14,015 matches
-
cât și din cele neplăcute. În urma schimbărilor din țară și a desființării colhozului, Iurie rămase fără muncă, iar la puțin timp după aceasta, se închisese și magazinul, care nu rezistă concurenței celor private, pe care le deschiseră cei veniți de peste hotare cu bani. Rămași ambii fără muncă, Tatiana și cu Iurie, erau disperați. Se întrebau mereu ce să facă? Ce să întreprindă ca să iasă din impas? Situația era, într-adevăr, complicată, copiii erau mari, cea mai mare studia al treilea an
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
curată spre aducerea de roadă și curățirea văzduhului... și precum i-ai scăpat pe ucenicii Tăi din primejdia furtunii și a înecului, scapă-ne și pre noi din această primejdie...”. Apoi ieșeam toți, cu preotul în frunte, și făceam înconjorul hotarelor satului rugându-ne. Bărbații purtau atributele necesare din biserică: crucile, steagurile, icoane. Mamele își duceau copiii mici în brațe. Când ne opream pentru citirea rugăciunii și ne așezam în genunchi, nu puteam suporta fierbințeala pământului. Părintele ne îndemna să răbdăm
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ea, își potoleau setea și își umpleau cu apă vasele pe care le luau cu ei. Seara, când se întorceau de la câmp, făceau același lucru, ducând și pe la casele lor apă din acel izvor. Casa noastră se afla cam la hotarul dintre ponoară și satul ca atare. Aveam o fântână chiar în poartă, apa căreia o foloseam numai la udat în grădină, pentru păsări și dobitoace. Nu departe, cam la 300 m, era altă fântână, cu apă mai bună, care era
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
acea fântână. Oare, când revin, o mai găsesc la fel? Oare, apa ei va fi tot atât de bună? Vecinii darnici După absolvirea facultății, primisem îndreptare de muncă într-un sat din raionul soțului meu: Voinescu. Era ultimul sat, se afla la hotar cu România, nu departe de râul Prut. La început trăisem la gazdă, apoi peste doi ani se eliberase o casă care era construită pentru familiile de specialiști tineri, care veneau în sat la muncă și avusem fericirea să ni se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
la față din pricina atâtor griji, dar înțeleaptă și generoasă. Și acum îi văd ochii, fața, îi aud vorbele pe care mi le-a spus când am plecat la școală în oraș. M-a petrecut până la șosea, cam trei kilometri peste hotar, fără să scoată un cuvânt. Îi simțeam inima suspendată de un fir de păianjen. Crescusem în brațele ei. De la câteva luni mă culca cu ea. Mă strecuram în căușul cald al corpului ei masiv, întotdeauna mirosind a busuioc și cumva
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nedumerit. Se pare că e prea complicată lumea împăraților și cea a oamenilor cu avere, se gândește țiganul, de aceea nu este în stare să poarte o vorbă cu miez cu acest om. Îl prețuiește fiindcă de câte ori îl întâlnește prin hotar sau pe ulițele satului îl ia în căruță și îl duce până în vârful dealului, acolo spre ultimele case, de unde poate ușor să se scoboare la vale să-și vândă măturoaiele. De câte ori îl îmbie pe Ilie cu un măturoi, acesta îl
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
devenisem - caz nemaiîntâlnit de lumea medicală până atunci, după cum se afirma, ai mei (care În tot acest timp trecuseră prin toate fazele disperării, si nu voiră sub niciun chip sa semneze pentru a fi transportat la clinici mai avizate, de peste hotare - mai ales mama, biata de ea, se opusese cu vehemență!) hotărâră, sfătuiți și de directorul spitalului si de alți medici ori apropiați, să mă ia “În sânul familiei“, să mă țină sub atenta lor grijă părintească. Putea fi o terapie
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
orașului. Se părea că o desparte de intrarea în drepturile ei depline o barieră asemenea celei de la trecerea peste nivel a unei căi ferate. Ploaia însoțită de o vântoasă îi încuraja vizibil intențiile. Dar cum și lucrurile imprevizibile au un hotar al lor, ca un intermezzo, apăru o perioadă de acalmie. Natura, prin virtuțile ei, ne poate păcăli în orice clipă. Alex se gândi că vremea e înșelătoare, întocmai ca unele femei. Un glas venit parcă din sfere necunoscute în repeta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
era de a lămuri definitiv statutul relațiilor dintre el și ea. Privindu-l din când în când, Olga citi pe chipul lui Alex umbra unui zâmbet glacial. De vină se putea să fi fost puținătatea luminii ce se prefira la hotarul dintre zi și noapte, prezența nuanțelor de gri, culoare ce nu se află niciodată pe o paletă a optimismului. Olga sconta că aruncând toată vina pe mersul acestor nenorocite de autobuze, avea toate șansele să îndulcească bunele relații. Cum Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
informarea. Printre cele șase categorii de conflicte după natura lor, enumerate în art.60 indice 1, alin.1, se regăsesc și cele privind asociațiile de proprietari a căror valoare este sub 50.000 lei, litigiile privind posesia, grănițuirea, strămutarea de hotar și altele care privesc raporturile de vecinătate, fac obiectul soluționării prin mediere. Când nu s-a reușit soluționarea conflictului pe calea medierii ori dacă acesta a fost soluționat parțial, părțile pot cere punerea pe rolul instanței a conflictului respectiv, în
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Dar mai știi, uneori bărbații, indiferent de sezon, preferă cruditățile. Ina își stăpâni cu greu lacrimile, parând cele spuse cu un zâmbet în care se aflau multe semne de întrebare. Nu se gândise niciodată că Alex ar putea să treacă hotarul căminului conjugal. De fapt, nu e de mirare, se întâmplă atâtea în lumea asta și la case mai mari!... - Dragă Adela, îți mulțumesc... te-ai dovedit a fi o bună prietenă... Văzând că Ina intenționează să plece, Adela ținu să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
celălalt păreau a se îndesi cu fiecare clipă ce trecea. Trebuia să ia o hotărâre. Trebuia! Nu știa cum va primi Ina cumplita lovitură, ce va spune Alex... Dar în aceste momente hotărâtoare, când cineva simte că a ajuns la hotarul dintre două lumi, faptele și vorbele își pierd adevărata consistență, nu mai au valoarea statuată cândva. Nimic nu mai conta! Fiecare gând întrupat în cuvânt se topea și trecea dincolo de zidurile încăperii în care o adusese boala. Bănuielile se transformaseră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vino urgent, mă sfârșesc! Olga Ina bănuise tot timpul, în forul ei intim, după ce se căsătorise cu Alex, că Olga purta ascuns în cutele inimii un cui înnegrit de invidie. La unii oameni, acesta nu se topește decât o dată cu trecerea hotarului dincolo de lume. Ea își impunea însă ca prietenia lor, măcar în aparență să rămână vie. Trecuseră mai mulți ani de când Olga părăsise orașul și spitalul unde intraseră amândouă ca asistente medicale, după absolvire. Plecase în alt colț de țară. Era
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să vorbim și despre altceva... - Nu, nu Ina, timpul meu e măsurat nu în zile, ci în ore, poate chiar în minute. Dacă nu veneai astăzi, mâine se putea să fie prea târziu. Te-am chemat fiindcă mă simt la hotarul dintre viață și moarte. Numai dorința de a te vedea, așteptarea ta, m-a ținut în viață. Voi trece în curând granița spre noaptea cea lungă. Și, în trecerea aceasta nu e nevoie de pașaport, dar la vamă ți se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a Monicăi și a lui Iri, sarabanda campaniilor electorale, ,,epoca de aur’’ ș.a. Hachițe atestă, pe de o parte, vocația autorului de observator lucid al vieții românești, pe de alta, capacitatea de a construi personaje plauzibile, verosimile și autentice în hotarele înguste ale povestirilor sale. Imaginea de ansamblu se cristalizează prin însumare și devine convingătoare ca spațiu ficțional. 8 martie 2012 Teodor Pracsiu Nesăbuință Femeia din parc stă, tristă, pe banca din metal, și se gândește, cufundată în adânca tristețe, la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
bat în săbii, românii de azi, pentru a desființa șpaga vamală. Acest lucru nu se poate stinge nici în prezent și nu se va putea niciodată. A, doar, după includerea României în spațiul șenghen. Asta înseamnă, cu alte cuvinte, desființarea hotarelor; a granițelor de orice natură. Căci, dacă nu ai hotar, dacă nu ai graniță, nu ai interdicție de a nu transporta aia, ori ailaltă, legal, căci, altfel, recurgi la ilegalitate. și ăsteia îi poți acoperi ochii, cu șpaga, din moment ce a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
vamală. Acest lucru nu se poate stinge nici în prezent și nu se va putea niciodată. A, doar, după includerea României în spațiul șenghen. Asta înseamnă, cu alte cuvinte, desființarea hotarelor; a granițelor de orice natură. Căci, dacă nu ai hotar, dacă nu ai graniță, nu ai interdicție de a nu transporta aia, ori ailaltă, legal, căci, altfel, recurgi la ilegalitate. și ăsteia îi poți acoperi ochii, cu șpaga, din moment ce a dispărut obligativitatea de a mai face control, la una ori
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
luxoase. Pe una o folosea dânsa, pe alta - dânsul. Uneori se întâmpla să călătorească ambii cu aceeași mașină. Treceau din țară în țară, normal, ca buni amici cu toți cei care își serveau țările, în calitate de oameni de mare încredere la hotare. Polițiștii, din cele trei țări, de asemenea, oameni de treabă, îi opreau, din timp în timp, îi controlau la documente, și totul se dovedea a fi în regulă, după care, fericita familie, își continua voiajul, în voia cea mai bună
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
trezisem într-o lume atât de străină și de incredibilă, că n-aveam nevoie de cea a canaliei. Purtam în mine un univers misterios și mă simțeam obligat să-l explorez în detaliu. Și noaptea, când ființa mea plutea la hotarele a două lumi, înainte de a se scufunda într-un somn profund și gol, visam. În spațiul unei clipite, parcurgeam o existență diferită de a mea. Respiram un alt aer, plecam foarte departe, ca pentru a fugi de mine însumi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fie cu răsunet. În lumea-n care eu visez Am doar imagini bune Iar eu din somn când mă trezesc E-atât de multă lume ... ! Eu sunt adult, copil hoinar {i mie viața-mi place. Nu am nici limite, nici hotar În dorul meu de pace. Am hotărât să fiu normal Dar fără suparare, Am cam ieșit din tipar Aleg altă cărare ... ! Nu mai aștept ca cei de sus Să îmi trimit-o scară, Pe care eu, să-ncerc să urc
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Fiecare cărăuș și-a ocupat locul știut trăgându-și câte o strachină dinainte. Măriuța și-a făcut datoria ca la carte. Între timp - gâfâind - Costache s-a prezentat cu un ceaun în care râdea o mămăligă cât o movilă de hotar. Mitruță a sărit să-l ajute să răstoarne ceaunul pe fundul de lemn. Moș Dumitru a dezlegat ața de la piciorul mesei și a tăiat bulgărele de aur aburind în bucăți dolofane... Pâcu și-a rotit ochii peste masă și a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
acest nume, este bine știut că locul a fost binecuvântat de Dumnezeu - a apreciat Puicu ță. Altfel cum ar fi ajuns ca aici să-și facă conac boierul Ioniță Bașotă, care - slavă Domnului - avea moșie căreia nu-i mai știa hotarele... El a zidit și biserica în care ne închinăm și care are niște clopote cu un glas ce te unge la inimă... Înaintea bisericii acesteia se afla o alta, din lemn, care se poate vedea și astăzi în satul Corjeuți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ajuns la bătrânețe, cam prin 1879, o înființat o școală mare care s-o chemat Institutul Academic Anastasie Bașotă, unde învățau feciorii sătenilor de pe moșia lui. Când un flăcău termina această școală, putea merge să învețe la oricare universitate de peste hotarele țării... Uite așa, au ajuns oameni mari pentru țara asta, plecând de aici de pe băncile acestei școli a lui Bașotă... Măi Pâcule, te pomenești că și tu îi fi învățat pe la școala ceea mare a lui Bașotă, de știi tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cea a dansatorilor de step ori a stiliștilor vestimentari, spre a nu mai aminti de banda creatorilor de parfumuri. Toți semănau cu Hulk Hogan. Freud, care În timpul vieții fusese un ins sobru și distins, se transformase radical odată cu trecerea marelui hotar. După o existență Închinată adâncurilor psihicului uman, nemaigăsind mare lucru de scormonit și de aflat, ca Într-un șantier arheologic din care toate cioburile și statuetele dispăruseră, acum se concentra exclusiv asupra fizicului. Mergea de două ori pe zi la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
devine inundație decât În momentul În care apa Începe să șiroiască pe sub uși. Nu păreau speriați. Moartea este Îngrozitoare nu atât prin veșnicia pe care-o inaugurează, cât prin singurătatea În miezul căreia se petrece. Or, odată depășită teama trecerii hotarului, cele câteva miliarde de suflete care apăruseră În același timp pe câmpia din jurul Turnului Babel descopereau nu doar că nu erau singure, dar și că se regăseau În sânul celei mai mari comunități posibile, Întreaga umanitate. Veteranii din turn se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]