1,485 matches
-
ai răbdarea, pu- doarea, impudoarea, cărarea subțire să mergi și să transcrii îmbulzeala de fraze. Culmea: te strădui acușica s-o potolești, să-i împingi stăviliarea-n vîrtej, să asuprești belșugul îndelung rugat să te potopească. Muncești să împlinești o formă gustoasă, plăcută cititorului, fratelui tău gea- măn și călău. Construiești baraje joviale. Altfel devii lăbărțat, te-ntinzi ca rîia, pecetluiești pecingini, proclami invazii de lăcuste vorace...
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (1) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15067_a_16392]
-
castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mânăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă, din Anglia până în România și din Italia până în Germania. Fructele, care sunt foarte gustoase, sunt utilizate ca ingredient ales de către fabricanții de ciocolată și delicatese, fiind frecvent coapte sau prăjite. Sub forma lor prăjită sunt foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot face fie integral, fie
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
butuci sau lemne groase ca să țină focul cât mai mult timp. Fructele deshidratate se puneau la păstrat pe polițe în cămări sau în podul casei. Se mâncau de obicei în zilele de post sau se prepara din ele o zeamă gustoasă. Prunele uscate, de obicei cele grase, se băgau în ciorba de cartofi făcută pe os de porc, dându-i acesteia un gust dulce-acrișor. În funcție de numărul de copii din sat, cândva de 15-20, acum 5-6, și de posibilitatea ca un învățător
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
muls de la animalele erau:găleata pentru muls, donița pentru păstrat laptele și < bădâni> vas lung de 0.8-1m pentru bătut laptele la obținerea untului. La terminarea operației de extragere a untului în < bădăni> rămânea laptele bătut < zara>, care este foarte gustos (se folosește și în prezent). Pentru pelucrarea lânii și cânepii, tors, în vederea folosirii la împletit diverse confecții se foloseau furci și fuse, care erau confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii. Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său. Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte. Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare
Ciocolată () [Corola-website/Science/297792_a_299121]
-
toamnă, pe unde intrau căruțele și necesarele pentru a încălzi camerele pe timp rece. În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe care-l spoia anual un specialist, un țigan. Îl umplea cu o pastă de prune dată </spân></spân><spân style="font-family: Times
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca) sunt vânate și valorificate pentru carnea lor gustoasă. Din vremuri străvechi unele specii au fost domesticite (găina, păunul, bibilica), fiind obținute multe rase domestice.
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
Termenul propriu-zis poate proveni dintr-o multitudine de cuvinte: În Italia, orașul care este strâns legat de pizza este Napoli. Aici acest fel de mâncare a devenit foarte popular în rândul săracilor, în special fiindcă era foarte ieftin de preparat, gustos și sățios. Adițional, probabil datorită faptului că pizza era așa de îndrăgită de locuitorii mai săraci, marginea pizzei este mai groasă decât centrul acesteia. Astfel, oamenii săraci, chiar dacă aveau mâinile murdare puteau să țină o felie de pizza în mâini
Pizza () [Corola-website/Science/307393_a_308722]
-
măcinate care se pot consuma în amestec cu cafea sau chiar ca înlocuitor de cafea. Năutul este asemănător cu soia și se poate folosi în prepararea chiftelelor, sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun înlocuitor pentru carne, fiind și mai gustos decât soia. Boabele de năut fierte, pisate și apoi amestecate cu pasta din semințele de susan (denumită și "tahini") la care se adaugă condimente, poartă denumirea de "humus" sau "houmous", un fel de mâncare popular în Orientul apropiat si Balcani
Năut () [Corola-website/Science/303111_a_304440]
-
puțin precoce. Scroafele adulte cu greutatea corporală de 150-160 kg, iar vierii 180-190 kg. Animalele sunt rustice, rezistente și valorifică bine pășunea, fapt pentru care s-au menținut în zona de formare până în prezent. Carnea este de calitate, slănina este gustoasă. Este puțin pretențios la hrană și adăpostire. Prolificitatea scroafelor este de 8-9 purcei. Greutatea purceilor la naștere este de 1-1,2 kg, iar la înțărcare, la vârsta de opt săptămâni 12-14 kg/cap, dovadă că scroafele au o capacitate de
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
publică o carte care conține observațiile sale referitoare la plantele pe care le întâlnise în America „Pământul este foarte bun pentru creșterea verdețurilor de bucătărie, toate soiurile cunoscute în Anglia și altele noi, și care sunt mai mari și mai gustoase”. Câțiva ani mai târziu apar, tot în Anglia, un număr de articole publicate în reviste de specialitate cu profil medical, în care se specifică faptul că verdețurile sunt responsabile de un număr tot mai mare de îmbolnăviri pe timpul verii și
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
produs medicinal, contribuind la profilaxia sau ameliorarea unor afecțiuni, precum:hipertensiunea arterială, tusea, avitaminoza, scorbutul, rahitismul, acneea, anemia. I se atribuie spanacului și rolul de activator al secrețiilor pancreatice și de agent anticancerigen . Sucul de spanac este o formă mai gustoasă și mai nutritivă de a consuma frunzele de spanac, congelat sau gătit, spanacul își pierde o parte din proprietăți, îi scad proprietățile vitaminizante și antioxidante. Datorită proprietățiilor sale nutritive, spanacul este recomandat în alimentația copiilor care se afla în perioada
Spanac () [Corola-website/Science/312005_a_313334]
-
se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată în sos de roșii). Se poate reproduce și artificial. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile, lacurile, de la Dunăre și
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
mare gen de ciuperci cu gobal aproximativ 600 de specii și variații, în Europa mai mult de 100, din familia ceae. Unele sunt otrăvitoare, din care fac parte "Amanita phalloides", "Amanita virosa", "Amanita verna" sau "Amanita muscăria", altele comestibile și gustoase, ca de exemplu "Amanita crocea", "Amanita rubescens", "Amanita vaginata" precum faimoasa "Amanita caesarea" (burete domnesc). Ciupercile cresc în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie în păduri foioase și de conifere, preferat pe soluri calcaroase, unele
Amanita () [Corola-website/Science/310880_a_312209]
-
suprafață care asigură hrana ciupercilor. Specimenele ajunse la maturitate deplină pot cântări aproximativ 1 kg. Cei mai apreciați de gastronomi sunt hribii tineri, deoarece hribii mai mari adăpostesc adesea larve de muște verzi și devin slinoși, moi și mai puțin gustoși pe măsură ce îmbătrânesc. Se recomandă însă să nu se recolteze exemplare prea tinere, pentru a nu fi confundate cu alte specii necomestibile sau mai puțin apreciate. Caracteristicile generale care ajută la evitarea recoltării de specii otrăvitoare sunt: o culoare roșie la
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
deshidratarea alimentelor, prevenirea dezvoltării unor bacterii și modificarea gustului. În general, când vorbim de saramură, ne gândim la pește fript în infuzie de apă clocotită cu mirodenii. Saramura este totuși un fel de mâncare pe cât de simplu, pe atât de gustos. Dacă ne gândim la saramura din pește, în Dobrogea, mai ales, există un adevărat ritual al preparării. La fel ca și borșul de pește născocit in bălțile liniștite ale Deltei, saramura de pește se prepară din trei feluri de pește
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
apoi au dispărut) și alte cătune și priseci, dar centrul a rămas vatra satului de astăzi, care pînă la 5 februarie 1986 s-a numit Curleni. Potrivit legendei, pe locul unde este situat azi satul, cândva, ”"pășunele bune și apa gustoasă i-au atras pe niște frați Curleanu, din alt sat din vecinătate, care veneau cu oile la pășunat. Mai întâi și-au ridicat aici o stână, mai apoi casă de locuit. S-au alăturat Curleanilor și alții."” Se presupune, că
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai neobișnuite configurații și culori, dar am selectat si cultivat vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi fac aici sub pădure o
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
rămînînd acasă pentru a coace pîine și a spăla rufele. Se credea că atunci cînd femeia coace pîine, ea nu trerbuie să fie supărată de nimeni, altfel pîinea ori nu dospește, ori nu se coace bine, ori nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
preparat similar din Bulgaria se numește „lutenița”. Lipovenii au creat o rețetă autentică de zacuscă cu pește. Cuvântul "zacuscă" este de origine slavă ("закуска, zakuska"), la origine având înțelesul de ""gustare"" sau ""aperitiv"". Rădăcina slavă a cuvântului ("кус, kus") înseamnă "gustos, delicios" sau "a mușca".
Zacuscă () [Corola-website/Science/305734_a_307063]
-
este o vedere pitorească. Seliștea Parcani este așezat pe partea dreaptă a rîului Ciorna. Partea de răsărit a satului se apropie de o pădure numită de locuitori Zanova. La marginea pădurii se află un izvor mare, apa căruia este foarte gustoasă și răcoritoare. Rîulețul care începe din acest izvor, ramificîndu-se prin pădure se varsă în rîul Ciorna. Acolo unde se varsă, rîulețul formează un ungi cu malurile abrupte și stîncoase ale rîului Ciorna. Tot în pădure se află un podiș înalt
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
mai aparte de problematica spațiului rural, mai ales începând din anii 80. Spațiile rurale sunt legate de valori cum ar fi ocrotirea naturii și păstrarea unor valori culturale, experiența mediului sănătos și de dimensiuni umane, apartenența la o colectivitate, mâncarea gustoasă, pregătită în condițiuni controlabile etc. „Charta europeană a spațiilor rurale” dă următoarea definiție: spațiul rural înseamnă un teren continental sau litoral, care conține satele și micile orașe, în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru: Părțile agrare și neagrare
Mediu rural () [Corola-website/Science/313241_a_314570]
-
a melcului. Melcul de livadă este folosit în alimentație în state cu o istorie culinară aparte, așa ca Franța, Italia, Spania. Se gătește, de obicei, cu tot cu cochilie în ulei încins și se servește cu pătrunjel. Este considerat a fi mai gustos decât alte specii comestibile de melci. În Franța e o specie rar întâlnită, în schimb este răspândită în Grecia, unde creșterea melcilor e o ramură a economiei. În multe alte țări europene (Germania, Olanda, Rusia, Ucraina, Ungaria) melcul este utilizat
Melc de livadă () [Corola-website/Science/314331_a_315660]