1,645 matches
-
deposedare cvasitotală a drepturilor private și să fie favorizată integrarea pozitivă, renunțarea la problema dreptului politic, prin căutarea privată a bunăstării"48. În strategiile lor de familializare a categoriilor sociale populare, filantropii se concentrau pe descoperirea rolului salvator al femeii gospodine. Teza centrală a celebrei anchete a lui Jules Simon, L'ouvrière, este pledoaria în favoarea necesității de a o readuce pe aceasta din fabrică la bucătărie, pentru a fi mama și soția care au lipsit atât de mult moralității muncitorești. Spre deosebire de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de Le Corbusier. Pentru că întruchipa accesul la bunăstare, habitatul standard era făcut să stimuleze adeziunea ocupanților la normele și valorile societății industriale și, prin urmare, la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie la îndemâna gospodinei; dar miza nu era numai aceea de a ajuta femeia să-și facă locuința cât mai plăcută cu putință pentru a-și mulțumi soțul muncitor, ci de a-i permite și ei să împace activitățile domestice cu slujba, fiindcă industria
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitorii lor: "De ce, în loc să prevadă în fiecare locuință un loc pentru mașina de spălat, nu se gândeau să înființeze o spălătorie cu uscător în fiecare imobil"", se aștepta să i se răspundă că nu era precaut să aduci laolaltă toate gospodinele, fiindcă există riscul dezvoltării propagandei politice și aderării la sindicate" (vezi L. Houdeville, op. cit., 1969). 12 Adevăratul inițiator al orașelor-grădină este de fapt Georges Benoît-Lévy; acesta tradusese, încă din 1903, lucrarea de referință a lui Ebenezer Howard: Garden Cities of
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concluziile se mențin nu numai în cazul grupurilor sudate, ci și în cele constituite ocazional. 3. Dintre experimentele făcute de Kurt Lewin în timpul celui de-al doilea război mondial cu privire la modificarea obiceiurilor culinare, celebre au rămas cele care au studiat gospodinele din statul Iowa, modul în care acestea puteau fi convinse să folosească mai mult măruntaiele de vită (inima, ficatul, rinichii). Trei motive au stat la baza demersului său: produsele respective erau cel mai puțin preferate de către gospodinele din Iowa; alimentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care au studiat gospodinele din statul Iowa, modul în care acestea puteau fi convinse să folosească mai mult măruntaiele de vită (inima, ficatul, rinichii). Trei motive au stat la baza demersului său: produsele respective erau cel mai puțin preferate de către gospodinele din Iowa; alimentele scumpe, aflate în topul preferințelor, erau raționalizate în timpul războiului, iar administrația americană era preocupată de găsirea modalităților prin care consumul măruntaielor să crească. Experimentul constituia o excelentă ocazie pentru ca Lewin să-și urmărească interesele teoretice și metodologice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de statornicire, datorat, pe de o parte, tendinței individului de a rămâne pe poziție și pe de altă parte, „angajamentului față de grup”. În timpul acelorași experimente, Kurt Lewin descoperă că femeile joacă rolul de gatekeeper-i pentru noile alimente sau obiceiuri culinare. Gospodinele hotărăsc dacă un anumit fel de mâncare este servit sau nu. Kurt Lewin plasează problema într-un cadru mai larg și subliniază semnificativ: „Dacă ne confruntăm cu producerea unor schimbări sociale masive, cum ar fi schimbarea obiceiurilor culinare ale unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unei părți strategice a populației? Altfel spus, toți membrii populației au o importanță egală în determinarea a ceea ce se consumă? Dacă nu, ar trebui acordată o atenție sporită celor mai importanți dintre ei. La prima vedere, s-ar părea că gospodina joacă un rol deosebit în alegerea hranei. În măsura în care acest lucru s-a dovedit corect, o campanie educațională eficientă ar trebui să vizeze gospodinele” (Lewin, 1947b, apud Visscher și Nicolau, 2001, 95). În cazul studiat, alimentele ajung pe masă prin anumite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
trebui acordată o atenție sporită celor mai importanți dintre ei. La prima vedere, s-ar părea că gospodina joacă un rol deosebit în alegerea hranei. În măsura în care acest lucru s-a dovedit corect, o campanie educațională eficientă ar trebui să vizeze gospodinele” (Lewin, 1947b, apud Visscher și Nicolau, 2001, 95). În cazul studiat, alimentele ajung pe masă prin anumite canale (cel mai important fiind cumpărarea de la magazinul alimentar). Anumite zone din cadrul canalului funcționează ca „porți”, iar secțiunile acestora sunt conduse de reguli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
bucătărie resturile de pâine stăteau în compania mucurilor de țigară, farfurii cu mucegai stă teau alături de o pereche de ciorapi de nailon, gunoiul dădea pe afară și tot așa. Atmosfera era tensionată, Rita se prefăcea că este o mare doamnă gospodină care-mi arată ce să fac... Până la un moment dat când dispare, iar fata ei începe să plângă de rușine. Mama ei era beată. I-am spus că nu e o boală care se ia, că ea nu este vinovată
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea din piept, o pune unui flăcău, iar mirelui îi pune pe cap o pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La sârbă se prind și noii miri, și nuntașii. Este ultimul dans cu care se încheie nunta. (Cavalerii de onoare sunt fiii autoarei - Radu și Gelu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nască. Gospodarul cel rău tocmai plecase cu 12 căruțe la moară, iar femeile trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-a răspuns : - Bucuroasă v-aș lăsa, dar am bărbat rău și amarnic. Uită-te la fetele mele ce tare-s bătute. D-apoi eu? Privește ce vânătăi am pe trup! Fecioara Maria a privit-o cu milă, văzând-o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat Noi cu plugul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
coace în Ajunul Crăciunului, apoi se așază pe o masă pe care s-a așezat fân și se acoperă cu un colț al feței de masă. Pâinea, ce simbolizează trupul Mântuitorului Iisus, se ține acolo până în dimineața Anului Nou, când gospodina casei face semnul crucii și taie păinea în patru. Primul sfert este dăruit copiilor urători, împreună cu o cană cu lapte îndulcit cu miere. Al doilea sfert îl vor primi animalele din gospodărie, iar jumătatea rămasă va fi consumată de cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea din piept, o pune unui flăcău, iar mirelui îi pune pe cap o pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La sârbă se prind și noii miri, și nuntașii. Este ultimul dans cu care se încheie nunta. (Cavalerii de onoare sunt fiii autoarei - Radu și Gelu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nască. Gospodarul cel rău tocmai plecase cu 12 căruțe la moară, iar femeile trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-a răspuns : - Bucuroasă v-aș lăsa, dar am bărbat rău și amarnic. Uită-te la fetele mele ce tare-s bătute. D-apoi eu? Privește ce vânătăi am pe trup! Fecioara Maria a privit-o cu milă, văzând-o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat Noi cu plugul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
coace în Ajunul Crăciunului, apoi se așază pe o masă pe care s-a așezat fân și se acoperă cu un colț al feței de masă. Pâinea, ce simbolizează trupul Mântuitorului Iisus, se ține acolo până în dimineața Anului Nou, când gospodina casei face semnul crucii și taie păinea în patru. Primul sfert este dăruit copiilor urători, împreună cu o cană cu lapte îndulcit cu miere. Al doilea sfert îl vor primi animalele din gospodărie, iar jumătatea rămasă va fi consumată de cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În ziua Sf. Andrei gospodinele pun într-o strachină grâu la încolțit. Se spune că așa cum va crește de bogat grâul acesta, atât de îmbelșugat și plin de realizări va fi anul care urmează pentru familia respectivă. Acesta va fi folosit în ziua Anului Nou
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
strâng în grupuri pe la câte o casă, stau până noaptea târziu, dansează și ascultă muzică. Sunt serviți de obicei de gazdă cu țuică fiartă și cu boabe de porumb fierte sau, mai nou, cu prăjituri pregătite în casă de fiecare gospodină. Un alt obicei îndrăgit era și a rămas „Plugușorul”. Pe vremuri se mai spunea că se pornește „cu plugulețul” sau „cu sorcova”. Din după amiaza ajunului Anului Nou și până se însera, copiii și tinerii până la 15 ani umblau cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de fag pe care le numeau „frunzare”. Exista credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a le curăți de eventualele grăsimi. Exista obiceiul de a se ține postul în întregime, lucru mai greu întâlnit astăzi. În seara dinaintea Paștelui, înainte de a pleca la biserică, fiecare persoană din casă își punea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe fiecare genunchi și umăr, cum și pe creștet, se stingea câte un cărbune pronunțându-se și descântecul: „Cum se stinge cărbunele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se lua din sită câte un pui și punându-l jos spunea: „puiul în casă”, apoi se arunca câte o surcea în curte, continuând a spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
colectivă. Nevestei lui Măruță i se recunosc multiple calități, inclusiv cele legate de vrăjitorie, ea arată ca o persoană dezinhibată în raport cu așteptările sociale: "Muiere rea. Umbla cu ochi verzi prin lumea asta albă și seca mana vacilor. Iute, altfel. Și gospodină foc. Avea de toate. Dar dracu știe de unde avea? Umbla în drăgoști cu unul plin de bani, Ionete, îi zicea lumea, l-au prins jandarii că avea la el fabrică de bani. L-a prins statul și l-a închis
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dar și asupra gradului de absentare mai ridicat 34. Un alt aspect ce necesita atenția ministerului era învățământul secundar feminin. Trendul modernizator de la început de secol XX implica și faptul că femeia urma să își depășească rolul de mamă și gospodină și să contribuie alături de bărbat la întreținerea familiei. Baza acestei noi condiții o constituia, firește, educația. Preocupări pentru instrucția fetelor apar încă de la începutul secolului al XIX-lea, în urma contactului cu profesori din străinătate, promotori ai culturii occidentale. Tot mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]