5,312 matches
-
prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu-și exprimă niciodată ândoiala, japonezii pot vorbi ore întregi fără a-și exprima clar o opinie, performează acte de vorbire expresive atenuate (spun Bine! în loc de Fantastic!, Nu foarte bine... în loc de Groaznic!), pe când arabii folosesc un număr mare de procedee gramaticale pentru emfatizarea aserțiunilor (cum ar fi sufixe, repetiții, repetarea consoanelor sau a vocalelor etc.). În situații de comunicare date, unele culturi preferă actele de vorbire directe (de pildă, Închide geamul, te rog! - în cultura poloneză), altele preferă actele de vorbire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alta: de exemplu, în culturile din Europa Occidentală predomină atenuatorii de expresie, în timp ce în culturile arabe predomină intensificatorii de expresie. La rândul ei, modalitatea de atenuare a expresiei diferă. De pildă, în culturile anglo-saxone enunțurile se atenuează preponderent prin procedee gramaticale (moduri și timpuri verbale, structuri interogative), în timp ce în limba română sunt preferați atenuatori lexicali (ezitări - ăăă, păăi -, adverbe-modalizatori de incertitudine, expresii ale vagului - cam, oarecum, prea, pe undeva etc.) sau intonații de atenuare. Intensificatorii de expresie pot lua forma unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicarea este una dintre formele de bază prin care se creează și se manifestă cultura. Din această intercondiționare complexă rezultă stilul cultural de comunicare. Variația culturală în plan comunicativ se manifestă prin: decupajele lumii operate de structurile lexicale, semantice și gramaticale ale limbii; prin scripturile culturale pe care le activează și le evocă secvențial; prin practicile discursive; prin maniera particulară de constituire a semnificației; prin structura interacțiunii; prin relațiile interpersonale implicate; prin modalitatea particulară de încorporare a elementelor paraverbale și nonverbale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
special de științele umaniste și de științele sociale. Limba conține în ea tot atâta invenție culturală cât postura bipedă. Nu este o manifestare a capacității generale a individului de a folosi simboluri: un copil de trei ani este un geniu gramatical, dar este aproape incompetent în domeniul artelor vizuale, al iconografiei religioase, al semnelor de circulație [...]. De ândată ce începem să privim limba nu ca esența inefabilă a unicității omului, ci ca formă biologică de adaptare la nevoia de a comunica
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt o trăsătură inerentă a comunicării interculturale. În plan interacțional, diferențele dintre membrii unor grupuri etnice se reflectă în stilul cultural de comunicare. Indivizi proveniți din culturi diferite au stiluri de comunicare diferite: recurg la un set diferit de reguli gramaticale și norme pragmatice, având expectații comunicative diferite. Atunci când se află într-o situație de comunicare interculturală, vorbitorii au tendința de a aplica acesteia normele lingvistice și resursele pragmatice ale limbii-culturii materne, având expectații comunicative diferite de ale interlocutorului. Acest transfer
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorii rezolvându-le ușor sau acordându-le atenție minimă; pot conduce la probleme de adaptare reciprocă între interlocutori (stres intercultural); pot produce grave conflicte de comunicare. Studiile au pus în evidență faptul că nativii tolerează greșelile de limbă (lexicale și gramaticale) ale străinilor, dar recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994) - stereotipurile aplicate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vor respecta luarea de cuvânt a interlocutorului, neîntrerupând și producând intervenții de dimensiuni aproximativ egale cu ale interlocutorului. Vorbire simplă: indiferent de limba comună folosită în interacțiune, vorbitorii ar trebui să se limiteze la un vocabular restrâns și la structuri gramaticale simple, pentru a evita confuzii și complicații suplimentare, determinate de niveluri diferite de cunoaștere a limbii de interacțiune. Evitați structurile negramaticale, nenaturale, neconforme limbii de interacțiune: simplificările exagerate, bazate pe incorectitudine gramaticală și destructurare a mesajului (Me, Tarzan, you, Jane
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limiteze la un vocabular restrâns și la structuri gramaticale simple, pentru a evita confuzii și complicații suplimentare, determinate de niveluri diferite de cunoaștere a limbii de interacțiune. Evitați structurile negramaticale, nenaturale, neconforme limbii de interacțiune: simplificările exagerate, bazate pe incorectitudine gramaticală și destructurare a mesajului (Me, Tarzan, you, Jane), așa-numita „vorbire a străinului” (engl. foreigner talk), îngreunează înțelegerea. Byrne și FitzGerald (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 173) au făcut distincție între: (a) strategii generale, recomandate în majoritatea situațiilor de comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
insulă de latinitate într-o mare slavă”). Astfel, a conservat unele elemente arhaice (de aceea a fost adeseori considerată cea mai autentică sau pură limbă romanică), împărtășind cele mai multe trăsături cu romanitatea din cealaltă zonă laterală, din Peninsula Iberică. Structura sa gramaticală este fundamental latină, cu puține elemente slave (incert neutrul, vocativul în -o, câteva desinențe de origine slavă); în schimb, vocabularul are mai multe straturi etimologice, româna păstrând cuvinte din limbile tuturor culturilor cu care a intrat în contact direct sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unității de neam și limbă, al ralierii la spiritul limbilor noastre surori. Evoluția de-a lungul secolelor a limbii române de la latină sub influența unor idiomuri străine, dar și a unor mentalități diverse a adus unele modificări și în structura gramaticală față de structura limbii latine: marea diversitate a structurilor impersonale (Plouă, Trebuie, Nu e bine, E frig, Mi-e foame, Mă doare capul, Se pare că, Se știe că... etc.), transformarea sum pro habeo, habeo pro sum (cartea este a elevului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
posesiv (Mi-am așteptat copilul la gară), reorganizarea sistemului politeții în trei trepte (tu-dumneata-dumneavoastră) etc. Formarea limbii literare pe baza românei populare, adică a limbii vorbite, a însemnat fixarea în limbă a unui mare număr de forme fluctuante ca structură gramaticală, a unor paradigme gramaticale cu multe iregularități și excepții, a unor structuri inconsecvente, a unor sensuri relativ imprecise. Activitățile de normare a uzului au tolerat inconsecvențele și au găsit soluții de compromis prin acceptarea în normă a mai multor variante
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
copilul la gară), reorganizarea sistemului politeții în trei trepte (tu-dumneata-dumneavoastră) etc. Formarea limbii literare pe baza românei populare, adică a limbii vorbite, a însemnat fixarea în limbă a unui mare număr de forme fluctuante ca structură gramaticală, a unor paradigme gramaticale cu multe iregularități și excepții, a unor structuri inconsecvente, a unor sensuri relativ imprecise. Activitățile de normare a uzului au tolerat inconsecvențele și au găsit soluții de compromis prin acceptarea în normă a mai multor variante din uz. Acțiunile normative
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vagi (chestia asta, treaba aia, asta), lăsarea unor enunțuri neterminate, neexprimarea unei semnificații și mutarea ei în spațiul interlocutorilor (știi tu, nu e nevoie să-ți mai spun eu, știi ce-am vorbit), enunțuri puțin elaborate și structurate sub aspect gramatical (se preferă adeseori juxtapunerea semnificațiilor, nu ierarhizarea lor prin coordonare), raporturile circumstanțiale dintre enunțuri sunt uneori implicite, redate prin intonații și pauze, nu prin conectori. Nu întâmplător în stilul informal apare un număr mare de termeni neaoși, comparații și metafore
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intertextualitatea, adică particularitatea unui text de a evoca alte texte (prin clișee, citate, simboluri etc.). Actele de vorbire au trei componente: componenta locuționară, componenta ilocuționară și componenta perlocuționară. Componenta locuționară este rezultatul producerii unor secvențe lingvistice conforme cu regulile fonetice, gramaticale și semantice ale unei limbi date: În clădire sunt doi oameni este o structură care respectă regulile de combinare a fonemelor, morfemelor, cuvintelor în limba română și se asociază cu o interpretare semantică. Când regulile de bună formare sunt încălcate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limbi date: În clădire sunt doi oameni este o structură care respectă regulile de combinare a fonemelor, morfemelor, cuvintelor în limba română și se asociază cu o interpretare semantică. Când regulile de bună formare sunt încălcate, atunci enunțul nu este gramatical/acceptabil. Orice enunț însă este mai mult decât o structură fonetică-gramaticală-semantică; vorbitorul produce acel enunț cu o anumită intenție, cu scopul de a acționa asupra interlocutorului său, atașând deci enunțului o forță convențională, numită forță ilocuționară. Astfel, enunțul În clădire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cuvintelor, explicația fiind legată direct de conținutul semantic pe care trebuie să-l explice. Din perspectiva unei clasificări a sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
0 faptul că în toate anchetele realizate pentru acest cuvînt-stimul a fost indicat un cuvînt-reacție (altfel spus, nu există reacții "0"). Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Referințe bibliografice: 1. Costăchescu, Adriana, Iliescu, Maria, Vocabularul minimal al limbii române curente cu indicații gramaticale complete tradus în germană franceză italiană spaniolă, București, Editura Demiurg, 1994. 2. Graur, Alexandru, Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954. 3. Juilland, Alphonse G; Edwards, P M H, Juilland, Ileana, Frequency
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
et al., 1992). Dacă despre vorbire se poate spune că este doar un act motor, ce modulează sunetele și le articulează sub forma cuvintelor, limbajul se prezintă ca o noțiune mult maicomplexă, ce alege și folosește cuvintele într-un context gramatical, atât în scris, cât și oral, totul în condițiile unei activități cerebrale concentrate în jurul unei idei ce trebuie exprimată. Sub aspect etiologic, leziunile cerebrale sunt la originea tuturor cauzelor ce determină incapacitatea de înțelegere sau de evocare a sunetelor, precum și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
din propoziții particulare, evitându-se obiecția cu referire la condiția de verificabilitate a enunțului afirmativ general (nu mai trebuie verificat dacă toți oamenii sunt muritori). Dar numai În aparență noua premisă este diferită de cea veche, căci prin trecerea subiectului gramatical al premisei majore la singular nu s-a obținut și reducerea sferei subiectului judecății. (Se poate pune, pe bună dreptate, Întrebarea „ce este desemnat prin cuvintele cel ce gândește”, nu cumva ascundem doar numele omenirii prin acest pronume?) Hamelin avea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
metoda de investigare internă 1. Prin compararea Psalmului 17 și a pasajului 2 Rg. 22, Ringrenn a identificat patru tipuri de variante: 1. variante ortografice, care apar în cursul procesului de copiere; 2. diferite vocalizări ale acelorași consoane; 3. variante gramaticale și stilistice, expresie a revizuirilor textului sau a diferențelor dialectale ale limbii ebraice; 4. variante cauzate de simpla uitare a unor cuvinte, în procesul transmiterii prin tradiția orală 2. 1.2. Principalele teorii referitoare la originile textului biblictc "1.2
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
preoțești. „The inevitable alliance between these priests and scribes who were also the custodians of the traditum would have stimulated a cross-fertilization leading to true exegesis.” 3 Potrivit lui Fishbane, vechii scribi israeliți erau și foarte buni cunoscători ai caracteristicilor ortografice, gramaticale și sintactice ale „textelor sfinte”, și specialiști în diagnosticarea bolilor contagioase sau în probleme legate de „curăția și necurăția cultică”. Cunoașterea precisă a literei Scripturii și observațiile textuale exacte ale scribilor vor influența tehnicile exegetice ale înțelepților rabini de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
erau scoase din circulație și plasate într-o genizah. De obicei, o copie care prezenta mai mult de trei greșeli era scoasă din uz2. Textul transmis de către scribi era consonantic, prezentând uneori anumite diferențe frazeologice; de cele mai multe ori însă diferențele gramaticale reprezentau, foarte posibil, forme dialectale regionale: alături de transmiterile scrise ale textului circulau tradițiile orale care conțineau indicații mai mult sau mai puțin clare privind formele textuale și pronunțarea cuvintelor. Dacă această raportare istorică la procesul transmiterii textului biblic poate părea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
gramatica și vechea ortografiere a ebraicii biblice. Respectul față de litera textului biblic era atât de mare, încât nu au încercat să restabilească, artificial, vechile forme, acolo unde acestea dispăruseră total din tradiția textuală 3. Deși întru totul conștienți de regulile gramaticale și ortografice, fariseii au acceptat cu mult respect un text care nu li se supunea întotdeauna, iar succesorii lor vor întocmi, în notele masoretice, inventarii minuțioase ale câtorva dintre aceste excepții. Aceste inventarii vin să demonstreze admirabila conștiință profesională a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]