27,010 matches
-
părinților adoptatori am avut în vedere un indicator al resurselor financiare, mai exact veniturile familiei și un indicator al resurselor materiale, adică tipul și structura locuinței. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare au fost comparate cu media veniturilor lunare ale gospodăriilor din România, raportat la anul în care familia adoptivă a fost evaluată. Majoritatea cererilor de adopție soluționate în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale ale gospodăriilor din România * (lei) 290 Diferența dintre medii (lei) 2003 1055,23 795,09 260
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale ale gospodăriilor din România * (lei) 290 Diferența dintre medii (lei) 2003 1055,23 795,09 260,14 2004 1576,69 1085,79 490,9 2005 1536,11 1212,18 323,93 2006 2497,72
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale ale gospodăriilor din România * (lei) 290 Diferența dintre medii (lei) 2003 1055,23 795,09 260,14 2004 1576,69 1085,79 490,9 2005 1536,11 1212,18 323,93 2006 2497,72 1386,32 1111,4 Medii total 1666,44
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
destinate locuirii membrilor familiilor adoptatoare, este de 2,77 camere, în condițiile în care numărul mediu de camere pentru o locuință proprie la nivelul României era în 2002 de 2,6. Observăm însă că, numărul mediu de membri pentru o gospodărie în cazul familiilor adoptatoare este de 3,29 (din această analiză a fost eliminată o familiei compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Observăm însă că, numărul mediu de membri pentru o gospodărie în cazul familiilor adoptatoare este de 3,29 (din această analiză a fost eliminată o familiei compusă din 13 membri), ușor mai ridicat decât numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației în general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
general, care potrivit datelor obținute în Recensământul Populației era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Populației era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
era în 2002 de 2,99. Tabelul 4.4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 Condițiile de locuit ale familiilor adoptatoare raportate la condițiile de locuit ale familiilor din România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
medii aritmetice ale valorilor pentru anii 2005-2008, publicate de Institutului Național de Statistică 290 Sursa datelor: Anuarul statistic 2007, citat în 15 august 2009, dinsponibilă pe internet la adresa http://www.insse.ro. 291 Sursa datelor: Numărul clădirilor, locuințelor și al gospodăriilor populației la recensămintele din anii 1992 și 2002, citat în 15.08.2009, dinsponibilă pe internet la adresa http://www.recensamant.ro, accesat în 15.08.2009. 292 V reprezintă coeficientul de contingență a lui Cramer. 293 Tabelul prezintă numai acele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
țină-n frâu pe copiii lor, trimițându-i necontenit la școală și biserică; să fugă de cârciumi și să facă economii cât vor putea mai mult. Numai astfel lucrând vor ajunge și ei să aibă o casă mai bunicică, o gospodărie de să-ți fie drag; copii cu frică de D-zeu și părinți, cari să țină la țara lor și să se jertfească când e vorba de a ne apăra împotriva străinilor. Altminteri, de vom face ceia ce fac aceștia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acest context, mi-am pus întrebarea: cum se explică faptul că femeile își doresc să întemeieze o familie în mai mare măsură decât bărbații, odată ce o au țin mai mult la păstrarea acesteia, muncesc mai mult decât partenerii lor în gospodărie, îngrijesc prioritar persoanele dependente din familie, iar când divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
faptul că, în vechea paradigmă, cea patriarhală 3, femeile dețineau un loc secund în sfera vieții publice, tocmai pe baza faptului că, în planul vieții private, atribuțiile legate de nașterea și creșterea copiilor, de îngrijirea persoanelor dependente și de administrarea gospodăriei le determinau existența. Prezența nesemnificativă în viața publică, absența lor în sfera decizională și accesul la resurse aproape întotdeauna mediat de soții lor au făcut din femei cetățeni de rangul doi4. Discrepanțele ajung să se remarce mai pregnant ori de câte ori o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din punct de vedere public. Întrebarea însă rămâne: în ce măsură este resemnificat și politic? 1.2. Public și/sau privattc " 1.2. Public și/sau privat" Distincția clasică dintre public și privat era asociată separării locului de muncă de propria casă (gospodărie). În mod curent, ea este reluată prin circumscrierea locului unde se desfășoară activitatea: acasă (în mediul privat) ori în diverse instituții (în cadrul public). Delimitarea respectivă i-a afectat pe femei și pe bărbați, pentru fiecare fiind circumscrisă prioritar una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se vede mai ales când nu este făcută). În modelul familiei parteneriale, susținerea reciprocă a membrilor familiei permite cooperarea drept con-venire6, iar efortul de întâmpinare a nevoilor de fiecare zi este și un bun prilej de diviziune a muncii în gospodărie. Distincția public/privat poate fi recunoscută și ca amprentă care este pusă pe anumite aspecte ale vieții: în spațiul privat există camere cu o destinație „publică”, unde sunt, de exemplu, primiți musafirii (camere de zi, sufragerii) și camere cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
deschisă" John Stuart Mill (Subjection of Women, apud A. Rossi, 1970, p. 179) aprecia, încă din secolul al XIX-lea, că, dacă femeile vor avea ocazia să aleagă între public și privat, ele vor alege ceea ce ține de maternitate și gospodărie: Asemenea unui bărbat care își alege profesia, o femeie, atunci când se căsătorește, face în general o alegere în favoarea administrării gospodăriei și a întemeierii unei familii, ca primă chemare pentru calitățile ei, dedicând atâția ani din propria viață cât sunt necesari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că, dacă femeile vor avea ocazia să aleagă între public și privat, ele vor alege ceea ce ține de maternitate și gospodărie: Asemenea unui bărbat care își alege profesia, o femeie, atunci când se căsătorește, face în general o alegere în favoarea administrării gospodăriei și a întemeierii unei familii, ca primă chemare pentru calitățile ei, dedicând atâția ani din propria viață cât sunt necesari acestui scop; se poate înțelege, de asemenea, că ea nu renunță la toate celelalte scopuri și ocupații, ci la cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Primul tip de ajutor privea mamele care aveau în îngrijire mai mult de cinci copii, iar indemnizația de naștere se acorda mamelor care născuseră mai mult de doi copii. Când primeau femeile sprijin direct din partea statului? Atunci când erau lucrătoare în gospodăriile agricole de producție sau în gospodăria agricolă individuală, când erau mame singure și când erau mame a peste cinci copii. În toate celelalte cazuri, în care familia de salariați își ducea viața în parametrii apreciați ca fiind normali, sprijinul pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care aveau în îngrijire mai mult de cinci copii, iar indemnizația de naștere se acorda mamelor care născuseră mai mult de doi copii. Când primeau femeile sprijin direct din partea statului? Atunci când erau lucrătoare în gospodăriile agricole de producție sau în gospodăria agricolă individuală, când erau mame singure și când erau mame a peste cinci copii. În toate celelalte cazuri, în care familia de salariați își ducea viața în parametrii apreciați ca fiind normali, sprijinul pentru familie era atribuit tatălui. În legislația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]