și, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alta, favorizează diversificările. Uneori însă, asemenea diversificări au fost generate chiar de limba-bază, atunci cînd aceasta a avut variante dialec-tale în diferite teritorii. Astfel, latina populară de la baza limbilor romanice a avut cel puțin două dialecte cu particularități deosebite, iar germanica de la baza limbilor germanice a fost deosebit de fragmentată dialectal, încît, în Anglia, unde colonizarea germanică s-a produs mai tîrziu (după secolul al V-lea), au ajuns vorbitori ai unor dialecte germane cu trăsături specifice pronunțate. Pe de altă parte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă, asemenea diversificări au fost generate chiar de limba-bază, atunci cînd aceasta a avut variante dialec-tale în diferite teritorii. Astfel, latina populară de la baza limbilor romanice a avut cel puțin două dialecte cu particularități deosebite, iar germanica de la baza limbilor germanice a fost deosebit de fragmentată dialectal, încît, în Anglia, unde colonizarea germanică s-a produs mai tîrziu (după secolul al V-lea), au ajuns vorbitori ai unor dialecte germane cu trăsături specifice pronunțate. Pe de altă parte, substratul a putut fi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta a avut variante dialec-tale în diferite teritorii. Astfel, latina populară de la baza limbilor romanice a avut cel puțin două dialecte cu particularități deosebite, iar germanica de la baza limbilor germanice a fost deosebit de fragmentată dialectal, încît, în Anglia, unde colonizarea germanică s-a produs mai tîrziu (după secolul al V-lea), au ajuns vorbitori ai unor dialecte germane cu trăsături specifice pronunțate. Pe de altă parte, substratul a putut fi uneori element unificator, inițiator de fenomene similare, căci substrat celtic, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unificator, inițiator de fenomene similare, căci substrat celtic, de exemplu, se întîlnește în cazul limbii franceze, al limbii provensale, al italienei de nord și, zonal, al portughezei și spaniolei. Tot substrat celtic se întîlnește apoi și în cazul unor limbi germanice, precum engleza (britonica, într-o zonă franceză bretona), neerlandeza (deopotrivă în zonele flamandă și olandeză). Acțiunea substratului în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte complex și în același timp hotărî-tor, căci presupune nu numai o contribuție la formarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au un aspect foarte eterogen chiar în cazul aceleiași limbi. Ele rămîn însă și în aceste circumstanțe reprezentative și definitorii, imprimînd limbilor influențate anumite trăsături și orientări de evoluție, unele continuate pe lungi perioade de timp. Influențarea limbilor romanice și germanice de către alte idiomuri s-a produs atît prin contactul nemijlocit dintre populații, la nivelul limbilor populare, cît și, după formarea limbilor literare, prin contact cultural, atunci cînd o limbă și o cultură au avut un ascendent asupra altora. Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de adaptare după modelul cuvintelor vechi, iar unele dintre ele-mentele populare au fost modificate, prin corecturi etimologiste, din perspectiva formelor originare, încît disocieri foarte clare și sigure sînt uneori imposibile. Avînd în vedere cele două familii de limbi, romanice și germanice, și relațiile dintre ele, s-ar putea afirma că influența limbilor germanice asupra celor romanice s-a exercitat îndeosebi la nivel popular, în vreme ce adstratul romanic al limbilor germanice este unul preponderent cult. La nivelul limbilor literare, s-a exercitat și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost modificate, prin corecturi etimologiste, din perspectiva formelor originare, încît disocieri foarte clare și sigure sînt uneori imposibile. Avînd în vedere cele două familii de limbi, romanice și germanice, și relațiile dintre ele, s-ar putea afirma că influența limbilor germanice asupra celor romanice s-a exercitat îndeosebi la nivel popular, în vreme ce adstratul romanic al limbilor germanice este unul preponderent cult. La nivelul limbilor literare, s-a exercitat și influența latinei clasice în perioadele medievală și modernă, atît în idiomurile romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
uneori imposibile. Avînd în vedere cele două familii de limbi, romanice și germanice, și relațiile dintre ele, s-ar putea afirma că influența limbilor germanice asupra celor romanice s-a exercitat îndeosebi la nivel popular, în vreme ce adstratul romanic al limbilor germanice este unul preponderent cult. La nivelul limbilor literare, s-a exercitat și influența latinei clasice în perioadele medievală și modernă, atît în idiomurile romanice, cît și în cele germanice, ceea ce reprezintă un important element unificator pentru ele, dar, în unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a exercitat îndeosebi la nivel popular, în vreme ce adstratul romanic al limbilor germanice este unul preponderent cult. La nivelul limbilor literare, s-a exercitat și influența latinei clasice în perioadele medievală și modernă, atît în idiomurile romanice, cît și în cele germanice, ceea ce reprezintă un important element unificator pentru ele, dar, în unele cazuri, și influența vechii limbi grecești, care, deși a fost definitorie numai pentru unele limbi moderne (franceza, germana și, mai puțin, engleza), a ajuns indirect și la altele. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
există o mare similitudine a manifestării fenomenelor de comunicare cu cele din domeniul lingvistic, atît sub aspectul focarelor de influențare, cît și sub cel al modalităților în care s-au produs înrîuririle. Dacă în cazul limbilor romanice și al celor germanice recurgerea la noțiunile de "strat", "substrat" și "adstrat" pare normală (în ciuda caracterului oarecum simplificator), s-ar părea că există situații, precum cel al limbii neogrecești, în care lucrurile se prezintă altfel. Neogreaca este singura urmașă ("fiică") a limbii vechi grecești
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a cunoscut acțiunea substratului (factorului etnologic) în transformarea spre forma modernă. Într-un mod asemănător s-ar putea însă pune problema și în cazul spațiului originar al limbii latine din Peninsula Italică sau al zonelor în care se vorbesc limbi germanice și care coincid cu patria primitivă a germanicilor. Pe de altă parte, ca populație indo-europeană, vechii greci au ocupat peninsula și insulele în care s-au afirmat în condițiile în care aici existau popoare cu alte culturi și cu alte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spre forma modernă. Într-un mod asemănător s-ar putea însă pune problema și în cazul spațiului originar al limbii latine din Peninsula Italică sau al zonelor în care se vorbesc limbi germanice și care coincid cu patria primitivă a germanicilor. Pe de altă parte, ca populație indo-europeană, vechii greci au ocupat peninsula și insulele în care s-au afirmat în condițiile în care aici existau popoare cu alte culturi și cu alte limbi, de la care au preluat numeroase elemente (cele mai multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îmbogățire a lexicului latin: angelus < gr. άγγελος, blasphemo < gr. βλασφήμαω, diabolus < gr. διάβολος, episcopus < gr. επίσκοπος, pascha < gr. πάσχα, sabbatum < gr. σάββατον etc.37 În acest mod, latina creștină a putut furniza, atît limbilor romanice, cît și altor limbi europene (germanice, slave și fino-ugrice) numeroase cuvinte care țin de stilul religos, fie că acestea proveneau din fondul propriu, fie că fuseseră receptate din greacă. Acest aspect a conferit latinei o importantă latură unificatoare pentru spațiul european, în domeniul oficierii cultului, al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de vocabular. Datorită superiorității culturale pe care o reprezenta în raport cu alte limbi, latina s-a impus uneori chiar în fața unor popoare necucerite, care au preluat în propriile limbi cuvinte latinești, uneori destul de numeroase, așa cum s-a întîmplat în cazul populațiilor germanice. Fiind altceva decît latina literară (clasică) și fiind numai vorbită, latina populară nu a fost consemnată în scris și, ca atare, nu se poate cunoaște din texte, ci numai prin elementele pătrunse uneori în lucrările literare. Fără îndoială, oricîte posibilități
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aveau încă un aspect literar) și limba de cultură (a cărei normă era dată de scrierile antichității) s-a întrerupt orice comunicare. Cu atît mai mult o asemenea comunicare n-a putut exista în cazul popoarelor neromanice (în primul rînd germanice), unde între limba populară și limba de cultură (și de cult) erau două realități fără nici o relație. La nivelul conștiinței, s-a putut naște astfel ideea că nu este neapărat necesar să existe o relație vizibilă între limba curentă și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un teritoriu foarte extins la sud și la nord de Dunăre. Traca era se pare înrudită cu limba iliră, vorbită în vecinătatea sudică, a cărei urmașă modernă este albaneza. Spre deosebire de celelalte limbi romanice, limba română nu a suferit o influență germanică veche identificabilă, în ciuda faptului că prin teritoriul ei au trecut mai multe popoare germanice, în schimb a suferit o importantă influență slavă, datorită valurilor de năvălitori slavi care s-au stabilit în vecinătate sau care au dislocat-o din unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]