1,506 matches
-
publicațiile create de aceasta, stadiul actual al cercetării făc`nd imposibilă analiza literaturii și a activității posturilor de radio. Situația refugiaților `n lume 1997-1998. Persoanele deplasate intern: o urgență umanitară. ICNUR, Carocom ’94, 1997, p. 2. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, interviu cu autorul, `nregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. Mihai Dinu Gheorghiu, „Exil, disidență și a doua cultură”, `n Eva Behring (ed.), Rümanische Exilliteratur: 1945-1989 und ihre Integration heute, Freiburg, octombrie 1998, apud Eva Behring, Scriitori români din exil. 1945-1989
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10. `n 1949, Constantin Virgil Gheorghiu a publicat lucrarea care i-a adus celebritatea, La Vingt-cinquème heure, la editura Plon din Paris. Deși cartea a `nregistrat un succes imediat, Virgil Ierunca a pornit o campanie `mpotriva autorului, denunț`ndu-l ca fiind fost agent al Gestapo-ului la București. `n cele din urmă, Gheorghiu a fost discreditat ca o persoană care a colaborat pe r`nd cu fasciștii și cu comuniștii din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
literare ale Parisului frecventate de intelectualii români. Vezi Monica Lovinescu, La apa Vavilonului 1960 - 1989, Editura Humanitas, București, 2001, p. 79. RFE, Radio Paris Special nr. 0042/16, martie 1954. Vezi și Item nr. 9317/54. Lovinescu, op.cit., p. 80. Ierunca, Trecut-au anii..., p. 30. Ibidem, p. 53. Prin asociații formale `nțeleg toate organizațiile care au avut un statut oficial, organisme de conducere, reguli, surse de finanțare, `nt`lniri regulate, scopuri explicite și mijloace pentru atingerea acestora, fiind recunoscute de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 101. Leontin Constantinescu, Sucy-en-Brie, către General Rădescu, 2 aprilie 1948, `n ibidem, p. 95. Leontin Constantinescu, Sucy-en-Brie, către General Rădescu, 7 mai 1948, `n ibidem, p. 105. Uniunea Română. Organ al Uniunii Democratice a Românilor Liberi, Paris, 1950. Virgil Ierunca, „Literatura exilului și revistele ei”, interviu de Ileana Corbea, `n Jurnalul literar, IX, nr. 21-24, 1998. Mircea Popa, Re`ntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998. Luceafărul. Revista scriitorilor români `n exil, nr. 1, I, noiembrie 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ei”, interviu de Ileana Corbea, `n Jurnalul literar, IX, nr. 21-24, 1998. Mircea Popa, Re`ntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998. Luceafărul. Revista scriitorilor români `n exil, nr. 1, I, noiembrie 1948, Paris. Ibidem. Ibidem. Virgil Ierunca, „Literatura exilului și revistele ei”, interviu de Ileana Corbea, `n Jurnalul literar, IX, nr. 21-24, 1998. Constantin Amăriuței, „Simple amintiri despre `nceputurile Caetelor de Dor”, `n Jurnalul literar, XI, nr. 15-18, 2000, p. 6. Monica Lovinescu vorbește despre Entraide Universitaires
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2000, p. 6. Monica Lovinescu vorbește despre Entraide Universitaires care, după suspendarea burselor oferite de statul francez studenților români, le-a oferit acestora un mic ajutor financiar. Vezi Monica Lovinescu, op.cit., p. 78, și Monica Lovinescu, interviu cu autorul. Virgil Ierunca, interviu cu autorul. Mihaela Constantinescu-Podocea, „Fișă pentru un dicționar al publicațiilor exilului”, Caete de Dor..., p. 30. Virgil Ierunca, interviu cu autorul. Caete de Dor. Metazică și poezie, nr. 1, 1951, Paris. Cahiers France-Roumanie, nr. 1, august-septembrie 1945. Ibidem, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
le-a oferit acestora un mic ajutor financiar. Vezi Monica Lovinescu, op.cit., p. 78, și Monica Lovinescu, interviu cu autorul. Virgil Ierunca, interviu cu autorul. Mihaela Constantinescu-Podocea, „Fișă pentru un dicționar al publicațiilor exilului”, Caete de Dor..., p. 30. Virgil Ierunca, interviu cu autorul. Caete de Dor. Metazică și poezie, nr. 1, 1951, Paris. Cahiers France-Roumanie, nr. 1, august-septembrie 1945. Ibidem, nr. 6, decembrie 1946 - ianuarie 1947, p. 10. Bulletin Scientifique Roumain, Fundația Universitară Carol I, Paris, tome I, 1952, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vălimăreanu, Nicolae Iliescu, Adrian Popa, Vasile Posteucă, Teodor Ioraș, Vintilă Horia, Al. Busuioceanu, Claudiu Isopescu, Victor Buescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu, Anghel Rugină, Virgil Mihăilescu, Mircea Eliade, Octavian B`rlea, George Racoveanu ș.a. Neagu Djuvara, art.cit., p. 17. Virgil Ierunca, Trecut-au Anii..., p. 23. Vezi Monica Lovinescu, op.cit., 2001, p. 161. Schimbarea `n atitudinea intelectualilor francezi s-a produs ca urmare a consolidării așa-numitei Noua St`ngă, care a renunțat la dimensiunea marxistă radicală la mijlocul anilor ’70. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Și-i punea puțin, iar părintele zicea: "Ai grijă, păcatul dumitale". Mânca foarte simplu și doar medicamentele, spunea coana Domnica, că-l țineau în viață. Avea acolo sub masă un geamantan cu medicamente trimise de prietenii lui din Occident. Virgil Ierunca și Monica Lovinescu le trimiteau din Paris. Virgil Ierunca și Monica Lovinescu vorbeau la Europa Liberă, aveau vinerea o emisiune culturală și de când am aflat de Nicu Steinhardt am început să urmăresc în fiecare săptămână.Orice se spunea în presa
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
păcatul dumitale". Mânca foarte simplu și doar medicamentele, spunea coana Domnica, că-l țineau în viață. Avea acolo sub masă un geamantan cu medicamente trimise de prietenii lui din Occident. Virgil Ierunca și Monica Lovinescu le trimiteau din Paris. Virgil Ierunca și Monica Lovinescu vorbeau la Europa Liberă, aveau vinerea o emisiune culturală și de când am aflat de Nicu Steinhardt am început să urmăresc în fiecare săptămână.Orice se spunea în presa românească ei comentau, și-i lăudau pe scriitorii marginalizați
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
tinereții, despre ceilalți scriitori contemporani lui: Mircea Eliade, Noica, Cioran? G.P.: Nu, nu mi-a povestit nimic. Dar știu că mai fusese o dată la Paris, mai mult timp nu a avut voie să plece. Pe aeroport l-au așteptat Virgil Ierunca și Monica Lovinescu. Știu că a stat în casa lui Eliade vreo lună și ceva pentru că Eliade era plecat în America la un ciclu de conferințe. Sigur că securitatea a aflat. Ceilalți erau considerați dușmani ai regimului fiindcă spuneau adevărul
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
pagini, există o listă cel puțin la fel de impresionantă de autori esențiali rămași pe dinafară: Carol al II-lea, Regina Maria, Mihai de România, Alexandru Marghiloman, I.G. Duca, Constantin Argetoianu, Grigore Gafencu, Nicolae Titulescu, Mihail Manoilescu, Neagu Djuvara, Theodor Cazaban, Virgil Ierunca, Nicolae Stroescu-Stânișoară, Mircea Eliade, Eugčne Ionesco, Ion Gavrilă Ogoranu, Corneliu Coposu, Traian Brăileanu, Adriana Georgescu, Elisabeta Rizea, Nicolae Balotă, Gh. Jurgea-Negrilești, Paul Niculescu-Mizil, Silviu Curticeanu, Silviu Brucan, Valeriu Stoica, Ion Diaconescu, Radu Vasile, Emil Constantinescu, Ion Iliescu etc. Autorul însuși
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
oameni care să țină la preț. Conștiințe-busolă, țintind fix spre punctul de sub i-ul schimbat în semnul mirării, și pe care trecerea timpului le abate foarte puțin. E portretul, din două linii, pe care i-l poate face, lui Virgil Ierunca, precum puținor altora, cititorul primei lui cărți, Românește, apărută în 1964 la Paris, la Fundația Regală Universitară Carol I. În țară, Humanitas a reeditat volumul de două ori: în 1991 și foarte de curând. Deschizîndu-l acum, nu-i prea greu
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
auditiv" decît ocular, deci nici pe departe mincinos...) într-o cultură care se servește, cu mare dibăcie încă, de pensetă. Alege ce se poate, cruță cît încape, cască, în vieți, ca și în opere, nesfîrșite paranteze. De-asta, spune Virgil Ierunca în argumentul la ediția a II-a, reluat și în a III-a, ,în sfîrșit, poate că unii vor găsi prea severe unele aprecieri privind pe cîțiva dintre scriitorii noștri, astăzi clasici. Mai ales că tonalitatea pamfletară se substituie, nu
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița." Se vede bine, de aici, că și-n eseul (în lipsa unui cuvînt mai bun...) lui Virgil Ierunca tot (sau mai ales) de alegeri este vorba, numai că altfel făcute. De-am tăia-o, în minte, pe jumătate, cartea e simetrică precum o pereche de ochelari. Aceeași sticlă, alte ,peizaje". Să ne plimbăm, printre ele, la rînd. Primul
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
păreri, cu siluete frumoase, pe care vremea nu le-a aplecat, un rendez-vous de muzici în surdină. E acolo, pregătită de primire, doamna care-a contrapunctat cu prudență, cu măsură o epocă de disperare - Alice Voinescu, universitar ,martir", zice Virgil Ierunca, prin vremuri de marasm, sucite. Detaliile despre formarea ei, despre mentori și prieteni sînt luate, în bună parte, din discuția cu Ion Biberi sub genericul lumii de mîine, titlul volumului care păstrează, între coperte, înduioșătoarea naivitate a unor intelectuali la
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
cu Ion Biberi sub genericul lumii de mîine, titlul volumului care păstrează, între coperte, înduioșătoarea naivitate a unor intelectuali la pragul ,minunii". Aduc, așa, vorba de Vasile Voiculescu, oprit, deopotrivă, printre asceți. În paginile scrise despre el, în carte, Virgil Ierunca trece, fără piedici, de la memorialistică la critică, dîndu-le unor poeme religioase, poate nu atît de meritorii estetic pe cît s-ar înțelege din ce spune, sporul binecîștigat al eticii. Același tip de abordare e de găsit în rîndurile despre Blaga
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
de la memorialistică la critică, dîndu-le unor poeme religioase, poate nu atît de meritorii estetic pe cît s-ar înțelege din ce spune, sporul binecîștigat al eticii. Același tip de abordare e de găsit în rîndurile despre Blaga, pe care Virgil Ierunca îl opune și-l preferă, franc, lui Arghezi, care prea are de-a face cu lumea (și-n cotloanele ei cele mai pestilențiale, nu doar în limbaj...) ca să fie pe de-a întregul poet. Arghezi are, de-altminteri, în tot
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
suflarea românească - secretul acesta de rînză și noapte, care l-a făcut pe Tudor Arghezi să citească cine știe ce omenie în ochii generalului Vedenin. Tudor Arghezi - gîdilici de Curte Veche." Dacă există - și există, pesemne - o artă a matului literar, Virgil Ierunca o are, întreagă, în fiecare picătură de cerneală. Opera scriitorului, plus aceea, de raft mai dosnic, a omului, sînt judecate - ireproșabil - în doar cîteva rînduri, cu înnădire foarte strînsă, și fină, între ce-i bun în poezie (nu, e drept
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
picătură de cerneală. Opera scriitorului, plus aceea, de raft mai dosnic, a omului, sînt judecate - ireproșabil - în doar cîteva rînduri, cu înnădire foarte strînsă, și fină, între ce-i bun în poezie (nu, e drept, așa cum, absolut, o vede Virgil Ierunca) și ce-i prost în viață, alunecînd pe sensurile lui ,a gîdila". Căci, într-adevăr, ce tălmăcire mai potrivită (pe care n-ai găsi-o într-o cronică ,de bine") a ,sufletului copilărit" decît gîdilatul, mîngîiere ghidușă? De aici pînă
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
pe care n-ai găsi-o într-o cronică ,de bine") a ,sufletului copilărit" decît gîdilatul, mîngîiere ghidușă? De aici pînă la îndeletnicirea știută a oricărui bufon regal, causeur și moară de glume, e-abia o întorsură de frază. Virgil Ierunca pare să lucreze mai bine portretele în oglindă. De-o parte e modelul, la mijloc vremurile, strîmbe și împingînd la strîmbătate și de partea cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să nu se iște confuzii
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
glume, e-abia o întorsură de frază. Virgil Ierunca pare să lucreze mai bine portretele în oglindă. De-o parte e modelul, la mijloc vremurile, strîmbe și împingînd la strîmbătate și de partea cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să nu se iște confuzii. Trist e, și-o știm, dar stilul cărții, lucios, clar, scăpărînd, sporește efectul, că oamenii noi n-apar de nicăieri. Sînt foștii oameni vechi, botezați întru alte idealuri. Bunăoară, lovinescienii. E. Lovinescu
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
încercatului critic care, ,ducînd modestia pînă în zările înalte ale orgoliului, necerînd de la nimeni nimic, dînd totul oricui ș...ț, a introdus în moravurile românești prestigiul unui stil de-a fi și de a face", e ștearsă aproape, spune Virgil Ierunca, de faptele lui Călinescu ori Vianu, mult mai pe placul schimbatei orînduiri. Nu mai sînt - și e neliniștitor, cel puțin, să găsești în pagini de carte alte fețe decît acelea care șed, fie și cu mustăți în pix, pe pereții
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
curte (critic vorbind...) Veronicăi Porumbacu, studenții lor (care n-ar mai fi fost ai lor...) n-ar fi ajuns, puțină vreme după, generația care s-aducă critica și teoria literară înapoi la, cîtă a putut fi, normalitate. Însă la Virgil Ierunca nu se trec scuzele și argumentele slabe, dictate de context. E treaba criticii de pensetă, de ,microchirurgie", poate, să aleagă, delicat, bobul de o parte, neghina de alta, cînd ele țin, amîndouă, de același, schimbător sub vremuri, destin. Critica lui
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
se trec scuzele și argumentele slabe, dictate de context. E treaba criticii de pensetă, de ,microchirurgie", poate, să aleagă, delicat, bobul de o parte, neghina de alta, cînd ele țin, amîndouă, de același, schimbător sub vremuri, destin. Critica lui Virgil Ierunca taie, în schimb, mari trasee sîngerînde, pînă dă de fibră sănătoasă. Acolo și numai acolo își poate orienta, bine, busola. Am lăsat, fără să vreau, multe lucruri neamănunțite îndeajuns. De pildă, partea a II-a a volumului, Geografie, un inventar
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]