6,717 matches
-
al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă afară atât de ușor deoarece membrana celulară este relativ impermeabilă la cationi. Astfel, în vederea neutralității electrice, ionii de clor difuzează în celulă din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau inhibitorul de antiport Na/H de tip amilorid reduc traficul sodiului prin canalele de sodiu și antiportul Na/H, astfel inhibând reabsorbția de sodiu și deci având efect diuretic. Celulele intercalare reabsorb ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin canalele de sodiu și antiportul Na/H, astfel inhibând reabsorbția de sodiu și deci având efect diuretic. Celulele intercalare reabsorb ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
decât GFR. Cea mai mare parte a xenobioticelor (medicamente, etc.) se elimină prin secreție tubulară. Secreția implică de cele mai multe ori transportul activ secundar prin contra-transport cu ionii de sodiu. Cel mai cunoscut sistem antiport este secreția activă a ionilor de hidrogen cuplată cu reabsorbția de sodiu. Substanțele ce se secretă precum PAH (acidul paraamino-hipuric) constituie familia secretorie sau familia PAH (fig. 105). Acizi și bazele organice secretate la nivelul tubilor proximali includ substanțe endogene (săruri biliare, adrenalină, AMPc, creatinină, dopamină, hipurați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
funcție sunt: procesele ce secretă protoni în lichidul tubular secreția de bicarbonat (HCO3) de către tubii colectori producerea și transportul amoniului sistemele tampon din lichidul tubular care reacționează cu protonii secretați: HCO3-/H2CO3, HPO42-/H2PO4 și NH3/NH4+. Concentrația ionilor de hidrogen se notează sub forma noțiunii de pH. pH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de H , care în cazul LEC este de 0,00004 mEq/l, deci pH este 7,4. + pH-ul plasmei arteriale este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pancreatice a. Mecanismul de secreție al bicarbonatului La nivelul celulelor ductelor pancreatice mici, CO2 rezultat din metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
bilei sunt prezente sub formă de agregate (micelii și vezicule), iar bila veziculară rămâne izotonică cu toate că concentrația ionilor de sodiu crește peste 300 mM după o perioadă interdigestivă. Epiteliul biliar îndepărtează sodiul din compoziția bilei la schimb cu ionii de hidrogen. Aceștia din urmă se combină cu anionul bicarbonic formând acid carbonic care va disocia în bioxid de carbon și apă. La nivelul membranei bazolaterale a epiteliului vezicii biliare se găsește o ATP-ază Na +/K+ care pompează sodiul către plasmă. Ionii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă afară atât de ușor deoarece membrana celulară este relativ impermeabilă la cationi. Astfel, în vederea neutralității electrice, ionii de clor difuzează în celulă din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sau inhibitorul de antiport Na/H de tip amilorid reduc traficul sodiului prin canalele de sodiu și antiportul Na/H, astfel inhibând reabsorbția de sodiu și deci având efect diuretic. Celulele intercalare reabsorb ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
prin canalele de sodiu și antiportul Na/H, astfel inhibând reabsorbția de sodiu și deci având efect diuretic. Celulele intercalare reabsorb ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
decât GFR. Cea mai mare parte a xenobioticelor (medicamente, etc.) se elimină prin secreție tubulară. Secreția implică de cele mai multe ori transportul activ secundar prin contra-transport cu ionii de sodiu. Cel mai cunoscut sistem antiport este secreția activă a ionilor de hidrogen cuplată cu reabsorbția de sodiu. Substanțele ce se secretă precum PAH (acidul paraamino-hipuric) constituie familia secretorie sau familia PAH (fig. 105). Acizi și bazele organice secretate la nivelul tubilor proximali includ substanțe endogene (săruri biliare, adrenalină, AMPc, creatinină, dopamină, hipurați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
funcție sunt: procesele ce secretă protoni în lichidul tubular secreția de bicarbonat (HCO3) de către tubii colectori producerea și transportul amoniului sistemele tampon din lichidul tubular care reacționează cu protonii secretați: HCO3-/H2CO3, HPO42-/H2PO4 și NH3/NH4+. Concentrația ionilor de hidrogen se notează sub forma noțiunii de pH. pH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de H , care în cazul LEC este de 0,00004 mEq/l, deci pH este 7,4. + pH-ul plasmei arteriale este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pancreatice a. Mecanismul de secreție al bicarbonatului La nivelul celulelor ductelor pancreatice mici, CO2 rezultat din metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bilei sunt prezente sub formă de agregate (micelii și vezicule), iar bila veziculară rămâne izotonică cu toate că concentrația ionilor de sodiu crește peste 300 mM după o perioadă interdigestivă. Epiteliul biliar îndepărtează sodiul din compoziția bilei la schimb cu ionii de hidrogen. Aceștia din urmă se combină cu anionul bicarbonic formând acid carbonic care va disocia în bioxid de carbon și apă. La nivelul membranei bazolaterale a epiteliului vezicii biliare se găsește o ATP-ază Na +/K+ care pompează sodiul către plasmă. Ionii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]