15,885 matches
-
și DEVCOM, mișcările naționaliste, ONU. În societățile dezvoltate, DEVCOM ia în special forma „dezvoltării economice locale” și este asociată cu combaterea sărăciei. Lansarea mișcărilor sociale de tip DEVCOM a fost asociată la nivelulțărilor sudice sărace în special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii multiple- de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la cele instituționaliste care trimit la rolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărăciei. Lansarea mișcărilor sociale de tip DEVCOM a fost asociată la nivelulțărilor sudice sărace în special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii multiple- de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la cele instituționaliste care trimit la rolul statului, naționaliste, religioase, marxiste și de tip modernizare. În funcție de condițiile locale au fost activate, după cum am spus deja, diferite „filtre” (Kim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tradiționalistă, cu accent pe cooperare, stat, activități economice, modernizare, înspre neoliberalism orientat spre capitalismul comunitar, ambele contestate de către mișcările postmoderniste. Atât neoliberalismul, cât și postmodernismul au slăbit DEVCOM, susțin Midgley și Livermore (2005, p. 162), în special în varianta economică. Ideologia care încearcă să depășească limitele etatismului, modernizării, tradiționalismului, neoliberalismului și postmodernismului este „developmentalismul” (asociat în special cu numele lui Midgley și al lui Sherraden; vezi Midgley, Livermore, 2005, p. 162). Developmentalismul ca formă de neoinstituționalism cere „coordonarea eforturilor statului, pieței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de integrare a DEVCOM cu strategiile de dezvoltare naționale sunt încorporate în developmentalism. Investițiile în capital social în viziune developmentalistă se referă la acțiuni pentru consolidarea rețelelor sociale, a încrederii, microcreditării, ocupării și antreprenoriatului. Nuclee ideologicetc "Nuclee ideologice" Diferitele ideologii care susțin acțiunile comunitare au profiluri specifice în funcție de actorii, mijloacele, obiectivele și valorile pe care le promovează. Ideologiile comunitariste (Etzioni, 1996, 2002), spre exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în viziune developmentalistă se referă la acțiuni pentru consolidarea rețelelor sociale, a încrederii, microcreditării, ocupării și antreprenoriatului. Nuclee ideologicetc "Nuclee ideologice" Diferitele ideologii care susțin acțiunile comunitare au profiluri specifice în funcție de actorii, mijloacele, obiectivele și valorile pe care le promovează. Ideologiile comunitariste (Etzioni, 1996, 2002), spre exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
profiluri specifice în funcție de actorii, mijloacele, obiectivele și valorile pe care le promovează. Ideologiile comunitariste (Etzioni, 1996, 2002), spre exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant se desfășoară în termeni de cooperare, asociere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
suficientă pentru a umple spațiul social dintre stat, familie și întreprindere. Un stat minimal care să asigure manifestarea libertății individului și corectitudinea în funcționarea regulilor pieței se adaugă ca opțiuni majore în aceeași viziune liberală. Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOMtc "Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM" Evident, o astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea pentru asociație și individ mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și întreprindere. Un stat minimal care să asigure manifestarea libertății individului și corectitudinea în funcționarea regulilor pieței se adaugă ca opțiuni majore în aceeași viziune liberală. Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOMtc "Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM" Evident, o astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea pentru asociație și individ mai există și un gen de „a treia cale”, cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu un loc concret” (Etzioni, 1996, p. 4). Atributele societății bune sunt date de răspunsurile generale de satisfacere a unor nevoi sociale fundamentale. Modalitățile concrete de satisfacere a nevoilor societale sunt diferite, alternative și dau multiplicitatea contextelor socioculturale. Care sunt ideologiile „bune” de maximă eficiență pentru DEVCOM? Contextul este, cred, cel care dictează răspunsul. În societățile postcomuniste, ideologiile de tip liberal, structurate în principal în termeni de societate civilă și capital social, au avut prioritate de afirmare. Faptul s-a datorat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satisfacere a unor nevoi sociale fundamentale. Modalitățile concrete de satisfacere a nevoilor societale sunt diferite, alternative și dau multiplicitatea contextelor socioculturale. Care sunt ideologiile „bune” de maximă eficiență pentru DEVCOM? Contextul este, cred, cel care dictează răspunsul. În societățile postcomuniste, ideologiile de tip liberal, structurate în principal în termeni de societate civilă și capital social, au avut prioritate de afirmare. Faptul s-a datorat, desigur, și tipurilor de susținere pe care acestea le-au avut din partea unor instituții internaționale de tipul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în contextul proceselor de globalizare. Pragmatismul, abordările punctuale de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau în spatele practicilor DEVCOM. De la acest tablou sumar al ideologiilor structurate implicate în DEVCOM voi trece la nivelul ideologiilor sociale difuze. Acestea sunt omniprezente, indiferent de ceea ce cred sau vor elitele, donatorii sau agențiile de dezvoltare. De obicei sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
developmentalism pare să fie tendința dominantă în contextul proceselor de globalizare. Pragmatismul, abordările punctuale de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau în spatele practicilor DEVCOM. De la acest tablou sumar al ideologiilor structurate implicate în DEVCOM voi trece la nivelul ideologiilor sociale difuze. Acestea sunt omniprezente, indiferent de ceea ce cred sau vor elitele, donatorii sau agențiile de dezvoltare. De obicei sunt ignorate, dat fiind gradul lor accentuat de latență. Cunoașterea lor face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de globalizare. Pragmatismul, abordările punctuale de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau în spatele practicilor DEVCOM. De la acest tablou sumar al ideologiilor structurate implicate în DEVCOM voi trece la nivelul ideologiilor sociale difuze. Acestea sunt omniprezente, indiferent de ceea ce cred sau vor elitele, donatorii sau agențiile de dezvoltare. De obicei sunt ignorate, dat fiind gradul lor accentuat de latență. Cunoașterea lor face parte din cunoașterea de context, utilă nu atât la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lor accentuat de latență. Cunoașterea lor face parte din cunoașterea de context, utilă nu atât la modul punctual, pentru un proiect comunitar anume. Descifrarea lor poate fi de folos în proiectarea politicilor DEVCOM la nivel național sau regional. Ideologii socialetc "Ideologii sociale" Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 1tc "Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială1" Întrebări și scoptc "Întrebări și scop" Societățile Europei Centrale și de Est se confruntă cu provocarea unei „duble tranziții” (Centeno, 1994), de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de date pus la dispoziție de FSD se poate consulta pe Internet la adresa www.osf.ro. Datele FSD și USIA-SOCIOBIT sunt comparabile, deoarece s-a folosit un model de eșantionare asemănător, conform modelului propus de autorul acestui studiu. Ipotezetc "Ipoteze" Ideologiile sociale privind modalitatea de rezolvare a problemelor publice au fost foarte probabil contaminate în perioada tranziției postcomuniste de ideologiile larg răspândite ale elitelor. Democrația liberală și ideologia participativă sunt cele mai importante inovații din Europa Centrală și de Est. Difuzarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
USIA-SOCIOBIT sunt comparabile, deoarece s-a folosit un model de eșantionare asemănător, conform modelului propus de autorul acestui studiu. Ipotezetc "Ipoteze" Ideologiile sociale privind modalitatea de rezolvare a problemelor publice au fost foarte probabil contaminate în perioada tranziției postcomuniste de ideologiile larg răspândite ale elitelor. Democrația liberală și ideologia participativă sunt cele mai importante inovații din Europa Centrală și de Est. Difuzarea acestora este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței comuniste. Ideologiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
model de eșantionare asemănător, conform modelului propus de autorul acestui studiu. Ipotezetc "Ipoteze" Ideologiile sociale privind modalitatea de rezolvare a problemelor publice au fost foarte probabil contaminate în perioada tranziției postcomuniste de ideologiile larg răspândite ale elitelor. Democrația liberală și ideologia participativă sunt cele mai importante inovații din Europa Centrală și de Est. Difuzarea acestora este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței comuniste. Ideologiile caracterizate de inerție din perioada comunistă fac și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ideologiile larg răspândite ale elitelor. Democrația liberală și ideologia participativă sunt cele mai importante inovații din Europa Centrală și de Est. Difuzarea acestora este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței comuniste. Ideologiile caracterizate de inerție din perioada comunistă fac și ele parte probabil dintre viziunile de masă care determină acțiunile publice. Analizele anterioare ale ideologiilor de masă din România (Sandu, 1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței comuniste. Ideologiile caracterizate de inerție din perioada comunistă fac și ele parte probabil dintre viziunile de masă care determină acțiunile publice. Analizele anterioare ale ideologiilor de masă din România (Sandu, 1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro și contra, liberal-modern și conservator) și orientarea spre comunitate vs. orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
România (Sandu, 1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro și contra, liberal-modern și conservator) și orientarea spre comunitate vs. orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia liberal-individualistă, liberal-comunitariană, conservator-comunitariană, conservator-individualistă, pragmatic-individualistă și pragmatic-comunitariană1) diferă foarte mult din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro și contra, liberal-modern și conservator) și orientarea spre comunitate vs. orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia liberal-individualistă, liberal-comunitariană, conservator-comunitariană, conservator-individualistă, pragmatic-individualistă și pragmatic-comunitariană1) diferă foarte mult din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia liberal-individualistă, liberal-comunitariană, conservator-comunitariană, conservator-individualistă, pragmatic-individualistă și pragmatic-comunitariană1) diferă foarte mult din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o orientare participativă ca echivalent al acțiunii; ideologiile sociale conservator-comunitariene formează cel mai probabil baza opiniilor autoritare, în linie cu fosta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o orientare participativă ca echivalent al acțiunii; ideologiile sociale conservator-comunitariene formează cel mai probabil baza opiniilor autoritare, în linie cu fosta experiență comunistă; iar convingerile generale conservator-individualiste s-ar formula probabil în mod asemănător în ceea ce privește ideologiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o orientare participativă ca echivalent al acțiunii; ideologiile sociale conservator-comunitariene formează cel mai probabil baza opiniilor autoritare, în linie cu fosta experiență comunistă; iar convingerile generale conservator-individualiste s-ar formula probabil în mod asemănător în ceea ce privește ideologiile acțiunii publice cu ideologiile rebel-conservatoare. Toate aceste așteptări cu privire la structura ideologiilor pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]