19,061 matches
-
ajuns să numere în lupta de la Vaslui(1475), 40.000 de oameni, iar sub Petru Rareș(1527-1538 și 1541-1546), în caz de război, 60.000 de luptători puteau fi strânși numai în câteva zile. Acest mod de comunicare, “prin mijlocul ierburilor aprinse” , l-au folosit și creștinii de la Gurile Dunării, din Chilia, în 1337 sau 1338, când emirul Umur Beg cu oamenii lui au incendiat și au devastat întreg ținutul. Începând cu secolul al XVI-lea, tronul Țării Românești, până în 1716
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Maica noastră Maria, cu Iisus Hristos și cu Dumnezeu Atotputernicul, Dumnezeul părinților noștri; m au învățat să iubesc Lumina , să nu-mi fie frică de întuneric, să-mi placă culorile vii, frumoase, să admir și să ascult pădurea, florile, pomii, iarba. TOT ce e frumos pe pământ și în cer. și așa am devenit o optimistă și o visătoare incurabilă. și CRED că optimismul meu și al tuturor celorlalți oameni din CREDINȚĂ vine, chiar dacă nu suntem conștienți de aceasta o perioada
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și așa a fost ! și este încă ! și va fi mereu ! ... Au trecut anii...Am terminat facultatea, m-am căsătorit și am rămas însărcinată... și într-o noapte mă visez tot la Frasin, în gara veche. Între linii erau numai iarbă și flori; și soare mult. Acolo, între linii, era o fetiță frumoasă ca un îngeraș: blondă tare, părul numai zulufi, ochișorii albaștri luminoși și o guriță ca o frăguță. Îmbrăcată cu o rochiță dantelată, alb-roz. Eu m-am repezit la
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nici hoția și alte nenorociri nu sunt cele care aduc satisfacții și mulțumire, ci numai lacrimi și durere. Distracții, da! Fiecare om are nevoie de relaxare după muncă. și, dacă se uită bine în jur, o găsește: în natură, la iarbă verde, la pădure sau la apă, într-un anturaj civilizat cu dans și muzică, la teatru, operă, film, la televizor etc. etc., fiecare după posibilitățile, dispoziția și momentul ales. Te relaxezi chiar și acasă pe terasă sau în grădină, admirând
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și frumuseții, ținută la rang înalt în lumea nevăzută. știm, de asemenea, vedem, simțim, auzim, pipăim zilnic și în fiecare clipă a vieții noastre frumusețile pe care Dumnezeu ni le-a oferit la tot pasul: frumusețea culorilor, armonia sunetelor, finețea ierbii, gingășia mugurilor, frăgezimea frunzelor, parfumul florilor, perfecțiunea corpului, frumusețea tinereții. Toate contribuie la buna noastră dispoziție, la refacerea echilibrului nostru zilnic, la înfrumusețarea vieții noastre. Dacă Dumnezeu iubește frumusețea, prospețimea, culoarea și farmecul, de ce tinerele (frumoase prin însăși tinerețea lor
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu știe cine l-a făcut. Mulțumesc! Am ajuns într-o noapte la Frasin. Pe gang (cerdac) era puțină lumină și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
zâmbete sincere și prietenii. În gesturi dezinteresate și promisiuni duse la capăt. Cred că nimic nu e imposibil când suntem deschiși unii față de ceilalți. Cred în bucuriile simple. Poți fi fericit aruncându-te în cer de la înălțimea unui fir de iarbă. Voi ...cei ce pășiți prin sufletul meu, nu ucideți copilul din mine... VIAȚA CA UN FIR DE PĂPĂDIE I. Pe Maria am cunoscut-o la un vernisaj, organizat în cadrul unei celebre galerii ieșene. Eram în întârziere și singurul loc rămas
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
galben. Îmi închipuiam raiul ce se năștea aici, primăvara. După vreo zece minute de mers, am urcat pe un deal, destul de departe de livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm, Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată de cer. Era liniște, doar păsările își făceau simțită prezența uneori, tăind aerul. Închideam ochii și ascultam... liniștea. Respiram aerul proaspăt, mâinile mele atingeau iarba într-o mișcare abia sesizabilă. Și iar îmi agățam ochii de cer
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată de cer. Era liniște, doar păsările își făceau simțită prezența uneori, tăind aerul. Închideam ochii și ascultam... liniștea. Respiram aerul proaspăt, mâinile mele atingeau iarba într-o mișcare abia sesizabilă. Și iar îmi agățam ochii de cer. Mă întrebam adeseori cum e să fii îndrăgostit. Îți simți inima bătând nebunește, un gol în stomac sau un fior nemaiîntâlnit, străbătându-ți trupul? Dragostea înseamnă vorbe frumoase
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fără să clipească, vrând parcă să se umple de toată frumusețea ei, aproape ireală... O privi până când simți că amorțește, așa cum stătea sprijinită în cot. Se ridică ușor, cu grijă, de teamă să nu strivească florile mici, albe, împrăștiate prin iarbă... Dumnezeule! Își privi palmele. Erau pline de noroi. Un noroi lipicios, cu un miros greu, care îi ajungea până la creier. Făcu un pas în față și simți cum piciorul i se scufundă încet într-un strat gros, moale, de nămol
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nimeni ...Care însă l-a iubit. FLASH 23 (Tic tac) Mărului verde din sufletul meu Tic tac. Tic... tac. Oare cât să fie ceasul? Nu știe, n-a văzut niciunul până acum, dar parcă au trecut ani de când zace pe iarba udă, acolo unde îl aruncase, peste noapte, o pală de vânt. Întunericul nu s-a risipit de tot, razele soarelui răzbătând cu sfială până la pământ. Își aruncă privirea de jur împrejur, doar, doar o zări pe cineva cu care să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Cine știe câtă vreme va rămâne aici, nebăgat în seamă. - Bună dimineața! Cine te-a adus aici? Vântul cred. Tresări și privi în stânga, de unde venea vocea. De pe o buturugă îl privea curioasă o ...pară. Verde, aproape că ar fi confundat-o cu iarba din jur,dacă nu i-ar fi vorbit. - Da, vântul... De unde știi? - Ei, frumosule, am ceva vechime prin locurile astea. Au mai fost câțiva înaintea ta, dar au sfârșit, cel mai probabil, în borcanele de gem. Am ajuns să cred
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
până când se scutură primele frunze. O privi încruntat. Își dorea să se oprească din turuit. La urma urmei cine se credea? Nu era decât o ...pară. Verde. Din invidie? Căzuse ca și el, într-o altă noapte cu furtună, în iarbă. Și atunci? - Iuhuuu! Iuhuuu... - Ce-o fi asta ? - Ăștia sunt copiii din sat. Rostogolește-te, rostogolește-te repede, altfel... Copiii din sat. Văzuse și el câțiva, cățărându-se în pomul lui. Unde să se rostogolească? Rămase nemișcat. Chiotul se auzea
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
alb și roz. Mă uitam la ei ca la o icoană. Sufletul mi se umplea de fericire, ori de câte ori privirea lor blândă se revărsa asupră-mi, într-o binecuvântare. O pereche de mâini iubitoare era gata oricând să mă ridice din iarba înaltă, presărată cu păpădii galbene, în care mă prăbușeam uneori, din neatenție. - Păpădie, unde ți-s ochii? Pentru o clipă, deveneam o păsăruică purtată în zbor de brațe puternice, care mai apoi, mă așezau încet, între ceilalți bănuți aurii ai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ar fi să-mi îndeplinesc o dorință, n-aș vrea decât ca, purtată de perechea de brațe puternice, să devin iar o pasăre micuță, apoi păpădie... cea mai răsfățată și mai aurie dintre toate, cele împrăștiate pe covorul verde al ierbii. A fost odată ...cum nu va mai fi... FLASH 28 (Different is beautiful) Se vede? Din afară? Sunt convinsă. În fața lumii mă simt, de cele mai multe ori, mai transparentă decât o fereastră proaspăt spălată. E verde. Nu aleargă pe pereți. Ci
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
avea nevoie să-și petreacă nopțile în desfătări cu Piticul ei și nu era de acord să-l împartă cu altă femeie. Când a murit Chioru lui Oacheș nu a avut parte nici să fie scăldat, l-au întins pe iarbă afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
deveneau infertile și erau abandonate; (2) a doua etapă corespunde unei exploatări mai îndelungate a unui teren, dar nu numai în scopuri agricole. După un an de culturi de cereale, terenul respectiv era lăsat să se odihnească și să crească iarbă; (3) a treia etapă este ceva mai elaborată, constând în alternanța a două culturi de cereale într-un an (de primăvară și toamnă), iar în următorul an terenul era lăsat ca ogor negru; (4) a patra etapă este cea a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
seamănă cereale în prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în ultima cereală a rotațiunilor (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). „Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale” consta în exploatarea agricolă a terenurilor de păscut, întrucât acestea deveneau fertile. (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276) Tot cu scopul de a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
gât pentru ca toamna să poată fi găsite mai ușor. Pășunatul în pădure era puțin reglementat sau chiar deloc, ceea ce înseamnă că nu existau reguli de acces foarte dezvoltate. Reguli de cuprindere destul de stricte apar însă cu privire la practica suplinirii lipsei de iarbă cu frunze. O primă regulă interzicea tăierea unui pom cu scopul de a hrăni animalele cu frunzele lui și permitea doar folosirea mlădițelor. O a doua regulă ținea de specia pomului; mai exact, erau protejați pomii care dădeau ghindă, pentru că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
piesele unui domino. O altă categorie de tehnici era legată în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În acest scop, tăiau ca un inel coaja copacilor de pe un perimetru, iar aceștia se uscau, permițând pătrunderea luminii și creșterea ierbii. În final, rădăcinile acestor copaci erau fie scoase, fie arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii profitau de incendiile naturale și nu făceau nimic ca să le stingă. În satele românești
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
credinței Eram În vara anului 2009 În concediu la Techirghiol. Ocolisem o parte bună, din lacul plin de mătasea broaștei pe la mal și străjuit de niște pietre mari, ce Întăreau probabil malurile. Aleea de plimbare destul de Îngustă, era Încadrată de iarba Înaltă, Încă necosită, de multă cicoare Înflorită și alte flori apărute spontan. Din iarbă a iesit o șopârlă, cu pielea verzuie, s-a oprit un moment să mă studieze, apoi a dispărut Înapoi de unde venise. Recunosc că nu mi-au
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
din lacul plin de mătasea broaștei pe la mal și străjuit de niște pietre mari, ce Întăreau probabil malurile. Aleea de plimbare destul de Îngustă, era Încadrată de iarba Înaltă, Încă necosită, de multă cicoare Înflorită și alte flori apărute spontan. Din iarbă a iesit o șopârlă, cu pielea verzuie, s-a oprit un moment să mă studieze, apoi a dispărut Înapoi de unde venise. Recunosc că nu mi-au plăcut niciodată, animalele de acest fel. Am schimbat aleea de plimbare, trecând pe cea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mărăciniș de lângă drum auzise un fâlfâit de aripi. Așteptase cateva clipe cu auzul Încordat să-și dea seama exact de unde venea acel zgomot. Apropiindu-se tiptil, dădu niște rămurele Într o parte și descoperise un boboc de gâscă Încurcat Între ierburi și mărăcini. Se pierduse sărmanul de vreun cârd de gâște, din satul vecin când veneau și ele la gârlă. Cu grijă să nu-l rănească și mai rău, rupsese ierburile și rugii de mure care-l prinseseră ca un laț
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]