2,903 matches
-
mprumut? elemente de la cea din Amiens, dar corul s?u aminte?te �n mod clar de cea din Beauvais. La Praga, catedrală Saint-Guy, �nceput? �n 1344 de francezul Matthieu d�Arras, apoi terminat? de Peter Parler, exemplific? modurile �n care goticul francez a fost apropriat de geniul Europei centrale, mai ales �n ceea ce prive?te distinc?ia dintre supor?i ?i boltire, precum ?i �n tratarea triforiumului. Dar, mai ales �n Westfalia, cea care realizeaz? plenar asimilarea viziunii gotice de unificare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n care goticul francez a fost apropriat de geniul Europei centrale, mai ales �n ceea ce prive?te distinc?ia dintre supor?i ?i boltire, precum ?i �n tratarea triforiumului. Dar, mai ales �n Westfalia, cea care realizeaz? plenar asimilarea viziunii gotice de unificare a spa?iului intern exaltat de lumin? de c?tre tradi?ia arhitectural? germanic? este Hallenkirke (biserica-hal?, cu nave de aceea?i �n?l?i-me). Astfel, avem catedrală din Minden (1267), cu o volumetrie extern? foarte contrastat? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ie bogat? pe un volum extern foarte mic, cu excep?ia turnului lateral de 132 m. �n ??rile de Jos, influen?a francez? r?zbate de sub decoră?ia flamboaiant? a catedralei Saint-Jean din Bois-le-Duc (1419-1538). Spa?iul iberic Primele catedrale gotice ale Spaniei s�nt construite cu o jum?țațe de secol mai ț�rziu dec�ț �n Fran?a. Fiecare dintre ele re?ine un element sau altul din stilul francez: planul ?i deambulatoriul de la Bourges, la Toledo (1225); la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
secolele al XIV-lea ?i al XV-lea), ?i ridic? monumente precum catedrală din Barcelona (1329-1384) � dup? cum au comandat armatorii ?i negustorii � unde arcade foarte �nalte evit? arcele butante ?i faciliteaz? lumînarea unei nave foarte austere. Din motive istorice, goticul portughez dezvolt? �n secolul al XIV-lea, pe structuri cisterciene sau benedic-tine, o exuberan?? decorativ?, par?ial de origine islamic?, care caracterizeaz? stilul manuelin al m?n?știrii aba?iei de la Batalha (1397). Italia Adoptat ?i adaptat �n �ntreaga Europ
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
portughez dezvolt? �n secolul al XIV-lea, pe structuri cisterciene sau benedic-tine, o exuberan?? decorativ?, par?ial de origine islamic?, care caracterizeaz? stilul manuelin al m?n?știrii aba?iei de la Batalha (1397). Italia Adoptat ?i adaptat �n �ntreaga Europ?, goticul �opus francigenum� (manier? fran?uzeasc?) genereaz? un stil internă?ional cu multiple variante. Aceast? larg? influen?? se explic? mai �nt�i prin rolul central al credin?ei ?i al religiei �n societatea medieval? ?i prin raporturile acestora cu guvernan?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i al religiei �n societatea medieval? ?i prin raporturile acestora cu guvernan?îi; se mai explic? ?i prin expansiunea ordinului cistercian ?i r?sp�ndirea modelelor sale; �n sf�r?it, se explic? prin contribu?ia teologiei, tehnologiei ?i este-ticii gotice la rela?iile societ??îi vremii cu sacrul ?i cu profanul, cu misticul ?i cu ra?ionalul. Doar Italia r?m�ne pu?în receptiv? la limbajul arhi-tectural gotic. �ntr-adev?r, chiar dac? exemplele cisterciene (Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r?it, se explic? prin contribu?ia teologiei, tehnologiei ?i este-ticii gotice la rela?iile societ??îi vremii cu sacrul ?i cu profanul, cu misticul ?i cu ra?ionalul. Doar Italia r?m�ne pu?în receptiv? la limbajul arhi-tectural gotic. �ntr-adev?r, chiar dac? exemplele cisterciene (Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii arhitec?i italieni s? fac? bol?i pe intersec?îi de ogive, spa?iul interior astfel ob?inut p?streaz? ni?te propor?îi ?i o luminozitate care amintesc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mp?ratul Frederic ÎI de Hohenstaufen, dup? plan ortogonal � corpul cl?dîrîi, curte ?i turnuri de flancare � �n leg?tur?, se crede, cu date astronomice. Construc?ia, foarte simpl? la exterior ?i boltit? de ogive, este influen?at? ?i de goticul cistercian, ?i de fort?re?ele construite �n Orient de crucia?i precum Krak-ul Cavalerilor (Siria, secolele XII-XIII), ceea ce nu exclude ?i unele rafinamente decorative �n interior, aceast? locuin?? fiind destinat? unei str?lucitoare cur?i imperiale. Că fort?rea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Italia (secolele al XV-lea ?i al XVI-lea) Cuv�ntul �Rena?tere� nu poate fi �n?eles dec�ț �n contextul situa?iei istorice ?i culturale a Italiei secolului al XV-lea, care, men?în�ndu-se la marginea Europei gotice, reactiveaz? progresiv mo?tenirea românit??îi antice. Ini?iatorii acestei mi?c?ri vorbesc despre �Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră antic?), �n opozi?ie cu �manieră tedesca� (stilul germanic, adic? gotic), sinonim cu obscurantismul. Umani?ții Artizanii acestei �ntoarceri la manieră antic? s�nt intelectuali � numi?i umani?ți cu �ncepere de pe la 1850 (J. Burckhardt) � care adapteaz? ?i comenteaz? textele grece?ți ?i latine, �n scopul de a elabora un model
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cet??ii-stat, oligarhia de la putere mobilizeaz? oameni de ?tiin?? ?i arti?ți capabili s? fac? din Floren?a �Nouă Rom? De vreo șut? de ani, construc?ia noii catedrale trena, mai ales pentru c? era subiectul disputei dintre arhitec?îi gotici ?i cei anti-gotici, ace?tia din urm? sf�r?ind prin a triumfă �n 1367, dup? consultarea corpora?iilor ?i a cet?-?enilor. Naosul cu trei nave se termin? �ntr-un cor octogonal cu o deschidere de 42 m; construirea domului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
realitate �n cadrul celei de-a doua genera?îi arhitecturale florentine, �l putem distinge, dup? Alberti, pe A. Averino, zis Filarete (aprox. 1400-1469). Acesta lucreaz? concomitent la Spitalul Principal din Milano (1456-1464) � care �mbin? ra?ionalismul albertin cu forme �nc? gotice � ?i la lucrarea să Trattato di Architettura (1460-1465), dedicat? protectorului s?u, ducele F. Sforza. Aici, el descrie un oră? ideal, �Sforzinda�, al c?rui plan �nconjurat cu bastioane dispuse �n form? de stea este �nscris �ntr-un cerc, dup? prescrip
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
G. Alessi (1512-1572), inspirat de cele ale lui Michelangelo: biserică Santa Maria di Carrignano (1549), sau Sfin?îi Paul ?i Barnabeu (1561). 2. Rena?terea �n Europa Pretutindeni �n Europa, arhitectura umanist? a Italiei se love?te de o cultur? gotic? �nc? vie �n secolele al XV-lea ?i al XVI-lea, nu numai �n utilizarea formulelor stilistice, dar ?i �n practicile profesionale de construc?ie manual? ale mai?trilor zidari. ?i această, �n ciuda amplorii schimburilor comerciale transeuropene, a c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iei ideilor �ncep�nd de la inventarea tiparului. Acest conflict de civiliza?îi nu are aceea?i intensitate �n toate ??rile, din cauza diversit??îi situa?iilor politice ?i religioase �n secolul al XVI-lea. Fran?a Fran?a, ?ar? totu?i gotic? prin excelen??, este locul �n care spiritul umanist este cel mai bine perceput ?i asimilat. �n cursul campaniilor lor militare �n Italia de Nord (1495-1525), regii Fran?ei ?i cur?ile lor s�nt sedu?i de decorul str?lucitor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
regii Fran?ei ?i cur?ile lor s�nt sedu?i de decorul str?lucitor al arhitecturii lombarde, dar ignor? rigoarea florentin? ?i grandoarea român?. �n consecin??, aceast? admira?ie exagerat? introduce fine ornamente italienizante pe volumele ?i compartiment?rile gotice ale castelelor din regiunea Loarei, seduse de simetrie: castelul Chenonceaux (prima construc?ie, 1515); aripa Francisc I de la castelul Blois (1515-1524); castelul de la Azay-le-Rideau (1518-1527). Tot mai?trii zidari conduc aceste ?antiere, ca ?i cel de la Chambord (1519-1550), comandat de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
m-plare, de stil hibrid, ca o manifestare a m?iestriei ?i a libert??îi lor. Aceast? dualitate caracteristic? pentru prima Rena?tere francez? este ?i mai frapant? �n arhitectură religioas?, ca la Saint-Eustache (Paris, �ncep�nd din 1532) unde structurile gotice flamboaiante s�nt sistematic �mbr?cate cu decoruri italiene. Transferarea Cur?îi de c?tre Francisc I �n �le de France, la sf�r?ițul anilor 1520, coincide cu o abordare mai �ndr?z-nea?? a limbajului modern. Acest limbaj arhitectural
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ordonarea cur?ilor lor, c? lec?iile florentine ?i române s�nt perfect �nv??ațe. Sosirea italianului F. Terzi �n Portugalia �n 1576 �nt?re?te aceast? preferin?? pentru stilul modern. Anglia Mai mult dec�ț ancorarea �n tradi?ia gotic?, schisma anglican? (1530), care respinge domină?ia religioas? ?i cultural? a Romei (1533) ?i promoveaz? Reforma, face că arhitectura britanic? s? fie foarte pu?în receptiv? la italienism. Tot �n aceast? perioad?, clerul fiind constr�ns s? opreasc? construirea de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr? din articularea unui nivel de funda?ie cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri ?i cu acoperi?uri �nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris, suprapun�nd cele trei ordine antice � �n loc de dou? că la Îl Ges� � pentru a ascunde volumul �nalt al navei. Chiar dac? ?i al?i arhitec?i, precum Cl. M�tezeau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i mai evident? �n �le-de-France unde, din castele �n parcuri ?i p?duri regale, perspectivele drumurilor radiante ?es o �mpletitur? aproape ne�ntrerupt? �n jurul Parisului. Astfel se define?te de acum �nainte domeniul regal, �n timp ce �n epoca gotic?, catedralele str?lucind �n jurul lui Notre-Dame de Paris d?deau semnifică?ia �ntreag? acestui teritoriu. 7. Succed�nd Tudorilor, familia Stuart instaureaz? un mecenat regal, deschis c?tre Europa. Ei fac apel la arti?ți str?ini, Rubens, Van
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nveli?ul interior cu inflexiuni coordonate cu o decoră?ie de o extrem? bo-g??ie ritmic? ?i cromatic?. Dar, mai ales, el realizeaz? aici cupole ale c?ror �ndr?zneal? structural? ?i plastic? lumi-noas? s�nt inspirate �n parte din gotic ?i din arhitectura mozarab?, dar sub controlul riguros al cuno?țin?elor ma-tematice de v�rf. Beneficiind de reconstruc?ie dup? seismul din 1693, Sicilia se deschide urbanismului ?i arhitecturii baroce, mai ales la Noto, ref?cut �n �ntregime
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
concursul inginerilor Perronet ?i Rondelet � fac din aceast? �ntreprindere un fel de laborator al neoclasicismului. Ideea lui Soufflot este �ntr-adev?r de a structura limbajul clasic �n a?a fel �nc�ț spa?iul construit s? evoce av�ntarea structurilor gotice ?i plenitudinea arhi-tecturii grece?ți. Efectiv, boltirea, �n form? de cupole pe un ordin corintic strict, subliniat de un decor foarte pur, determin? �n interior o tensiune plin? de noble? e. �n timpul dezvolt?rîi acestor mari ?antiere regale, dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
individuale pe care o asemenea abunden?? nu poate s? nu le suscite, arhitec?îi ?i, uneori, comanditarii lor se �mpart totu?i �n dou? curente dominante din perspectiva practicii istoriciste. Unul, numit din comoditate �neogotic�, reactuali-zeaz? arhitectură medieval?, �n general gotic?, re?în�nd pitorescul ?i nostalgia sau privilegiind o abordare ra?io-nalist?, pentru a satisface programe func?ionale, pentru a rezolva probleme tehnice sau estetice, pentru a exprima op?iuni religioase sau aspiră?îi identitare ?i politice. �ntr-o logic? corect
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
privilegiind o abordare ra?io-nalist?, pentru a satisface programe func?ionale, pentru a rezolva probleme tehnice sau estetice, pentru a exprima op?iuni religioase sau aspiră?îi identitare ?i politice. �ntr-o logic? corect?, geografia neogoticului corespunde grosso modo celei a goticului istoric. Al doilea curent este constituit de practicile eclectismului, care consider? istoria stilurilor că pe o colec?ie din care iei dup? voie, un stil fiind mai �nt�i un instrument bun pentru a determina imaginea unei cl?dîrî, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
instrument bun pentru a determina imaginea unei cl?dîrî, �n raport sau nu cu func?ia ?i cu valoarea ei simbolic?. Cel mai adesea este vorba de un formalism apropiat de academism. Aceast? afirmă?ie prive?te �ntreaga Europ?. Revenirea goticului De?i dominante �n Europa, g�ndirea ?i operele neoclasice nu s�nt exclusive. Ne amintim �ntr-adev?r c? Souflot studiaz? structura marilor edificii din secolul al XIII-lea. Laugier este de aceea?i p?rere. De altfel, procedeele de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se perpetueaz?, măi �nt�i pentru c? trebuie �ntre?inute aceste monumente vechi de mai multe secole, precum catedrală din Noyon, restaurat? din 1732 p�n? �n 1755. Adesea se ia ?i hoț?r�rea de a termina �n stil gotic, �ntre secolele al XVII-lea ?i al XIX-lea, biserici � Saint-Germain-des-Pr�s, aba?iala de la Corbie (Somme), Șan Petronio de la Bologna (Italia) � �ncepute la sf�r?ițul Evului Mediu tot �n acest stil. �n Fran?a, �n aceast? epoc?, goticul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]