1,551 matches
-
1984, revista engleză „"Euromoney"” i-a acordat ministrului de Finanțe român, calificativul de „"cel mai bun negociator al anului”." 6. Dar Petre G. Gorun cochetează permanent cu poezia, proza și memorialistica, ca a doua sa pofesiune. Până în prezent, Petre G. Gorun a scris și tipărit 39 de cărți diferite, din care unele în câte 2 volume, însemnând circa 17.000 pagini. Din acestea 12 volume sunt de versuri în care un volum în ediția bilingvă (română și engleză), 8 volume memorialistice
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
în poeziile „"Tu, mamă”," „"Bunicii"”, „"Se coace grâul”", „"Rondelul satului natal"”, „"Pe-acest pământ"”, „"Ne întoarcem cu sfială”" și altele. Și din acest volum, nu lipsesc sonetele și rondelurile, pentru care poetul are o permanentă preocupare. De altfel, Petre G. Gorun a scris peste patru sute de sonete și peste trei sute de rondeluri, unele fiind publicate în volum. 9. Volumul de versuri "„La poarta vremii"”, apărut în anul 1998 (Editura „Sava”, Craiova, 212 p.), este structurat pe trei cicluri, acestea fiind intitulate
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Versurile sunt sincere și directe adresate cititorilor, unde eterna dragoste este omniprezentă. În perioada 1977-1982, în cadrul rubricii săptămânale “"Poezia glas al cetății"”, postul de radio România (programul II), a transmis, în peste 30 de emisiuni, versuri ale lui Petre G. Gorun, în interpretarea unor mari actori bucureșteni. 10. Cu romanul "„Adolescenți de altădată”," (în colaborare cu Sava Ionescu) apărut în anul 1998 (Editura „"Sava"” Craiova, 212 p.), Petre Gigea - Gorun, debutează cu proză. Romanul are multe accente biografice ale scriitorului, din
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
transmis, în peste 30 de emisiuni, versuri ale lui Petre G. Gorun, în interpretarea unor mari actori bucureșteni. 10. Cu romanul "„Adolescenți de altădată”," (în colaborare cu Sava Ionescu) apărut în anul 1998 (Editura „"Sava"” Craiova, 212 p.), Petre Gigea - Gorun, debutează cu proză. Romanul are multe accente biografice ale scriitorului, din perioada adolescenței, a formării sale intelectuale, cu fresca satului natal, a Craiovei și a boemei acesteia, din perioada celui de-al doilea război mondial. Petre G. Gorun figurează în
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Petre Gigea - Gorun, debutează cu proză. Romanul are multe accente biografice ale scriitorului, din perioada adolescenței, a formării sale intelectuale, cu fresca satului natal, a Craiovei și a boemei acesteia, din perioada celui de-al doilea război mondial. Petre G. Gorun figurează în antologia „"Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura „Grafit”, 1999, „"Interferențe spirituale oltene"”, Editura Sitech, 1999, Const. Păun, „Niște epigramiști”, Ed. M.J.M. (2002). 11. Volumul de memorii
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, rădașca ("Lucanus cervus"), cosașul de munte cu picioare roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Acer pseudoplatanus). În răriștile din pădure apar: Macrișul iepurelui(Oxalis acetosella), Perișorul(Moneses uniflora), Feriga(Driopteris filix mas). "Etajul pădurilor de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
amestec conifere-fag. Numai pe culmile de pește 1.200 m din vest și sud-vest există molidișuri pure. În sud, pe versantul culmii Cozla, s-a plantat pin, iar spre baza versantului estic, la contactul cu Subcarpații Neamțului, în amestecuri pătrunde gorunul. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane secundare. Într-o proporție covârșitoare de 90 % domină solurile cambice de tip eumezobazice și mezobazice cu un conținut redus de humus (3-10 %) și o reacție slab acidă până la neutră. În răspândirea
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri și mici mlaștini. În jur sunt pajiști. La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
suprafață de 61.000 ha în Munții Măcinului, Podișul Babadagului și dealurile Niculițelului. Ele alcătuiesc două etaje de vegetație: unul între 150m și 250m delimitează pădurile exofile și altul cuprins între 250-400m formează etajul pădurilor mezofile. În pădurile mezofile predomina gorunul, în asociație cu teiul, frasinul, gladișul, iar în pădurile xerofile e frecvent întâlnit stejarul, brumăriu în asociație cu garnița, cerul, cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus pedunculatus) este foarte rar și apare amestecat cu carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus pedunculatus) este foarte rar și apare amestecat cu carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
infanterie, care "”i-a lovit (pe soldații vinovați) cu arma în cap și-a trimis pe evrei acasă””. Care a fost reacția armatei asupra incidentului de la Dorohoi? Documentul care semnalează incidentul de la Dorohoi este prezentat in extenso: "„TELEGRAMA Nr. 11310 GORUN Către MARELE STAT MAJOR, Secția II În dimineața de 2 iulie, Reg. 3 grăniceri pază, venind din Basarabia, unde a avut dificultăți foarte mari cu evreii de la nord de Prut, trecând prin Dorohoi, s-au răzbunat. Au împușcat mortal 40
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
care și-a continuat drumul spre Ițcani pe itinerarul Maghera-Zvoriștea-Ițcani. În cursul zilei s-a făcut reorganizarea unităților, nr. pierderilor, oameni, armament. Unitățile au executat curățirea armamentului, echipamentului etc. Tot în această zi a sosit Compania a 7-a” ". Telegrama GORUN, nr. 162/ 4.7.1940, ora 21.50, conține amănunte în baza cărora se poate reconstitui imaginea unei asocieri între jandarmi locali și militari ai trupelor în retragere: "„Organele Jandarmeriei și Curtea Marțială a Diviziei a 6-a au constatat
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi. Rezervatia include 3 canioane: Rudi, Arionesti, Tatarauca. Canionul Rudi are 5 km în lungime, râușorul Bulboaca formează multe praguri și o cascadă de 10 m în înălțime. Sub cimitirul satului Rudi se află
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
încremenită spre cer, pe prispa brutăriei (azi muzeu) lui Ioan Stupină, zis Lieber, din [[Baia de Criș, Hunedoara|Baia de Criș]]. A fost îngropat cu funeralii naționale la [[13 septembrie]] în [[Panteonul Moților]] de la [[Țebea, Hunedoara|Țebea]], jud. Hunedoara, lângă "[[Gorunul lui Horea]]". La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din [[Brad]] și Balint (unit) din [[Roșia Montană, Alba|Roșia Montană]]. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei zile și trei nopți. Comitetul de înmormântare l-a declarat "erou al națiunii". Înmormântarea a avut loc sub Gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe din Țebea, după dorința lui Avram Iancu. Peste 4.000 de persoane, după alte surse 10.000, au participat la înmormântare. Moții au sosit călări din Vidra de Sus încă din data de 11
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
și în cuprinsul ariilor depresionare, fiind transformate în terenuri cultivabile, în pajiști, dar și în păstrarea ca izlazuri și pășuni. Cu excepția dealurilor mai joase dintre pârâul Govora și Olt și a celor din porțiunea Genuneni- Govora, acoperite cu păduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului și depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al pădurilor în amestec de fag . La est de Olt limita acestor păduri rămâne ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate între Topolog și Olt sunt acoperite
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
fag . La est de Olt limita acestor păduri rămâne ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate între Topolog și Olt sunt acoperite cu stejărete, la fel ca și dealurile mai joase. Aici răspândire mai mare au tot pădurile de gorun, dar apar și câteva porțiuni cu păduri de cer (Quercus cerris) și de garnița (Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante în pădurile din dealuri, dar alături de ele se găsesc din abundență alte esențe de dealuri. În văile largi, cum este
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
mai înalte de păduri de stejar pendunculat (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea) și alte specii iubitoare de umezeală. Pe culmile mai înalte se mai întâlnesc petice rămase din ceea ce odinioară constituia codri bătrâni și greu de pătruns, sunt pădurile de gorun (Quercus petraea, Quercus falechampii, Quercus polycarpa), cum sunt cele din dealurile de la vest și nord-vest de Râmnicu Vâlcea. La poalele munților unde există acel renumit adăpost din depresiunile supcarpatice, se resimnte o nuanță climatică deosebită care a fost interpretată ca
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]