40,230 matches
-
zile în urmă i-a fost prezentată soțului meu ca fiind o persoană căreia i-a fost restructurat locul unde lucra domnia sa, o persoană care nu este căsătorită, care are doi copii și care se află într-o situație familială grea. Soțul meu (...), în general față de copii, poate determinat și de faptul că mama lui a murit când el avea șapte ani, a manifestat întotdeauna înțelegere și întotdeauna a dat copiilor care i se părea că sunt în nevoie", a declarat
Ce spune Livia Stanciu despre femeia care ar fi șantajat-o by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/24563_a_25888]
-
azi cu o alta fiindcă nici moartea nu-și amână ziua și ceasul hărăzite ție. 738. Cel ce răstălmăcește Cuvântul Lui Dumnezeu este cel care are mereu ceva de obiectat asupra mersului acestei lumi. 739. Nu spune niciodată cât de grea ți se pare Golgota vieții tale fiindcă nimeni altcineva nu o poate urca în locul tău pentru a ști aceasta. 740. Ce altceva poate să fie înțelepciunea decât un dialog purtat cu Dumnezeul Luminii Divine din tine? 741. Încotro alergi suflete
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
acesteia care este poezia modernă -, drama e un climat al eului, un registru retoric adecvat și o posibilitate artistică uneori împlinită. Bucuria, fericirea, seninătatea nu prea fac casă bună cu lirica. Sunt mai degrabă excepții sau reprize, pauze de respirație grea, stări de contrast. În ele, scriitorul nu se regăsește și nu se comunică profund, la nivelele de adâncime ale ființei, în acele extreme moral-afective de maximă portanță cognitivă. E motivul pentru care impresioniștii grațioși nu ne mai spun, literar vorbind
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
despre șansă, trebuie să recunosc că am avut-o. Sigur, nu întotdeauna. Șansă sau ceva mai mult? Mă gândesc la Providență. Providența cu siguranță a vegheat asupra mea. Fără această protecție nu știu dacă, având o viață uneori atât de grea, aș fi fost în stare să nu mă pierd în această viață. Politica nu duce lipsă de soții fatale. Cum v-ați ferit de tentația puterii? Niciodată nu am fost tentată de putere. Din cauza politicii, așa cum spun, numai unsprezece ani
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
cumva... Dar nu este ceva real. În afară de acel August, clipele cele mai importante și mai fericite au fost întâlnirile cu Papa Ioan Paul al II-lea, întâlniri foarte personale. Avea carismă, emana bunătate. A fost un dar în acele vremuri grele și o persoană de înaltă spiritualitate. Nu aș putea spune care anume dintre întâlniri a fost cea mai importantă. Toate au fost! Cel mai simplu ar fi să spun că nu există cuvinte pentru a descrie cine a fost Sfântul
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
nu există cuvinte pentru a descrie cine a fost Sfântul Părinte. A întărit familia noastră, i-a dat putere, înconjurând- o cu căldură și grijă sufletească. Pentru mine personal, aceste întâlniri au fost și un fel de răsplată pentru momentele grele din viață. Cea mai rea zi? Atunci când, în timpul legii marțiale, cu o zi înainte de botezul fiicei noastre, am aflat că soțului meu, pe atunci închis, comuniștii nu-i vor da voie să asiste la botez. Botezul unui copil este un
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
pe cei aidoma nouă, să nu fim doar bestii, uneori simple bestii erotice! Alexander Bălănescu acompaniază melodic trăirile lui Pippo Delbono. Odată, cu seriozitatea-i nedezmințită, violonistul ni se confesează: a lăsat orașul cenușiu departe și a ales calea exilului, grea cale în care a trebuit să deprindă alte valori, alte gusturi, alte culturi... Pippo, preluând parcă ideea, îi vorbește despre origini: Tornerò - mă voi întoarce, cântă el grav, în Liguria natală: acolo am venit pe lume, într-acolo mă duc
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
ca nesfârșita perfecționare a descoperirilor și invențiilor în domeniul științei, ca și a aparatului politic și social, să atingă un punct în care să se producă o irezistibilă reacție contrară a omenirii și o disponibilitate de a accepta cele mai grele condiții de viață primitivă decât să poarte mai departe povara civilizației moderne. Dar în privința aceasta nu mi-am făcut nici o părere fermă: o las pe seama dumneavoastră”. Iată reluat idealul civilizației amenințate de o barbarie latentă, existența literaturii ca literatură fiind
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
Palatul Cotroceni. La ceremoniea de investire a noului ministru de Externe, Cristian Diaconescu, de marți, 24 ianuarie, președintele Traian Băsescu a anunțat că urmează a doua zi o ”intervenție cu românii”, unde va prezenta lămuriri. "Domnule ministru, aveți o misiune grea, în care vă voi susține și sper ca cele ce voi clarifica în intervenția mea de mâine (miercuri - n.r.) cu românii să vă poată fi un suport. Vă doresc mult succes în mandatul dumneavoastră", a spus președintele Băsescu, adresându-se
"Intervenţia" preşedintelui Băsescu, programată pentru ora 18.15 () [Corola-journal/Journalistic/23807_a_25132]
-
întunecat/ Ca ziua neguroasă de toamnă,/ Viitorul e brumă adumbrită,/ Fără ieșiri și fără adîncimi;/ Iar trecutul, fără întoarcere” etc. (Toamna vieții). Nu-i de mirare că atunci cînd face peisaje meditative despre viață îi ies sumbre și funebre: „Gîndurile grele ca piatra, apasă,/ Sufletul meu ca sicriul e ros,/ Întuneric nepătruns cu culori străine,/ Cu miros de tămîie, de moarte vorbește”. Nu-i de mirare nici că, sătulă și exasperată de atîta întunecime, izbucnește în chiote: „Vreau veselie și cîntece
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
monoton și neorganizat”.14 Perpessicius era, cu siguranță, mult mai intelectual și mai intelectualist decît mine, căci altfel numi explic preferința lui pentru gnomismele Anei. „Propriul” ei mi se pare, din contră, tocmai lamentația absolută, plînsoarea trasă-n versuri radicale, grele de durere, din cele ce nu mai exceptează nimic din toate trăitele. „În mine plînge chinul vieții/ Și dorul stinselor iubiri” - cam asta e poetica Anei. La ea nici măcar natura nu vine cu leacuri și consolări (cum face la alte
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
văduviți de sumele promise, deoarece li s-au cerut să aducă adeverințe de venit și situația școlară. Ei aveau contract pe patru ani și li s-au spus că se retructureaza fundația și prin urmare doar cei cu situații foarte grele vor primi banii. Citește și:
Dilema veche trece pe online de la 1 martie. Afacerile lui Patriciu se clatină () [Corola-journal/Journalistic/23878_a_25203]
-
Din nou, se verifică. În esență, lipsa „antenelor etice” nu e o problemă care să intereseze literatura. Dar în momentul în care vorbim despre zestrea memorialisticii, „esența” se schimbă. Fiindcă e, întradevă r, șocant, să constați că în cei mai grei ani ai comunismului, pe când se răsfăța în „chefuri”, „chefulețe” și aventuri, Ninei Cassian nu îi păsa deloc de tragediile care se petreceau în jur. Era surdă și oarbă la ele. Înainte de a încheia, două observații. Poate surprinde, în primul rând
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
înfrățire aspră a ființei cu țărîna (de reținut totuși pedala fraternă, care îmblînzește asociația): „într-o seară cu lună ne vom întoarce țepeni solemni/ ca o halcă de carne înghețată pe tejgheaua măcelarului/ fără vorbe inutile vom întinde o mînă grea ca un munte/ fratelui pămînt surorii noastre neagra țărînă” (Fratele pămînt). Dar autorul are grijă a reveni la discursivitatea destinsă, cu arcuri de suspensie ce-i mențin delicatețea. Nicio stare critică nu-l reține. Nicio ruptură morală nu-l poate
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
Anca Murgoci BACALAUREAT 2014, BAC 2014, perle la proba orală de Limba română. Proba orală de Limba română de la examenul de Bacalaureat 2014 s-a dovedit a fi o grea încercare pentru absolvenții clasei a XII-a. Elevii s-au întrecut în răspunsuri care mai de care mai amuzante la examenul de BAC. BACALAUREAT 2014, BAC 2014, perle la proba orală de Limba română. Discuție reporter - elevă: „-A trebuit să
BACALAUREAT 2014. Perle la proba orală la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23930_a_25255]
-
57 i ta s a sa a petrece n via vei reu i s mi ți Cerul. Parc a fost ieri. Dragul de lectur a venit cu dragul ț ia Ini iaticul presupune, ntotdeauna, de ascultare. Iernile erau foarte grele pe vremea copil riei s ta i a ai o con tiin n puterile c reia st mele. Ierni siberiene. La gură sobei, nainte de a ț îi a i a armonizarea p r ilor cu ntregul, din nchin ciune
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
asculte și să-l ajute. ȘTIREA INIȚIALĂ: Ionuț Rațiu are o poveste de viață incredibilă. Dacă unii, din cauza unor probleme banale, ajung să facă gesturi extreme, Ionuț Rațiu nu se dă bătut, deși destinul i-a pregătit o luptă extrem de grea. Tânărul este din București și și-a pierdut locul de muncă. Șansele să își găsească un altul sunt aproape nule pentru că este infectat cu HIV și patronii nu știu cum să mai fugă din calea lui. Nimeni nu mă angajează. Chiar dacă la
Strigăt de DISPERARE al unui tânăr neputincios în fața bolii: Nu mă angajează nimeni by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24063_a_25388]
-
Sunt onorat de faptul că, în pofida unei campanii murdare, corpul medical nu s-a lăsat manipulat și mi-a acordat votul de a-l reprezenta în continuare. Pentru mine este o mare responsabilitate de a nu-i dezamăgi în luptele grele care vor urma, iar celor care au dorit ca vocea Colegiului să dispară le transmit că s-au înșelat amarnic și, așa cum în Cehia, Slovacia și Israel medicii și-au impus punctul de vedere, se va întampla și în România
Vasile Astărăstoae, încă un mandat la conducerea Colegiului Medicilor () [Corola-journal/Journalistic/24113_a_25438]
-
în carantină și are adăpostul ocupat. Probabil așteaptă un moment electoral prielnic ca să pună lucrurile în mișcare sau poate așteaptă legea. Nu șiu, dar cert e că până se hotorăsc ei câinii se înmulțesc și va fi cu atât mai grea misiunea", a mai completat Bărbuceanu. Robert Lorentz declarase ieri că în luna ianuare va începe o campanie de sterilizare a câinilor comunitari și proiectul este prevăzut ă fie finalizat în luna mai 2012. Citește și:
Vier Pfoten: Este imposibil să sterilizeze toţi câinii până în mai. Pe Oprescu nu-l interesează maidanezii () [Corola-journal/Journalistic/24142_a_25467]
-
pentru Dimitrie și prea largi pentru Falsul Dimitrie. Cămașa sa ca o furtună se abate deasupra orașului. Plouă și fulgeră. Tunetul însă nu răzbate din înălțimi. Atmosfera se umple de-o tăcere plină de sumbre presimțiri. Pentru el, cel mai greu lucru e să tragă ușa în urma sa și să evadeze din sine. Dimitrie și Falsul Dimitrie sunt ca doi frați siamezi legați de aceiași omoplați, care gândesc în același timp, dar cu noțiuni opuse. Ei se duc în cârcă unul
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
-i imensă. Maică-mea n-a văzut niciodată nimic pe fereastră, privirea-i e întoarsă spre sine când stă acolo, înaintea pânzei cerate, crăpate, ronțăind mecanic același peisaj. Iar singura ei dorință, în viața asta, e să-mi facă viața grea, fiindcă n-o șterg cât mai departe de ea și fiindcă îi beau vodca și ceaiul. Dar unde-ați vrea să mă duc, așa respingător cum sunt? Mă văd într-o oglindă. Ce mai! Cele mai dramatice presimțiri se împlinesc
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
mă ceartă că nu scriu despre ce vor ei, că nu gândesc ca ei, că mă bag în toate, că nu mă bag în nimic, că sunt „omul lui Patriciu", sau, dimpotrivă, „intelectualul lui Băsescu", că mă vând pe bani grei și privilegii cosmice, că sunt cripto-comunist, țigan, homosexual, securist, că public în afara țării nu din 1991 și la solicitarea unor edituri străine, ci de-alaltăieri, de când mă susține Patapievici, că două memorii către Ceaușescu în care ceream - în penibilul limbaj
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
în speță pe terenul specific lui Sergiu Pavel Dan, universitar din Cluj (născut în 1936, fiul cunoscutului prozator al cărui nume se regăsește într-al d-sale), care este literatura. Feluritele tendențiozități au azvîrlit asupra multora dintre capitolele ei umbre grele, favorizînd clișeele corespunzătoare. Un caz caracteristic: Școală Ardeleana. Sub imperativul istoriei "angajate", manualele școlare apreciază pînă în prezent cunoscută mișcare culturală drept "o expresie a iluminismului românesc". Cîteva întrebări de bun simț se impun. Una de ordin doctrinar: "cît de
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
pe alta", "dacă pentru a face literatura îți ajunge la rigoare să ai spiritul observator și o limbă aleasă, ai nevoie de cunoștințe adînci, însușite deja, în diferitele ramuri ale dezvoltării omenirei pentru a face politică" sau "aceste lucruri șunt grele. Ele cer timp, învățătură, gîndire încordata... Nu e mai ușor deci să faci literatura?" etc. Cum lumea era mică pe atunci, iar lumea gazetăriei și mai mică, e foarte probabil că autorii articolelor, în general nesemnate, nu erau greu de
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
lor. Dan Grigorescu vede în pensiune un fel de închisoare, cam ca in Kafka. Analogia se justifică perfect, mai ales că un alt personaj, bătrînul poet Potdiaghin, se chinuie să plece la Paris, dar taman cînd izbutește, după îndelungi și grele strădanii, să obțină autorizația autorităților germane, își pierde pașaportul. Că dintr-o închisoare, ieșirea din pensiune, din acel limbo al emigrantului, e imposibilă. Și totuși, mie mai nimerita chiar mi se pare analogia dintre pensiunea doamnei Dorn și un sanatoriu
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]