2,559 matches
-
care dispune scriitura; aceasta din urmă este un text văzut ca producere sau, în termeni barthesieni, un mod diferit de țesere a unui text, în funcție de substratul profund al unei epoci, curent sau moment istoric. Fiecare epocă impune o anumită grilă hermeneutică de receptare și interpretare a unor stări și evenimente, iar ea se regăsește în operele literare și filosofice la nivelul profund al scriiturii. În acest sens putem înțelege, pe de o parte, scriitura la Roland Barthes ca pe un "act
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o dispersie, o ironie și o retorică acaparatorii. "Antiforma" disjunctivă și deschisă anihilează distanța impusă de opera modernă, impunând participarea receptorilor la săvârșirea produsului cultural. Codul universal al scriiturii moderne este spart în ideolecte, iar democratizarea receptării sale diminuează hegemonia hermeneutică, "cultura elitelor" fiind oarecum înlocuită de "cultura maselor". Cu toate că eroismul dezintegrării este considerat a fi o constantă a culturii începând cu modernismul și multe trăsături sunt comune celor două fenomene culturale, se poate remarca prezența opozițiilor stilistice ale autorului lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
actuale ce subevaluează referențialitatea limbajului, potențând spațiul intertextualității. Conștientizarea discursului ca discurs prin considerarea lui ca realitate primară a determinat ca referința să cunoască cinci direcții, toate intersectându-se în textul însuși: autoreferința, referința intratextuală, intertextuală, extratextuală textualizată și referința hermeneutică 326. Pentru că nu se mai poate vorbi despre o referință unică, consecințele acestui fapt fiind criza reprezentării și ambiguitatea demersului interpretativ, se poate concluziona că scriitura postmodernă "pulverizează gramatica, logica și retorica, contrazice fiecare afirmație de îndată ce o face, amână înțelesul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interpreților. Din punctul meu de vedere, conceptul de seducție se poate organiza într-o metaforă esențială a discursului baudrillardian, într-o categorie de bază a scriiturii sale și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Această schemă hermeneutică va face posibilă compararea efectelor discursive provocate de către seducție cu acelea instituite de către demersul deconstructiv, precum și discutarea încadrării sale printre procedeele retorice de alcătuire și funcționare discursive. În primul rând, trebuie să-l "bănuim" pe Baudrillard, ca și pe oricare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ghida după o logică și o retorică a seducerii ar trebui să fie în mod necesar ironică, să mizeze pe absența sau ambiguitatea sensului, să instituie secretul, amânarea, regula și deconstrucția ca elemente de bază. Cu alte cuvinte, în grila hermeneutică baudrillardiană, sugestia ce ni se oferă este aceea de a schimba paradigma "banală" cu cea "fatală", pentru ca un discurs să fie cu totul altfel receptat. 6.4. Seducție, scriitură și performanță discursivă Pentru Jean Baudrillard, discursul poartă întotdeauna cu sine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002. CODOBAN, Aurel, Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2005. CODOBAN, Aurel, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. COLLINGWOOD, Robin George, O autobiografie filosofică, trad. de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, Editura Trei, București, 1998. COMPAGNON, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale modernității, trad. și postfață de Rodica Baconsky, Editura Echinocțiu, Cluj, 1998. CONNOR, Steven
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
GOODY, Jack, La Raison graphique, trad. franceză din The Domestication of the Savage Mind de J. Bazin și A. Bensa, Minuit, Paris, 1979. GRØN, Arne, "Structură și limbaj", în Anton Hügli, Poul Lübcke (coord.), Filosofia secolului XX, vol. I, Fenomenologia, hermeneutica, filosofia existenței, teoria critică, trad. de Gheorghe Pascu, Andrei Apostol, Cristian Lupu, Editura All, București, 2003, pp. 466-485. GROS, Frédéric, Michel Foucault, Presses Universitaires de France, Paris, 1996. HABERMAS, Jürgen, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Questions de rhétorique: langage, raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993. MIHALI, Ciprian, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, pp. 98-104. MIHALI, Ciprian, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. NIETZSCHE, Friedrich, " Despre adevăr și minciună în sens extramoral", în Opere complete, II, trad. de Simion Dănilă, Editura Hestia, Timișoara, 1998. NIETZSCHE, Friedrich, Voința de putere, trad. și studiu introductiv de Claudiu Baciu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
A Reader, pp. 265-316, în care se regăsesc studii edificatoare semnate de Charles Jencks, Robert Venturi, Paolo Portoghesi etc. 48 A se vedea Arne Grøn, "Structură și limbaj", în Anton Hügli, Poul Lübcke (coord.), Filosofia secolului XX, vol. I, Fenomenologia, hermeneutica, filosofia existenței, teoria critică, trad. de Gheorghe Pascu, Andrei Apostol, Cristian Lupu, Editura All, București, 2003, p. 466. 49 A se vedea Søren Gosvig Olesen, "Filosofia franceză mai recentă", în Filosofia secolului XX, vol. I, p. 486. 50 Cf. Josué
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ibidem). 186 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 88. 187 Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește că "opoziția modern/postmodern este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate/anarhie, utopie/ heterotopie (Vattimo), hermeneutică/erotică (Susan Sontag), în fine, cu celebrele opoziții care subîntind lumea lui Thomas Pynchon: negentropie/entropie și schizofrenie/paranoia" (Postmodernismul românesc, p. 89). 189 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 89. 190 Situație subliniată de Derrida în (Ex)Poziții, trad. de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca o "reflecție filosofică asupra cotidianului să fie în același timp și o reflecție asupra condițiilor de posibilitate ale filosoficului însuși în cotidian" (p. 35), a se vedea, în spațiul cultural românesc, lucrarea lui Ciprian Mihali, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. 379 Jean Baudrillard, Societatea de consum, pp. 41-42. Iar Henri Lefebvre (op. cit., p. 66) notează în termeni similari că viața cotidiană "apare sub un dublu aspect: este reziduu (al tuturor activităților determinate și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă" (Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 131). 400 Jean Baudrillard, L'échange symbolique et la mort, p. 343. 401 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 172. 402 Mike Gane, "Radical Theory: Baudrillard and Vulnerability", p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
preexistentă, cât mai ales ca o glisare dinspre realul "diurn" înspre tărâmul nocturn al imaginarului" (2009: 279-280). Un segment de critică privilegiază constant interpretarea din unghi onomastic a personajului central (și trebuie să recunoaștem că Eliade însuși era preocupat de hermeneutica numelor). Ilina Gregori crede, astfel, că prezența feminină "se prezintă și ca un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ (subl. în text) împrumută straie și nuri femeiești" (2002: 146). Nu altfel gândește Sabina
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
critică a literaturii române. 5 secole de literatură. Pitești: Ed. Paralela 45, 2008. ---. Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului. Ediție îngrijită de Mircea Mihăieș. Iași: Ed. Polirom, 1999. Marino, Adrian. Dicționar de idei literare. Vol. I (A-G). București: Ed. Eminescu, 1973. ---. Hermeneutica lui Mircea Eliade. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1980 ---. Opera lui Alexandru Macedonski. București: Ed. pentru Literatură, 1967. ---. Viața lui Alexandru Macedonski. București: Ed. pentru Literatură, 1966. Maupassant, Guy de. Le Horla, première et deuxième version suivi de Lettre d'un fou
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
b2) Criza spiritului american contemporan (113) b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului (132) Partea a II-a. TRADIȚIA CA ÎMPLINIRE PERPETUĂ A CULTURII / 149 Capitolul 3. Opinii despre funcțiile culturale ale tradițiilor / 151 Introducere (151) Filosofia hermeneutică (153) Tradiționaliștii (159) Filosofii analitici și umaniști în stil modern (169) Disidența lui A. Ch. MacIntyre (179) Capitolul 4. Cultură și tradiție într-un timp răvășit de anomalii / 187 Introducere (187) Morfologiile temeiurilor noastre (189) Creație și durată (200) Partea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
quaternion), cum este și treimea creștină, care cheamă "a patra persoană" ce le cuprinde pe celelalte trei; ceva similar, în noile logici cu terț inclus, ale lui Șt. Lupașcu și alți vizionari, sau permanența credinței în "eterna reîntoarcere", întărită de hermeneutica lui M. Eliade, poetica lui G. Bachelard și "simpatia" lui M. Scheler. Se pot evoca și contribuții ale conaționalilor rămași să mediteze în țară, după al Doilea Război Mondial (C. Noica, A. Dumitriu, N. Steinhardt, Gr. Moisil, P. Botezatu și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Moisil, P. Botezatu și alții). Compozițiile intelectuale călăuzite de spiritul nuanțelor ne ajută să privim mai detașați noutățile modernității, fiindcă ele trimit mereu și la "moșteniri". Îmbiem cititorul să urmărească și opiniile despre funcțiile culturale ale tradiției la filosofi ai hermeneuticii actuale, de la M. Heidegger, la H.-G. Gadamer, P. Ricoeur și J. Habermas. R. Guénon și G. Durand rămân reprezentativi pentru așa-numitul tradiționalism. Tradițiile au stat și în atenția lui K.R. Popper, a lui Th.S. Kuhn, adepți declarați ai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
interdisciplinarității" impuse de cercetarea complexităților. La diferențele de ordin ontologic viața socială pentru științele sociale, viața creativă pentru științele umane și natura pentru științele naturii se adaugă alte câteva. Metodologia științelor sociale include adesea predicția, pe când a științelor omului este hermeneutica (subl.ns). Discuțiile se continuă în legătură cu "determinismul" și "teleologia", conținut și formă, formalizarea și modelarea logico-matematică a unor fenomene și procese economice, psihice, lingvistice etc. Pe bună dreptate, observa autorul că "Științele sociale și științele umane reprezintă cele două reacții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în chiar principiul său. Coranul este viu, el este profeție veșnic vie". (13, p. 101) Filosofii arabi de la Ibn Arabi și Avicenna la Sohrawardi și Molla Sadra Shirazi au susținut că lumea este un permanent loc de iluminare, prin interpretare hermeneutică dătătoare de sens și destin (o durată concretă și un "timp local"), concentrate într-o "povestire", un mit existențial. Și "sensul istoriei" rămâne de domeniul mitului, nu al unei realități obiective, întruchipată în societățile creștine și cumva în Japonia, fie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
principii de așezare a omului în lume, dintre care "corespondența", "rolul minții", "similitudinea" sunt cele mai frecvente. Fiindcă toate cele enumerate sunt legate și de limbaj, ne permitem să aducem completarea că hermetismul se împletește și cu arta interpretării, adică hermeneutica, formată din teoria lecturii, a explicației și a interpretării textelor. Prin urmare, avem de a face cu un Hermes din societatea alfabetizată, cu scrierea învățată în școli și cu creațiile pe care scriitorii le realizează pentru a-i încuraja pe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din teoria lecturii, a explicației și a interpretării textelor. Prin urmare, avem de a face cu un Hermes din societatea alfabetizată, cu scrierea învățată în școli și cu creațiile pe care scriitorii le realizează pentru a-i încuraja pe oameni. Hermeneutica modernă este multidisciplinară, ca și genurile de cunoaștere. De la hermeneutica literară pentru interpretarea textelor literare și poetice, la una juridică pentru interpretarea textelor de legi codificate până și în procedurile de aplicare ori la hermeneutica teologică prin exegeza textelor religioase
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmare, avem de a face cu un Hermes din societatea alfabetizată, cu scrierea învățată în școli și cu creațiile pe care scriitorii le realizează pentru a-i încuraja pe oameni. Hermeneutica modernă este multidisciplinară, ca și genurile de cunoaștere. De la hermeneutica literară pentru interpretarea textelor literare și poetice, la una juridică pentru interpretarea textelor de legi codificate până și în procedurile de aplicare ori la hermeneutica teologică prin exegeza textelor religioase vechi și noi, hermeneutica istorică pentru interpretarea concepțiilor tot mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a-i încuraja pe oameni. Hermeneutica modernă este multidisciplinară, ca și genurile de cunoaștere. De la hermeneutica literară pentru interpretarea textelor literare și poetice, la una juridică pentru interpretarea textelor de legi codificate până și în procedurile de aplicare ori la hermeneutica teologică prin exegeza textelor religioase vechi și noi, hermeneutica istorică pentru interpretarea concepțiilor tot mai numeroase despre istoria ca proces și istoria ca știință, pentru a ajunge și la hermeneutica filosofică, în care s-au exercitat preocupările lui H.G. Gadamer
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca și genurile de cunoaștere. De la hermeneutica literară pentru interpretarea textelor literare și poetice, la una juridică pentru interpretarea textelor de legi codificate până și în procedurile de aplicare ori la hermeneutica teologică prin exegeza textelor religioase vechi și noi, hermeneutica istorică pentru interpretarea concepțiilor tot mai numeroase despre istoria ca proces și istoria ca știință, pentru a ajunge și la hermeneutica filosofică, în care s-au exercitat preocupările lui H.G. Gadamer pe urmele lui M. Heidegger, ale francezilor P. Ricoeur
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
legi codificate până și în procedurile de aplicare ori la hermeneutica teologică prin exegeza textelor religioase vechi și noi, hermeneutica istorică pentru interpretarea concepțiilor tot mai numeroase despre istoria ca proces și istoria ca știință, pentru a ajunge și la hermeneutica filosofică, în care s-au exercitat preocupările lui H.G. Gadamer pe urmele lui M. Heidegger, ale francezilor P. Ricoeur sau M. Foucault în a doua jumătate a secolului trecut. Și la noi, domeniul hermeneuticii a atras tot mai multe spirite
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]