6,083 matches
-
ocazia să-l cercetez mai de aproape și nici n-am voit să limpezesc misterul. Prin fața casei noastre trece un râuleț destul de murdar, care se lărgește brusc și se varsă în marea de aproape. Marea pe aici, strânsă bine în golf, este destul de cuminte, nu se înfurie niciodată, cel puțin în anotimpul acesta, așa că râulețul rămâne în fiecare zi identic. Pe dânsul se agită, fără să le oprească nimeni, gâște și rațe. Le privesc deseori de pe o înălțime de lângă casă; stau
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în seamă, rămânând mereu grațioasă, zîmbi-toare, discutând cu același farmec și ușurință, doar cu câteva broboane de transpirație pe frunte și pe brațe. Ajunși sus, se desfășura înaintea noastră o magnifică panoramă asupra mării. Spațiul, cam strâns în port din pricina golfului se deschidea acum fără margini. Am căutat să întrețin o conversație "burgheză" cu Viky, ca să demonstrez că-i sunt prieten bun, că nu sunt omul ciudat pe care îl bănuiesc ceilalți, și poate din instinctul meu de a voi să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
apară cu totul stra nii, ca și cum ar trimite către o altă lume. Rudolf Otto invocă la un moment dat un episod neobișnuit din narațiunea inti tulată Tragedie profesională, de Max Eyth. Este vorba de con struirea unui pod gigantic peste golful Enno, lucru dus la capăt cu multe eforturi și cu dificultăți imense. Doar că o furtună cumplită distruge podul, pierzându-și atunci viața și cel care a avut în grijă construirea sa. Totul pare lipsit de sens, câtă vreme întâmplarea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ne fac atenți, în cele din urmă, la cu totul altceva: Când am ajuns la capătul podului, vântul aproape că încetase. Deasupra noastră cerul era albastru verzui și de o neliniștitoare luminozitate. În spatele nostru, asemeni unui mormânt deschis, se întindea golful Enno. Domnul vieții și al morții plutea peste ape în tăcuta lui măreție. l-am simțit așa cum îți simți propria mână. Bătrânul și cu mine am îngenuncheat în fața mormântului deschis și în fața Lui. Acest din urmă gest, insondabil într-o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
apară cu totul stra nii, ca și cum ar trimite către o altă lume. Rudolf Otto invocă la un moment dat un episod neobișnuit din narațiunea inti tulată Tragedie profesională, de Max Eyth. Este vorba de con struirea unui pod gigantic peste golful Enno, lucru dus la capăt cu multe eforturi și cu dificultăți imense. Doar că o furtună cumplită distruge podul, pierzânduși atunci viața și cel care a avut în grijă construirea sa. Totul pare lipsit de sens, câtă vreme întâmplarea e
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ne fac atenți, în cele din urmă, la cu totul altceva: Când am ajuns la capătul podului, vântul aproape că încetase. Deasupra noastră cerul era albastru verzui și de o neliniștitoare luminozitate. În spatele nostru, asemeni unui mormânt deschis, se întindea golful Enno. Domnul vieții și al morții plutea peste ape în tăcuta lui măreție. Lam simțit așa cum îți simți propria mână. Bătrânul și cu mine am îngenuncheat în fața mormântului deschis și în fața Lui. Acest din urmă gest, insondabil întro privință, infirmă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
al negrilor akposo, Uwoluwu, înseamnă "ceea ce se află sus, regiunile superioare". La populația selk'nam din Țara de Foc, Zeul se numește "Locuitor al Cerului" sau "Cel care se află în Cer". Puluga, Ființa supremă la populația insulelor Andaman, din golful Bengal, locuiește în Cer; glasul lui este tunetul, iar răsuflarea, vântul; mânia și-o arată prin uragan, și lovește cu trăsnetul pe toți aceia care nu-i ascultă poruncile. Zeul Cerului la populația yoruba de pe Coasta Sclavilor poartă numele de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu structura centrală și o abundență de ferestre batante. Anrella avusese grijă întotdeauna de extrasele din contul lor bancar comun. Acest aranjament îl eliberase, putând astfel să-și dedice timpul liber plăcerii de a citi, câte unei partide ocazionale de golf, excursiilor la pescuit și la vânătoare, aerodromului particular cu avionul său propulsat electric. Și, desigur, îi lăsa timp pentru serviciu. Dar nu reușea să-i furnizeze vreo idee despre situația lui financiară reală. Din nou, și de data aceasta mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
văzut vreodată. Lăsară în urmă cartierul oriental mocnind de legende subterane. Coborâră spre lagună trecând pe lângă o clădire abandonată, o veche vamă a portului. Au pornit-o spre casă pe plajă, de-a lungul țărmului înalt, din care marea mușcase golfuri adânci. Negura se ridicase ca o cortină, formând acum nori albi-pufoși cu marginile tivite în roșu, anunțând apropiatul răsărit al Soarelui. Apele mării, din negre și clocotitoare, se domoliră, căpătând liniștea înșelătoare a luciului de oglindă și transparența verde a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
la listele de inventar lipsă, ba chiar și la revelația, de care se lovise de câteva ori, că magazinul cu pricina nu comandase nici un exemplar din cartea cerută de ea și asta deși Alice trăia de când se știa în zona golfului de est și era în stare să vândă măcar cinci exemplare la Barnes&Noble-ul local. În loc de toate astea însă, vânzătoarea cea tânără, care era îmbrăcată ca de plecare-n expediție și nu în haine potrivite ca să vândă cărți, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
c-ar fi fost vreodată vreo deșteaptă la capitolul ăsta. Ajunsese din Maryland în California cu mai puțin de-o sută de dolari, dar, fără nici o ezitare, și-a aruncat cel mai prețios bun al ei - verigheta de aur în golf. Ce-o interesa pe ea era să simtă lucruri - să se uite la un necunoscut bine clădit și să-și simtă toate cele patruzeci și trei de kilograme ale ei întinse ca o pânză în timp de uragan, să simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de pe râul Salmon era, în continuare, un spațiu izolat, o ascunzătoare de neegalat pentru pustnici, infractori, genii și fantome. Dincolo de Lantz Bar, cărarea de uscat părăsea râul. La câțiva pași după plajele cu nisip alb unde navigatorii își așezau corturile, golfurile dispăreau în canioane inaccesibile și o persoană, dacă voia sau trebuia, putea să întoarcă spatele familiei și prietenilor și să-și încropească un culcuș alături de urșii americani. Malurile râului și munții vibrau practic datorită sufletelor tuturor celor care aleseseră sălbăticia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
are voie să planteze nici o floare. Fătălăi liberali nenorociți ! Niște puști de douăzeci de ani, majoritatea băieți de bani gata din California, care n-au altceva de făcut. Dac-aș vrea, aș putea să-i împușc. I-aș îngropa în golf și nimeni n-ar știi nimic. Apoi Ellis a zâmbit. Arăta ca un băiat de douăzeci de ani, dornic de puțină distracție. După care a dat drumul generatorului. Presupun că-și fac doar meseria, a remarcat prudent Zach. Meseria, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
lacrimi când și-a dat seama că mama ei nu se simțise niciodată așa cum se simțea ea acum: moartă de frică, dar din cauza unor motive frumoase. Drew a venit lângă ea și amândoi s-au așezat pe nisip, în apropierea golfului. Umerii li se atingeau. Când s-a uitat la râu, pentru câteva secunde, privirea lui Drew a devenit mai catifelată. Lui Mary i-a trecut prin minte un gând altruist: Drew n-ar trebui să plece niciodată din canion, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de-un fior și-a realizat că era udă leoarcă. Nu se transformase într-un pește, dar râul tot venise să pună mâna pe ea. Acum, după ce se întorcea acasă, era posibil să fie nevoită să se mute mai aproape de golf. Sau lângă râurile alea leneșe din Sonoma County, zona de care John fusese întotdeauna îndrăgostit. Nu ți-am acordat destulă atenție, a spus ea. Îmi pare rău. Alice l-a auzit pe soțul ei trăgând aer în piept și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și până în ziua de azi îmi pare rău că nu fac două lucruri: nu mai pictez și nu am învățat să călăresc. Inserție. Una din cele mai frumoase amintiri vizuale din viața mea e asta: sunt pe țărmul mării în golful yoghinilor de la Costinești. Din stânga, gonește pe un cal sur o fată blondă, superbă, cu sâni ca două opere de artă. Avea pe ea doar un slip alb, minuscul, asortat cu șuvițele albe ale coamei calului. Străbăteau stâncile spre mine, mișcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mecanismelor de prevenire a conflictelor de care dispuneau cele două foruri era deja depășită. Neimplicarea decisivă a comunității internaționale în faza pre-conflict ar putea fi explicată prin următoarele: * Comunitatea internațională, în perioada respectivă, era preocupată, îndeosebi, de evoluția crizei din Golf și din spațiul ex-iugoslav; * Noile mecanisme ale C.S.C.E./O.S.C.E. pentru prevenirea și gestionarea conflictelor erau în faza de elaborare; * Preocupat de evoluția situației din spațiul ex-sovietic, urmare a dezintegrării U.R.S.S., occidentul a ezitat să facă presiuni asupra Rusiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să-i spunem lui taică-tău vestea. S-ar putea să plângă, dar nu-l băga în seamă. Bietul tata. Într-o casă de femei puternice, părerea lui n-avea nici o valoare. L-am găsit la televizor, uitându-se la golf. Avem o veste. Anna se întoarce la New York pentru un timp, a zis mama. Și-a ridicat privirea, luat prin surprindere și supărat: —De ce? —Ca să închidă bucla. —Ce-i aia? Nu prea știu, a recunoscut mama. Dar se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
muri pentru mine și pentru toată familia, dar nu voia, nu putea să își exprime emoțiile. Poate când te întorci, ai putea să te apuci de un hobby din acela, a sugerat. Te ajută să nu te mai gândești. Poate golf. Și ar fi bine și pentru genunchiul acela, desigur. —Mulțumesc, tată, o să mă gândesc. Să știi, nu trebuie să fie musai golf, a precizat. Poate să fie orice lucru. Chestii pentru fete. Și s-ar putea să venim la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să te apuci de un hobby din acela, a sugerat. Te ajută să nu te mai gândești. Poate golf. Și ar fi bine și pentru genunchiul acela, desigur. —Mulțumesc, tată, o să mă gândesc. Să știi, nu trebuie să fie musai golf, a precizat. Poate să fie orice lucru. Chestii pentru fete. Și s-ar putea să venim la un moment dat să o ajutăm pe Rachel la pregătirile pentru nunta cu armăsarul ăla. La aeroport, mama a studiat panoul de plecări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
înciudată. Cu oameni care ne plac. Cu oameni pe care îi cunoaștem. Mama vrea să invite jumătate din populația Irlandei: câteva mii de veri de gradul doi și pe toți cei pe care i-a salutat vreodată pe terenul de golf. Poate că n-o să vină. Poate o să fie prea departe. De ce crezi că facem nunta la New York? a râs sumbru. Oricum, să nu-ți închipui că mă poți distrage. Sunt aici pentru că îmi fac griji pentru tine. Nu poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
program TV. Roata Norocului. —Antrenament. Asta e tot ce-mi lipsește. Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Thewalshes 1@eircom.net Subiect: Ultimele noutăți Nimeni din cei de la slujbă n-a recunoscut-o pe bătrâna din poză. O să iau poza la golf și la bridge și, dacă tot nu obțin nici un „rezultat“, o să sun la RTE să văd dacă o pot da la Infractori urmăriți. Sau la Infractori în direct. Sau la Ora infractorilor. Sau cum i-or mai zice mai nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zis. Speram la un sfat mai practic. Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Thewalshes 1@eircom.net Subiect: „Rezultate!“ Dragă Anna, Sper că o duci bine. Ei bine, am „încolțit-o“ în sfârșit pe bătrână. Am luat pozele la partida de golf și nu o cunoștea nimeni, dar „am dat de aur“ la partida de bridge. A identificat-o Dodie McDevitt. Culmea, a recunoscut-o mai întâi pe Zoe. A zis: —Asta e Zoe O’Shea, fără umbră de îndoială. Când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
luasem către miazănoapte, ca să vizităm la Medina mormântul Trimisului lui Dumnezeu, înainte de a ajunge la Tabuk, Akaba, apoi Gaza, unde un neguțător din Sousa s-a oferit să ne ia pe corabia sa, o caravelă legată la mal într-un golf din partea de vest a orașului. Îl întâlnisem pe acest om în cursul ultimei etape a călătoriei și călăream adesea alături. Se numea Abbad. Era de vârsta mea, de înălțimea mea, avea același gust ca și mine pentru negoț și drumeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
când Antonius ajunse în micul oraș Pietas Iulia, situat în punctul extrem al Peninsulei Histria și mărginit la miazănoapte de marea a cărei coastă, spre deosebire de cea care se vedea în față, de partea cealaltă a Adriaticii, era dantelată, cu multe golfuri mici cu apă cristalină, pline de pești. Gymnasium-ul lui Proculus se ridica în vârful unui promontoriu, printre măslini, vii și stupi. Acolo se stabilise marele maestru după ce se retrăsese din arenă. Antonius străbătu drumul îngust și-și opri calul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]