1,396 matches
-
GÎRLEANU 1904: E. (Gârleanu, Emil), "Însemnări", în „Făt-Frumos”, I, Bârlad, nr. 15, 15 noiembrie 1904, semnat E., pp. 239-240. GORGOS 1912, D. Gorgos, "Un poet uitat", reprodus din „Evenimentul”, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, ianuarie—martie 1912, p. 61. GRAUR 1932: Constantin Graur, Cîțiva inși, Biblioteca Dimineața, ed. Adevărul, nr. 137, București, p.37-48 (Ștefan Petică: o reluare, cu anumite modificări, a articolului despre Șt. Petică publicat în „Avântul”, 1904, sub pseudonimul P. Crainic, f. A., 1932. GURUIANU 2010: Virgil
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Gârleanu, Emil), "Însemnări", în „Făt-Frumos”, I, Bârlad, nr. 15, 15 noiembrie 1904, semnat E., pp. 239-240. GORGOS 1912, D. Gorgos, "Un poet uitat", reprodus din „Evenimentul”, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, ianuarie—martie 1912, p. 61. GRAUR 1932: Constantin Graur, Cîțiva inși, Biblioteca Dimineața, ed. Adevărul, nr. 137, București, p.37-48 (Ștefan Petică: o reluare, cu anumite modificări, a articolului despre Șt. Petică publicat în „Avântul”, 1904, sub pseudonimul P. Crainic, f. A., 1932. GURUIANU 2010: Virgil Guruianu, "Despre Ștefan
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
au denumit cu acest termen sărbătoarea creștină a nașterii lui Hristos. Datele la care se sărbătorește Crăciunul sunt orientative, pentru că nu se știe data exactă a nașterii lui Iisus. Alți cercetători (între care Aron și Ovid Densusianu, Al. Rosetti, Al. Graur ș.a.) derivă cuvântul Crăciun din etimonul "creatio" (cu acuzativul "creationem", în latina vulgară "creation"/"creatiun") deci ziua creării sau a facerii lui Isus. Deși s-ar putea obiecta că acesta ar fi o concepție ariană (care socotește că Fiul este
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
mari personalități ale științei și culturii, care și-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc și universal. Fiind născuți în Botoșani, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ștefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu, George Enescu, Alexandru Graur, Octav Băncilă sunt repere majore, unii dintre ei intrând deja în universalitate. Municipiul Botoșani este reprezentat în fotbal de echipa FC Botoșani. În vara anului 1979, CS Botoșani a promovat în Divizia B, și la finele sezonului 1979/1980 echipa
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Știința Limbii, Literatură și Arte a Academiei Republicii Populare Române a luat în discuție această propunere. La ședință au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Al. Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius și Krikor H. Zambaccian. Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente și astfel atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez. La începutul carierei sale
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul. Luncă lină, / miruie-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
latura”) pronunțat "Chișienău", trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpîniseră ținutul între 1224 și 1359. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții. A doua ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată de autoritatea sovietică, a fost aceea că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvîntului român Nouă peste cuvîntul tătar Kîșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o "Cîșla-Nouă
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei. În perioada 2002-2005 s-au executat o serie de construcții și dotări mai noi ale Bisericii "Sf. Gheorghe" din Vorovești, prin contribuția enoriașilor. Este vorba de: În anul 2006, în timpul păstoririi preotului Daniel Graur și a epitropului Dumitru Musteață, deasupra intrării în biserică a fost amplasată o placă de marmură cu câteva date istorice referitoare la biserică. Pe placa de marmură se află următoarea inscripție: "„Acest sf. lăcaș cu hramul Sf.M.M. Ghe. a fost
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
Acest sf. lăcaș cu hramul Sf.M.M. Ghe. a fost construit ân anul 1768 sub arhipăstoria preot Vasile este monument istoric a fost renovată ân anul 1956 și 1968 sub arhipăstoria preot Țurcanu Alex ân prezent biserica este păstorită de preot Graur dumitru epitrop Dumitru Musteață anul 2006”". este construită în totalitate din bârne de stejar masiv, căptușite cu lut. Edificiul are o temelie de piatră. Ulterior, pereții de bârne ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
ridicat în memoria fiilor satului căzuți în luptele pentru apărarea patriei din cel de-al doilea război mondial. Acesta a fost construit din inițiativa unor săteni și cu sprijinul Primăriei Miroslava. Slujba de sfințire a fost oficiată de preotul-paroh Daniel-Ionel Graur, împreună cu un sobor de preoți. Pe laturile monumentului sunt înscrise numele eroilor din satul Vorovești căzuți pentru apărarea patriei în cel de-al doilea război mondial: Gheorghe Burada, Vasile Constantinescu, Gheorghe Drănceanu, Gheorghe C. Dumitrașcu, Neculai Florăscu, Toader Gavril, Pavel
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
care aparține de familia "Glareolidae", ordinul Charadriiformes. Păsările din această grupă sunt păsări alergătoare. Ea cuprinde genurile Cursorius, Rhinoptilus și Smutsornis, cu 9 specii, iar genul Pluvianus cuprinde numai o specie: pasărea crocodilului (Pluvianus aegyptius), o pasăre de mărimea unui graur dar cu picioare mai lungi. Păsările din familia Glareolinae vânează de obicei hrana pe sol, aripile sunt lungi, ascuțite, care le ajută la alergare. Au trei degete la picoare, degetul mijlociu fiind mai lung și dezvoltat. Pasărea crocodilului, din punctul
Cursoriinae () [Corola-website/Science/316575_a_317904]
-
până la realizarea Unirii. Un alt scop era organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului. Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă oficială. Printre conducatorii FNP din Basarabia erau Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu si Valeriu Graur. În Bucovina de Nord, mișcarea era coordonata de Alexandru Șoltoianu. Sub impactul refuzului lui Ceaușescu de a participa la intervenția trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia (1968), FNP decide să ceară sprijin României în lupta împotriva puterii sovietice. Astfel, la
Gheorghe Ghimpu () [Corola-website/Science/316679_a_318008]
-
Andropov, despre vizita "cetățeanului sovietic Usatiuc Alexandru". Împreună cu scrisoarea, Stănescu îi trimite lui Andropov și plicul cu documentele lăsate de Usatiuc-Bulgăr. Alexandru Usatiuc-Bulgăr este arestat pe 13 decembrie 1971 la Kislovodsk. La scurt timp sunt arestați și Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur și Alexandru Șoltoianu. După jumătate de an de anchetă, dosarul nr. 6648 privind lotul Usatiuc-Ghimpu-Graur este trimis la Curtea Supremă de Justiție a RSSM. Judecata durează trei zile. Pe 13 iunie 1972, completul de judecată, format din judecătorii V. Florea
Gheorghe Ghimpu () [Corola-website/Science/316679_a_318008]
-
pădure (Apodemus silvaticus) și iepuri (Lepus europeus). Păsările sunt reprezentate printr-un număr mare de specii dintre care citamxiocanitoarea, sticletele (Carduelis carduelis), mierla (Turdus philomelus), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), guguștiucul (Ctreptopelia decaocto). Cu frecvență deosebită întâlnim cucul (Cuculus canorus), graurul (Sturmis vulgaris), vrabia (Passer domesticus) și rândunica (Hirundo rustica). Amfibienii sunt reprezentați de broască de pădure (Rană temporalia), broască râioasa bruna verde (Bufo viridis). Nevertebratele sunt reprezentate prin gasteropode, miriapode, paianjeni. Vegetația comunei este reprezentată de păduri de fag (Fagus
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
a trimis reginei o scrisoare prin care-i cerea protecție și să o informeze de soarta mareșalului, dar i-a răspuns cu brutalitate să nu îndrăznească să se apropie de locul de refugiu. După o săptămână, prefectul județului, col. Theodor Graur, i-a sugerat să părăsească orașul. Însoțită doar de Veturia Goga s-a îndreptat spre Negoiești unde, pe 14 septembrie 1944, în prezența prefectului, a fost arestată fără nicio explicație de doi ofițeri ruși din ordinul generalului Aurel Aldea. Înainte de
Maria Antonescu () [Corola-website/Science/323642_a_324971]
-
fost un preot greco-catolic, om de cultură și autor. A fost "preot în Zalnoc, Sărăuad și Giurtelecu Șimleului — unul dintre cei mai distinși preoți sălăjeni, care fiind și scriitorul unui tom de predici bisericești foarte practice și instructive", scria Daniil Graur. Este cunoscut pentru cărțile pe care le-a a publicat cu sprijinul Episcopiei de la Gherla în 1884 și 1897. era un bun cunoscător al istoriei Transilvaniei. În 1884, în timp ce era "preotulu Zalnocului", Vasiliu Criste a publicat la Tipografia diecesană de la
Vasiliu Criste () [Corola-website/Science/324028_a_325357]
-
culturale ale vremii. În 1901, Vasiliu Cristea, preot în Giurtelec, a devenit membru la "Societatea fondului de teatru român" La începutul secolului al XX, Ioan Taloș a preluat postul de paroh la Giurtelecu Șimleului de la Vasiliu Criste În 1932 Daniil Graur scria: "părintele Cristea Vasiliu, fostul preot în Zalnoc, Sărăuad și Giurtelecu Șimleului, — unul dintre cei mai distinși preoți sălăjeni, care fiind și scriitorul unui tom de predici bisericești foarte practice și instructive, aproape fiindu-i gata și al doilea tom
Vasiliu Criste () [Corola-website/Science/324028_a_325357]
-
au înecat lacrimile fiind profund mișcat de măreția și armonia corului. La ieșire mulți credicioși ne-au întrebat când vom mai veni la Jurtelec, ca tare frumoasă priceasna a cântat corul, dar între timp a apărut și domnul învățător Daniil Graur care a exprimat mulțumiri din partea sa și a doamnei sale care a insistat să fie adusă la biserică cu toate că era bolnavă, paralizată și a ascultat de afară Sf. Liturghie cu cor, stând tot timpul sprijinită și nemișcata în trăsura. Am
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
, grangurii este un gen de păsări arboricole din familia oriolidelor ("Oriolidae"), ordinul paseriformelor ("Passeriformes") care cuprinde 29 de specii răspândite în Africa, Asia și Europa. Sunt de mărimea graurilor. Au un cioc puternic, lung și drept, ușor curbat spre vârf și zimțat în partea terminală. Aripile sunt lungi și ascuțite, iar coada scurtă și trunchiată. Penajul este frumos și viu colorat în galben, roșu, verde și negru, prezentând un
Oriolus () [Corola-website/Science/329851_a_331180]
-
Facultății de Construcții din Iași, urmează Facultatea de Litere a Universității București | Facultatea de Filologie din București luându-și licența în 1953. A cunoscut oameni renumiți printre care putem aminti: George Călinescu, Tudor Vianu, C.A. Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur și alte somități ale literaturii și filosofiei românești. Lucrează ca documentarist la Consiliul general ARLUS între anii 1950-1952, ca redactor la „Veac nou" între anii 1952-1955, este șef de secție la redacția “Publicațiilor românești pentru străinătate” între anii 1956-1967 și
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
până în zona coniferelor; frecvență în parcurile orașelor și terenuri de cultură cu arbori izolați. Sunt descrise 14-26 subspecii, în România sunt prezente 3 subspecii: "Dendrocopos major major", "Dendrocopos major pinetorum" și "Dendrocopos major candidus". Ciocănitorile sunt aproximativ de mărimea unui graur. Lungimea de la cioc la coadă a acestor păsări este de 22 - 23 centimetri, iar anvergură aripilor este de 34 - 39 centimetri. Au penajul negru care contrastează cu alb la umeri și posedă o pată rosile sub coadă. Masculii au o
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
pene, iar la 32 de zile pot zbura. Are un zbor planat foarte rapid. Vânează ziua, prin păduri, liziere, parcuri și grădini din zonele apropiate orașelor, lovind pe neașteptate păsări mici. Se hrănește îndeosebi cu păsări mici: vrăbii, presuri, ciocârlii, grauri, sturzi, mierle etc.; femela, care este mai mare, prinde și porumbei, stăncuțe, sitari, gaițe etc. Se hrănește mai rar cu șoareci, broaște, insecte mari. În România și Republica Moldova este o specie rară ca pasăre clocitoare, răspândită în păduri de deal
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
București) a fost un prozator și traducător român. S-a născut la București într-o familie de etnie evreiască; era fiul agronomului Henri Sragher și al Iuliei (n. Mandel). A absolvit școala primară la București, apoi liceul teoretic evreiesc („Liceul Graur”) în 1941, după care a urmat „Colegiul Onescu pentru Studenți Evrei” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (absolvită în 1946). A debutat ca publicist cu un articol despre André Malraux în "Studentul român" (1946), unde va
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]