3,476 matches
-
neagră, e servitoarea mamei mele. Pe cea în pantaloni n-o cunosc. — „Servitoare“, murmură Emma. Ce cuvânt învechit! Tom purta costumul de baie, dar coama de păr lung, buclat, îi era încă uscată. Emma era complet îmbrăcat, cu haină, vestă, guler înalt, lavalieră și lanț de ceas. De ce nu-i vorbești? — Căreia dintre ele? — Oricăreia. — Nu-i pot vorbi amantei, așadar nu-i pot vorbi nici servitoarei. — De ce nu? Doar i-ai zâmbit amantei. — Da, dar nu mi-a răspuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
află la ușă. Bătuse de două ori, apoi intrase. Văzu, și înțelese pe dată, sfârșitul bătăliei dintre George și Rozanov. Rozanov repetă, pe un ton mai liniștit: — Ieși afară, pleacă! George purta un fulgarin negru, ca și alter ego-ul său. Gulerul fulgarinului era încă ridicat, așa cum fusese când intrase înăuntru din ploaia ușoară de afară. Părul nepieptănat îi atârna în lațe, gulerul neglijent deschis al cămășii și vesta murdară se vedeau pe sub fulgarin. Stătea nemișcat, cu mâinile în buzunare, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
repetă, pe un ton mai liniștit: — Ieși afară, pleacă! George purta un fulgarin negru, ca și alter ego-ul său. Gulerul fulgarinului era încă ridicat, așa cum fusese când intrase înăuntru din ploaia ușoară de afară. Părul nepieptănat îi atârna în lațe, gulerul neglijent deschis al cămășii și vesta murdară se vedeau pe sub fulgarin. Stătea nemișcat, cu mâinile în buzunare, și se uita cu ochi arzători la filozoful care se ridicase, cu spinarea curbată și ochii ieșiți din cap, ca o pasăre uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și miroase altfel, are un miros acru“. Pe urmă se gândi la încăperea din visul ei. Și iarăși își spuse: „E același, dar e nebun“. Îl măsura pe George cu privirea ei de pisică, în timp ce, cu degetele dibace, își aranja gulerul bluzei. Purta un taior și o fustă veche. Dacă ar fi știut de sosirea lui George, s-ar fi îmbrăcat mai elegant. Luă notă de ușoara zvâcnire instinctivă a vanității ei. — Ce mai faci, George? Foarte bine. Ce mai faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe mine, Pearlie. Când Tom, acum complet îmbrăcat, se apropie de Emma și de Hector Gaines, cei doi, care își descoperiseră reciproc calitatea de istorici, discutau de o bună bucată de vreme. Emma era încotoșmănit într-un palton lung, cu guler de blană, și o eșarfă cu emblema colegiului Trinity; ambele aparținuseră tatălui său. Mirosul paltonului se amestecase, tulburător, cu parfumul mamei sale, impregnat în scrisoarea pe care tocmai o primise când ieșise din casă și pe care și-o vârâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se pornise ploaia și era prea târziu ca să se mai întoarcă să-și ia umbrela, pălăria și fularul. Ploaia se întețise și el ajunsese la poarta din spatele grădinii Belmont cu capul și gâtul ude și, în ciuda faptului că-și ridicase gulerul paltonului, simțea cum i se prelinge apa pe piept și pe spate. Era indispus, lipsit de ștaif și înfrigurat. Nu-i plăcea să-și simtă părul ud. Desigur, fetele, alertate de telefonul lui primit dimineața, îl așteptau de câtăva vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
deplasată pe o dimineață atât de ploioasă, dar o lăsă pe Pearl să-i strângă părul și să i-l adune în creștet. Purta o rochie de stofă de culoarea scorțișoarei, cafeniu deschis, cu dungi cafeniu închis și cu un guler înalt, care o făcea să arate mai matură și, după o îndelungată consultare, își legase la gât o eșarfă de mătase, într-un fel care lor li se păruse foarte sofisticat. Pearl se aranjase gen „subretă de operetă“, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și ea... Nu, firește că nu. John Robert comandă taxiul. Pearl deschise ușa și anunță că valiza e pregătită. Hattie, pierită, se lăsă în fotoliul de bambus. Nu plângea. Respira zgomotos de parcă se sufoca și trăgea cu ambele mâini de gulerul rochiei. După ce repuse telefonul în furcă, John Robert se uită, posomorât, la ea și începu să-și muște încheieturile degetelor. Apoi întrebă pe o voce răgușită, năclăită: — Mai ești virgină, nu-i așa? Hattie se uită o clipă la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și de o ciudată ațâțare amestecată cu groază în fața spectacolului acestui om de care se temuse întotdeauna, redus acum, în prezența ei, la un cerșetor care-i implora înțelegerea. — Bine, în ordine, spuse Hattie, nervoasă. Degetele ei se jucau cu gulerul capotului cafeniu. Își împinse ușor scaunul, îndepărtându-l de masă. — Nimic nu e în ordine! Spuse John Robert, izbind cu pumnul în masa fragilă, de pe care căzură pe podea câteva tacâmuri. Se ridică, își târșâi pașii în celălalt capăt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
plimbase privirile prin hol, se întoarse și se uită la el. Emma își pusese din nou ochelarii lui fără rame, cu lentile înguste, care făceau ca ochii să-i pară mai mari. Părul, încă umed, îi cădea în șuvițe peste gulerul cămășii, strâmbat și mototolit din cauza luptei. — Nu mai face mutra asta nenorocită, fată dragă. — Tu ai cântat în noaptea aceea? — Da. — Eram sigură. Ai o voce atât de înaltă și de ciudată... dar frumoasă. — Da. Dar ce se aude cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
față, ci o masă haotică de cărnuri care se pleoșteau pe locul unde ar fi trebuit să fie o față. Pielea era groasă și acoperită cu pete decolorate, mânjită de o brumă de barbă căruntă. George își mută privirea spre gulerul descheiat al cămășii curate și scrobite, unde apărea un petic de piept rozaliu, spân. Genunchii noduroși ieșeau de sub poala cămășii, roșii, netezi și ciudat de înduioșători, de parcă ei nu îmbătrâniseră și erau încă genunchii unui băiat. Picioarele erau de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
jos, picioarele îi erau învelite într-un prosop. George se întoarse în camera de baie. Bazinul era plin, ba chiar deborda, revărsându-se printr-o valvă. Își apăsă puternic pieptul cu mâna, străduindu-se să-și regleze respirația. Își descheie gulerul cămășii. Una dintre ușile sălii de baie se închisese pe jumătate; o propti cu un scaun, lăsând-o larg deschisă. Revăzu în minte detaliile problemei în care se angajase și a cărei soluție o repetase de atâtea ori în imaginație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe lângă el și ieși în strada însorită. În ultima vreme, părintele Bernard avusese o serie de necazuri personale, supărări din cele ce aparțin vieții particulare. În inima și în mintea lui își făcuse loc ideea că nu mai putea purta gulerul preotesc și sutana. Va trebui să-și schimbe viața. Și această concluzie îi pricinuia o suferință reală, o durere cu care nu te puteai juca. După nenumărate șovăieli și retractări, hotărî să discute chestiunea cu John Robert, ale cărui întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
atinge pielea cu degetul. Sub piele mușchii nu i se vedeau lucrând în timp ce lua din farfurie. Era altfel decât la bărbați. Brațul îi ieșea dintr-o mânecă scurtă, albă. Rochia bleumarin era de fapt un sarafan, iar bluza avea un guler rotunjit. Frumos rotunjit. Chiar foarte frumos. Fata necunoscută nu participa la discuție, dar asculta foarte atentă tot ce se spunea la masă. Când întorcea capul spre unchiul Artemie, lăsa să i se vadă linia obrazului, bucălat ca la un copil
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
doar de modul în care suntem socializați, ci și de tipul de educație sportivă. Absolvenții unor facultăți de Educație fizică trebuie să aibă abilități de interpretare a rezultatelor profesionale fizice (în special, supra - ponderalitatea acelor în vârstă, deveniți, din sportivi, gulere albe)! Acei care sunt sportivi de performanță devin fie oameni politici, fie investitori, fie descoperă meserii apropiate de sportul pe care l-au practicat, antrenori sau arbitri, ori bodigarzi etc. În acest registru trebuie interpretate și afirmațiile despre competențele sportivilor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
privit în spate. Limbosu și-a ițit doar un ochi de după un stejar voinic. „Aha! De aiștia îmi ești, nenorocitule! Ei lasă, că te învăț eu cum să te porți în liniile inamice!” S-a întors și, luându-l de guler, l-a împins înainte, șoptindu-i printre dinți: Aici ești în misiune de luptă, lepădătură!!! Nu dai colțul la prima împușcătură. Asta înseamnă dezertare! Ce zici tu? „Ceilalți n-au decât să-și pună pielea la bătaie. Eu mă ascund
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și asta începând cu cele cinci progenituri ale Societății de Asigurări unde lucra nevastăsa. Insul își vedea liniștit de slujbă, de plimbatul câinelui, de gunoi și aprovizionare când, subit, avu prima criză instigatoare. Oprit în fața ușii blocului îl luă de guler pe vecinul de dedesubt întrebându-l de unde are miliardul pe care l-a pierdut la Safi și celelalte sute de milioane din care și-a luat mașina și mobila aia nenorocită de lemn de păr african și de ce e încă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
care, la rândul ei, va iniția un alt concurs de corepondenți locali... Din nefericire, tocmai în momentul acestei creșteri de intensitate a vocii și interesului se auziră clar și distinct cele două explozii ale unei grenade de dublu impact pe gulerul ușii spulberate. Un nou eveniment de pagina întâia își anunța debutul. BINGO NAȚIONAL Lele,tanti, dom` le,doamnă Domnișoară, domnișor, Ia cartonul cu bingote Pentru țară și popor. Vilă, casă și mașină Miliarde câte-or fi Toate-ți stau să
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Dar există, cred, ceva mai important decât aceste contradicții și decât vina sau justificările unui om: ceea ce a permis transformarea eșafodului în metodă. S-ar zice că nu ai decât două soluții urmărind gestul obosit cu care condamnatul își descheie gulerul cămășii: să fii destul de egoist și, mușcîndu-ți buzele, să-ți spui "în fond, nu despre gâtul meu e vorba" sau să fugi de-acolo și să te închizi în singurătate ca într-o grotă. În ambele cazuri, alegerea are urmări
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
unde ne aștepta Mihaela cu masa pusă. Tata era un fel de arbitru al eleganței, aș zice un Petronius contemporan, scrupulos în arta de a se îmbrăca până la prețiozitate. Purta haine de tăietură clasică din stofă englezească, mănuși tot englezești, guler răsfrânt (Take Ionescu) chiar pe arșița cea mai mare, ghetre albe, monoclu cu șnur și baston de trestie ou miner de ivoriu. De când îl știu exala din făptura lui o ușoară mireasmă de paciuli. Când Mihaela îl zări, i-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
revarsă de sub un acoperământ grațios peste un ișlic de sobol împodobit cu surguciul din diamante și panaș de pene fine, cum numai femeile de neam domnesc aveau dreptul să poarte. E îmbrăcată cu o haină croită din belșug, garnisită cu guler lat, de blană, larg deschisă, lăsând să se vadă rochia cu decolteul și poalele marcate de volane dantelate, cu mâneci lungi, încheiate și ele cu manșete din dantele. Principesa poartă în jurul gâtului trei șiruri de mărgăritare și o cruce mare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
voie să ne facem de râs față de orășenii din mahalaua Țiglinei. Trebuia să mergem la un cerc cultural, la Galați. Dar cum și de unde o îmbrăcăminte mai acătării. Aveam un material din catifea neagră, material alb și puțină broderie pentru guler, croitoreasa era gard în gard cu noi, așa că totul era spre bine. Mai rău stăteam cu pantofii. Neapărat, pantofi albi, a hotărât doamna Ma tios. Dar n-am. Sigur că n-ai. Poate or merge și negri. Și a plecat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ca ploaia care cădea. Pe pod, am trecut pe lângă o siluetă întoarsă cu spatele, care, aplecată peste parapet, părea că privește fluviul. Uitându-mă mai bine am văzut o femeie tânără și subțire, îmbrăcată în negru. Între părul întunecat și gulerul mantoului i se zărea doar ceafa, proaspătă și umedă, la care n-am rămas nesimțitor. Dar, după o clipă de șovăială, mi-am văzut de drum. Ajuns la capătul podului, am apucat-o pe chei, în direcția cartierului Saint-Michel, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
gambele subțiri încălțate cu cei mai fini ciorapi, prin care părul se vedea ca și pe piciorul gol, cu un feutru alb pe părul negru, tuns scurt, băiețește, cu ceafa rasă și cercei lungi de perle, ce jucau suspect pe gulerul bărbătesc de pichet alb, înainta cu un pas agil, ce suna distinct cum sună castanietele, pe parchet, un pas sigur, ce exaspera pe Maxențiu, ale cărui tălpi în pantofi albi fără tocuri - pantofi de sport - păreau tălpile unor patine ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ultima masă a Palatinului, pentru care se făceau pregătiri de multă vreme ca pe masa cea de taină să poposească mrene din strâmtoarea Siciliei, mrene grase, mari și cu burțile plesnind de icre coapte, stridii, răsfrânte pe tăvi ca niște gulere de la cămașa de mire, din Maiendros, buze late și grase de crap, cu mustățile încă la vedere, din Skiathos, scoici viu colorate, cu valvele abia deschise, aduse din Paloris și, mai ales din Methymna și din Abydos, temeinic ornate cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]