1,555 matches
-
cu Atelierele CFR, formând Uzina Mecanică profilată pe construcții de nave și vagoane. Universitatea Populară este înființată în 1963 (până în 1979). Prezenți la Turnu-Severin, la 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej și Iosip Broz Tito pun piatra de temelie a hidrocentralei "Porțile de Fier I". Discuțiile referitoare la construirea hidrocentralei s-au purtat cu insistență încă din 1955. Inițiativa a aparținut statului roman care a prezentat ideea liderului iugoslav Iosif Broz Tito. În 1967 s-a terminat construcția cinematografului "Portile de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
de nave și vagoane. Universitatea Populară este înființată în 1963 (până în 1979). Prezenți la Turnu-Severin, la 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej și Iosip Broz Tito pun piatra de temelie a hidrocentralei "Porțile de Fier I". Discuțiile referitoare la construirea hidrocentralei s-au purtat cu insistență încă din 1955. Inițiativa a aparținut statului roman care a prezentat ideea liderului iugoslav Iosif Broz Tito. În 1967 s-a terminat construcția cinematografului "Portile de Fier" și a Policlinicii. Combinatul de Celuloză si Hârtie
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
înaltă distincție a R.S.R., "Ordinul Victoriei Socialismului". În 1977 este inaugurat Monumentul Partizanilor severineni din timpul primului Război mondial. La 3 decembrie 1977, Iosip Broz Tito îl întâlnește din nou pe Nicolae Ceaușescu la Turnu Severin, în vederea începerii lucrărilor la hidrocentrala "Porțile de Fier II". Cu prilejul construcției noii hidocentrale, perimetrul arheologic de la Castrul și podul Drobetei trec printr-o etapă de distrugere și nepăsare deosebită, determinată de schimbarea ireversibilă a topografiei pricinuită de ridicarea nivelului Dunării cu 4-5m. În tot
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
noiembrie) - orașul primește statut de municipiu. Actualul oraș nu se află pe vatra orașului vechi, deoarece acesta a fost mutat mai sus față de nivelul Dunării, în prima parte a anilor '70, odată cu umplerea lacului de acumulare format de barajul de la hidrocentrala Porțile de Fier I. Industria extractivă este reprezentată prin exploatări de bentonit, de crom, granit și balast. Principalele industrii dezvoltate la nivelul orașului sunt: industria energetică, construcții de nave fluviale, industria constructoare de motoare, generatoare și transformatoare electrice, industria de
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
aproximativ 50,5% din cetățeni au votat împotriva energiei nucleare, și 49,5% pentru, iar parlamentul a adoptat apoi în unanimitate o lege prin care se interzicea utilizarea energiei nucleare pentru producerea de electricitate. Austria produce majoritatea energiei sale prin hidrocentrale. Împreună cu alte surse de energie regenerabilă, cum ar fi cea eoliană, solară și cu centralele cu biomasă, cantitatea de energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
în partea de sud are ieșire la Dunăre, în sectorul de frontieră cu Serbia. Prin sat trece drumul 57/ A,o ramificație a DN 57 care face legătura între orașele Oravița și Orșova,care duce spre comuna Socol.După construcția hidrocentralei Porțile de Fier I,după formarea lacului de acumulare,drumul a primit un nou traseu,vechiul drum rămânând sub ape,noul drum fiind asfaltat între anii 1970-1975. În apropierea satului se înalță munții Locvei,a căror înălțime atinge chiar 600
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
Ca urmare a acestui fapt, navigația crește considerabil. La 3 Mai 1910 este pusă în funcțiune Centrală hidroelectrica din cartierul Fabric din Timișoara. Această utilizează energia apelor Canalului Bega pentru producerea de curent electric. Este una dintre cele mai vechi hidrocentrale din România. În 1912 o serie de inundații lovesc din nou Banatul. Printre localitățile afectate se numără Cebza, Macedonia și Petroman. Tot în acest an, în Portul Timișoara sunt încărcate 415.000 chintale marfă, dintre care 310.000 de chintale
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
coastelor se găsesc o serie de insule, două arhipelaguri fiind mai importante: "Îles de Rémire" și "Îles du Salut". Rețeaua hidrografică a Guyanei Franceze este foarte dezvoltată. Barajul "Petit-Saut" aflat în regiunea de nord formează un lac artificial și o hidrocentrală alăturată produce energia electrică necesară regiunii. O problemă cronică este afluxul de emigranți ilegali și de căutători de aur dinspre Brazilia și Surinam. Granița cu Surinam-ul este formată de râul Maroni care curge prin pădurea tropicală și este dificil de
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
desfășurare a activității instructiv-educative. Biserica ,Adormirea Maicii Domnului” Casa ce găzduiește colecția de pictură pe sticlă și lemn precum și țesături populare ale familiei Poenarilor Biserica Ortodoxă Română Vila Breazu Cetatea dacică de la Căpâlna Cetatea Săscioriului Lacul de acumulare ,Obreji” Căpâlna Hidrocentrala din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m. Drumul pornește din șoseaua națională DN7, în comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
întrebuințare practică a fost reproiectarea cupolei de la RomExpo, căzută la începutul anilor 1960. De asemenea a fost automatizat procesul de fabricație la Fabrica de bere, au fost făcute calcule necesare proiectării și consolidării a numeroase clădiri, simulări pentru o posibilă hidrocentrală pe Dunăre și s-a redimensionat rețeaua de apă a Aradului. Principalii beneficiari au fost Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), Electromotor Timișoara, Direcția de Sistematizare, Arhitectură și Proiectare a Construcțiilor Banat (DSAPCB), Institutul de Studii și Proiectări Energetice
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
1226 m și Murgoci 1293 m). Aceștia sunt separați de valea Bistriței modovene, spre care converg afluenți de stânga precum Stejaru, Pîngarați și Pîngăracior iar de dreapta Oanțu Pe teritoriul comunei se găsesc lacurile antropice Pîngarați și, parțial Vaduri, precum și hidrocentrala "„Dimitrie Leonida”" (alimentată printr-un tunel de aducțiune săpat prin muntele Botoșanu, din Lacul Izvorul Muntelui). Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, care este deservită de stația Pângărați
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
primit loturi în folosință pe trei categorii, după munca prestată pe moșie până la acea dată: O altă îndeletnicire a bărbaților din această zonă era munca la exploatările forestiere de pe Domeniile Coroanei și ale Societății Aicler. În 1951 a început construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce a determinat schimbări profunde în structura populației din comună. Odată cu ridicarea fabricii de ciment de la Bicaz (1950) și, mai târziu, la Tașca, ciobanii de odinioară, muncitorii forestieri și o parte din tineret au învățat meserii noi pentru
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
și Vălenii de Munte de Brașov prin pasul Bratocea. Pe teritoriul său se află capătul de linie al căii ferate Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măneciu-Pământeni și Măneciu (capătul de linie). În zonă se află și o hidrocentrală cu putere de 10 MW dată în folosință în 1989, pe râul Teleajen, având un lac de acumulare cu o suprafață de aproximativ 2 km², situat în spatele Barajului Măneciu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măneciu se ridică la
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
uși, ferestre, lăzi, etc. Ca pondere a numărului de întreprinderi, mai mult de jumătate activează în domeniul comerțului și serviciilor, ceea ce reprezintă o netă inversiune de trend față de structura economică moștenită după 1989. Pe raza orașului au fost amenajate două hidrocentrale pe râul Bistrița: Roznov I, dată în folosință în 1963, cu o putere instalată de 14,3MW și Roznov II, dată în folosință 1964, de 14MW.
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
Dâmboviței; la intrarea în Podu Dâmboviței se ia prima șosea la stanga, În amonte, pe râul Dâmbovița este construit un baraj, pentru un lac hidroenergetic. În dreptul muntelui Pecineagu, de unde și-a luat numele atât lacul cât și barajul, există și o hidrocentrala situată la confluenta Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane. Unele dintre ele au fost cabane de vânătoare, precum cabană Dragoș Bajan nou intrată din circuitul silvic
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
și Lazar Kaganovici (așa-numitul grup antipartinic). Spre deosebire de practicile din timpul lui Stalin, Hrușciov le-a cruțat viețile, dar le-a redus drastic influența în viața politică sovietică. Malenkov a fost exclus din PCUS. A fost numit director al unei hidrocentrale din Kazahstan. A rămas în acea republică sovietică central-asiatică până la moarte.
Gheorghi Malenkov () [Corola-website/Science/300720_a_302049]
-
canalul de deviație paralel cu cursul râului Someșu Mic se află Centrala Hidro Electrică (CHE) Florești I, construită în perioada 1983-1985*și dată în folosință în 1986, având o putere instalată de 6, 9 MW,încadrându-se în cascada de hidrocentrale în 8 trepte, construite începând cu 1969, pe o distanță de peste 30 km, cu o diferență de nivel de 650 m. (8 centrale hidro electrice și 5 baraje: Mărișel-Lăpuștești, Tarnița, Someșu Cald, Gilău I, Gilău II, Florești I (Luna de
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
mediu multianual variază între 19,6 m/s în cursul superior, 40 m/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan. Afluenți principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov. Pe cursul inferior
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
Au fost date în funcțiune mai multe canale de irigații. S-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea sistemului de căi ferate prin electrificarea mai multor linii principale și prin crearea unui sistem modern de control al circulației. A crescut numărul de hidrocentrale, (cea mai importantă fiind cea de la Porțile de Fier de pe Dunăre) și a fost începută construirea centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Flota maritimă a devenit una dintre cele mai mari din lume, dotată cu nave construite în mai multe șantiere navale
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
au creat până acum 1000 de locuri de muncă. Eolienele din România produc, în medie 150 - 200 de megawați-oră. Costul energie eoliene este de 170 de euro pe megawatt/oră, de aproape trei ori mai mult față de energia produsă de hidrocentrale. Potrivit hărții energiei "verzi", potențialul României cuprinde 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12% energie solară, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal. În România, cu excepția zonelor montane, unde condițiile meteorologice dificile fac greoaie instalarea și întreținerea agregatelor eoliene, viteze egale sau
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
apropiere, dar mai puțin cunoscută, se află Temagami Magnetic Anomaly, o structură geologică îngropată care prezintă anomalii magnetice. Platoul Canadian este acoperit de pădurea boreală ceea ce asigură dezvoltarea unei importante industrii forestiere. Numeroasele râuri ale Canadei au permis construirea multor hidrocentrale. Barajele construite în Columbia Britanică, Ontario, Quebec și Labrador au asigurat o sursă de energie electrică nepoluantă și sigură. Permafrostul din nord este un obstacol important îndreptat împotriva dezvoltării. Furtunile ciclonice formate la est de Munții Stâncoși, rezultatul unui amestec
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
investiții locale și în alte ramuri economice. Astel pe teritoriul comunei sunt amplasate un supermarket Metro și un mall Polus , respectiv un cartier de blocuri ANL "Cetatea Fetei", acesta din urmă pe dealul cu același nume. În comuna funcționează două hidrocentrale: Florești I (1986) și Florești ÎI (1987). Începind cu anul 2007 investițiile în locuințe au luat o amploare deosebită datorită unei rentabilități de neimaginat pentru constructori și nereglată de statul român , la care s-a adăugat un sistem de creditare
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
stâng al Ronului. Saane (Sărine) este un afluent drept al râului Aare. Această apă curgătoare, cu lungimea de 128 km, izvorăște din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traversează Lacul Gruyére (ale cărui ape au fost înălțate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsă în Aare la vest de Berna. Dezvoltarea turismului în Alpii Bernezi a dus la extinderea stațiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, în zona mai pot fi întâlnite localități care nu sunt foarte aglomerate nici măcar în mijlocul
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]