2,864 matches
-
mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor până în prezent. În prezent comunitatea greco-catolică din oraș deține în totalitate patru biserici. Primele familii de religie iudaică au fost mutate în anul 1689
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor până în prezent. În prezent comunitatea greco-catolică din oraș deține în totalitate patru biserici. Primele familii de religie iudaică au fost mutate în anul 1689 în vecinătatea orașului, în localitățile Nazna și Sâncraiu de Mureș, de principele Transilvaniei, Mihály Apafi I. Pătrunderea lor în număr mai mare
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
închiși șerbii care se revoltau. După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară. În 1721, Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de
Cetatea Făgărașului () [Corola-website/Science/329105_a_330434]
-
Vechea biserică greco-catolică din Măgurele Cu precizie, vechimea satului Măgurele nu se cunoaște, totuși rezultă că în anul 1871 atât Nușfalău (Mărișelu), cât și Cucuteni pe Șieu, cum s-a numit satul Măgurele pe atunci, a fost dat de regele Ungariei unui nobil
Biserica de lemn din Măgurele () [Corola-website/Science/316672_a_318001]
-
afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj. Călugării greco-catolici de la Nicula au fost arestați de autoritățile comuniste în anul 1948 iar în locul lor a fost instalat la 18 decembrie 1948 primul stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț. Ca și
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Mândra" (cu denumirea ortografiată: "Mendra") au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la "Mândra" trăiau vreo 190 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
(n. 24 februarie 1906, Șomoștelnic, Comitatul Târnava-Mică - d. 17 ianuarie 2000, Roma) a fost un episcop român unit, care a îndeplinit între anii 1960-1987 funcția de episcop pentru românii greco-catolici din diaspora. Episcopul , A.A., episcop pentru greco-catolicii români din diaspora, s-a născut la data de 24 februarie 1906 în comuna Șomoștelnic (astăzi în județul Mureș). A absolvit Liceul "Vasile cel Mare" din Blaj, apoi a intrat la Academia
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
din diaspora, s-a născut la data de 24 februarie 1906 în comuna Șomoștelnic (astăzi în județul Mureș). A absolvit Liceul "Vasile cel Mare" din Blaj, apoi a intrat la Academia Teologică din același oraș. A fost hirotonit ca preot greco-catolic la 27 martie 1932 al Ordinului Augustinienilor Asumpționiști (A.A.). Atras de viața călugărească, în toamna aceluiași an începe noviciatul intrând în Congregația "Frații Augustinieni Asumpționiști". Depune voturile la 17 octombrie 1933. În anul 1946 este numit rector la Colegiul
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
spre a putea pleca la Roma mai ușor, ceea ce dovedește interesul ce-l au catolicii de a-l trimite în Italia. Din alte informări ale SSI rezultă că, la 2 ianuarie 1948, atât Vasile Cristea, cât și Aloisie Tăutu, clerici greco-catolici aflați la Roma, au refuzat să depună jurământul față de Republica Populară Română (RPR), deși au fost invitați în mod expres de către Bazil Șerban, însărcinatul cu afaceri al României. Din acest moment, au fost considerați "trădători". În perioada 1947-1950, pr. Vasile
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
pr. Vasile Cristea, A.A., a îndeplinit funcția de rector al Colegiului Pio Romeno din Roma, înainte de a-și închide porțile din cauza persecuției din țară. Imediat după interzicerea Bisericii Române Unite, în condițiile în care pierduse practic legăturile cu comunitatea greco-catolică din România, Sfântul Scaun a trecut la organizarea clerului unit rămas în exil. La 2 iulie 1960 a fost numit oficial al Curiei Romane și a primit treapta de episcop titular de Lebedus. A fost consacrat la Roma ca episcop
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
unit rămas în exil. La 2 iulie 1960 a fost numit oficial al Curiei Romane și a primit treapta de episcop titular de Lebedus. A fost consacrat la Roma ca episcop titular de Lebedus la 8 septembrie 1960, pentru românii greco-catolici din exil. Numit ca episcop pentru credincioșii greco-catolici români din diaspora, PS Vasile Cristea, care și-a avut tot timpul reședința la Vatican, a avut în grijă misiunile greco-catolice românești de la Paris, München, Madrid și din alte părți ale Europei
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
a fost numit oficial al Curiei Romane și a primit treapta de episcop titular de Lebedus. A fost consacrat la Roma ca episcop titular de Lebedus la 8 septembrie 1960, pentru românii greco-catolici din exil. Numit ca episcop pentru credincioșii greco-catolici români din diaspora, PS Vasile Cristea, care și-a avut tot timpul reședința la Vatican, a avut în grijă misiunile greco-catolice românești de la Paris, München, Madrid și din alte părți ale Europei. În această calitate, s-a remarcat prin vizitele
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
ca episcop titular de Lebedus la 8 septembrie 1960, pentru românii greco-catolici din exil. Numit ca episcop pentru credincioșii greco-catolici români din diaspora, PS Vasile Cristea, care și-a avut tot timpul reședința la Vatican, a avut în grijă misiunile greco-catolice românești de la Paris, München, Madrid și din alte părți ale Europei. În această calitate, s-a remarcat prin vizitele arhierești efectuate în Franța, Germania, Anglia sau SUA, printre comunitățile românilor uniți de acolo. Pentru credincioșii greco-catolici români care nu puteau
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
avut în grijă misiunile greco-catolice românești de la Paris, München, Madrid și din alte părți ale Europei. În această calitate, s-a remarcat prin vizitele arhierești efectuate în Franța, Germania, Anglia sau SUA, printre comunitățile românilor uniți de acolo. Pentru credincioșii greco-catolici români care nu puteau asculta în nici un fel duminica sau în sărbători o liturghie catolică, li s-a recomandat să asculte Liturghia în limba română transmisă de postul de Radio Vatican, în cadrul căreia se rostea fie o omilie, fie o
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Ea este datată din anul 1700 prin o presupusă inscripție ce a existat cândva de-asupra ușii de intrare. Același an este indicat și de șematismele Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla drept an al edificării bisericii. Despre acestă biserică cât și despre istoria satului Zalnoc și a locuitorilor săi a scris preotul Ioan Buteanu, un împătimit cercetător al istoriei satului său. Lucrarea sa intitulată "” Din monografia satului Zalnoc”", publicată
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
când nu au avut biserică și chiar credincioșii de azi fiind puțini se roagă la o casă privată. Românii înainte de 1770 erau când uniți când neuniți, stabil s-au unit la 1780. Azi au o biserică de lemn de legea greco-catolică, este cam la mijlocul satului și a fost făcută de iobagi și de meșterul ” Petre”, din goroni tăiați din același loc, căci era codru în jur. Azi îi zic Codrișor la dealul din sus de biserică. Biserica e de 12 metri
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Voila"anului 1733 trăiau 80 de familii, adică circa 400 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai afăm și numele preoților care funcționau în localitate: "Vaszilie" [Vasile], "Miklos" [Nicolae], "David", "Toagyer" [Toader] și "Nisztor" [Nistor]; toți cei cinci preoți erau greco-catolici. În localitate funcționa o biserică greco-catolică. Denumirea satului, "Vojla", precum și numele preoților erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.
Voila, Brașov () [Corola-website/Science/300983_a_302312]
-
familii, adică circa 400 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai afăm și numele preoților care funcționau în localitate: "Vaszilie" [Vasile], "Miklos" [Nicolae], "David", "Toagyer" [Toader] și "Nisztor" [Nistor]; toți cei cinci preoți erau greco-catolici. În localitate funcționa o biserică greco-catolică. Denumirea satului, "Vojla", precum și numele preoților erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.
Voila, Brașov () [Corola-website/Science/300983_a_302312]
-
limba latină. Actul respectiv se găsește în fondurile Academiei Române. În opinia unor istorici, chiar și greco-catolici, actul este evocat drept "un fals evident". Originalul actului a stat ascuns multă vreme, fiind găsit abia la sfârșitul secolului XIX de marele istoric greco-catolic Nicolae Densușianu. Printre motivele care a determinat un număr de istorici să recunoască falsitatea originalului acestui act sunt: lipsa semnăturii mitropolitului, fără care actul este lovit de nulitate dintru început; nemenționarea așa-zisului sinod în nici un document de epocă; nemenționarea
Manifestul de unire cu Biserica Romei () [Corola-website/Science/302578_a_303907]
-
(n. 25 decembrie 1783, Turda, Comitatul Turda - d. 12 decembrie 1870, Blaj, comitatul Alba de Jos), cunoscut și ca Vasile Rațiu, Baziliu Rațiu cu predicatul de Nagylak (Noșlac), în ungurește Vazul Rácz sau Ratz în germană , a fost preot greco-catolic, protopop, profesor, rector al Seminarului Diecesan din Blaj, canonic și primul prepozit capitular mitropolitan al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. S-a născut la 25 decembrie 1783 în Turda, pe atunci capitala comitatului Turda, azi în județul Cluj și
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Rațiu, Baziliu Rațiu cu predicatul de Nagylak (Noșlac), în ungurește Vazul Rácz sau Ratz în germană , a fost preot greco-catolic, protopop, profesor, rector al Seminarului Diecesan din Blaj, canonic și primul prepozit capitular mitropolitan al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. S-a născut la 25 decembrie 1783 în Turda, pe atunci capitala comitatului Turda, azi în județul Cluj și a decedat la 12 decembrie 1870 în Blaj, Comitatul Alba de Jos, acum în Județul Alba. A fost primul din cei
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
hirotonit preot celib cu numele Basiliu în Biserica Sfânta Barbara din Viena în anul 1810. Discipol al lui Petru Maior, a fost doctor în teologie și filozofie al Universității din Viena, 1811. Personalitate respectată a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost preot în Ocna-Mureș, 1813; protopop în orașul său natal, Turda, 1819; al XII-lea canonic din seria capitularilor, 1824 și primul prepozit mitropolitan, Blaj, 1855. A fost profesor și rector în trei rânduri al Seminarului diecesan din Blaj
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
profetic l-a numit Simion Bărnuțiu. Atunci a propus să se așeze acolo un altar național, cu numele „Piatra Libertății”, cunoscută până în ziua de azi ca „Piatra Canonicului Rațiu”. Colaborator apropiat al primului mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Alexandru Sterca-Șuluțiu, a fost unul dintre semnatarii Pronunciamentului de la Blaj, din 3/15 mai 1868, declarația de protest a fruntașilor intelectuali români transilvăneni față de anularea autonomiei Transilvaniei și a înglobării principatului în Ungaria, urmare a realizării în 1867 a dualismului
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
și "Ratz" în germană. Basiliu alături de frații săi a obținut câștig de cauză în procesul intentat de autorități pentru reatestarea titlului nobiliar în 1829, familia având dreptul să locuiască în continuare în orașul Turda. Basiliu Rațiu a fost ctitorul bisericii greco-catolice din Turda Veche, împreună cu sora sa Oana și cei șase frați: Indrei, Grigore, Ioan, David, Dimitrie și Matei. Biserica a fost sfințită în anul 1839 și este cunoscută până în ziua de azi sub numele de Biserica Rățeștilor. Din anul 1948
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]