1,395 matches
-
reprezint? analiza lui a situa? iei sociale ? i culturale din Rom�nia la �nceputul secolului. Lucrarea constituie o expunere a doctrinelor ? i idealurilor lui Iorga 77 El �l avertiza pe blajinul poet ardelean ? tefan Octavian Iosif, deoarece �l v? zuse �n compania lui Ilarie Chendi, cu care Iorga era la cu? ițe. Despre unii dintre membrii redac? iei �Neamului rom�nesc�, R? coasă, nu a putut afirmă nimic mai condamnabil dec�ț faptul c? acesta frecvență cercurile lui Dimitrie Gusti! ? eicaru, op. cît. , pp. 21
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
clare, practice și nu să edifice o construcție savantă, teoretică, exigențele practice prevalând asupra tentațiilor dogmatice. În plus, a fost o operă înțeleaptă, moderată și nu partizană. Ocupându-se de fazele activității de pregătire și elaborare a unui cod, autorul Ilarie Mrejeru 51 amintește, după inventarierea riguroasă a tuturor actelor normative din domeniul care constituie obiect de reglementare al viitorului cod, o altă operațiune pe care o apreciază ca dintre cele mai importante, și anume, analiza de conținut a actelor normative
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
politică. 47 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, p.20, 22, 35, 65 48În acest sens, Romul Petru Vonica, Introducere generală în drept, Lumina Lex, 2000, p.346 49 Idem, p.304 50 François Terré, op.cit., p.57-58 51 Ilarie Mrejeru, op.cit., p.199-200 52 Sofia Popescu, Sociologie juridică, Lumina Lex, 2001, p.71-73. 53 Sofia Popescu, Cercetarea prospectivă în domeniul dreptului. Utilizarea metodelor prospective, în Studii și cercetări juridice nr.3/1988, idem; Cercetări de metodologie juridică în sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1921, la ,,Sburătorul”, cu versuri în maniera parnasiana, de înrâurire barbiana. E. Lovinescu îi propune să semneze Mihail Cosma, pseudonim pe care îl va adopta și folosi încă un timp și după plecarea definitivă la Paris, în 1928. Prieten cu Ilarie Voronca (acesta era căsătorit cu sora lui S., Colomba), congener al grupului alcătuit din Ștefan Roll, Șasa Până și Geo Bogza, nutrind o mare admirație pentru Victor Brauner și Tristan Tzara, renunță treptat la formulă tradiționalist-simbolistă, abandonând un intreg volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
a rămas constantă Între momentul apariției și schimbarea regimului politic din România. Este exemplară situația revistei Cahiers France-Roumanie editată trimestrial de Asociația Franța-România la Paris. Dacă În 1945, cînd a apărut primul său număr, publicau În Cahiers France-Roumanie Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Basil Munteanu, Tristan Tzara, Mihai Șora, Claude Sernet sau Mario Roques, după 1946 a Început să capete o tot mai pronunțată orientare procomunistă, cei menționați fiind Înlocuiți cu autori ca Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Al. Sahia. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acuză, în articolul Cea mai mare înșelătorie a anului: reapariția Partidului (neo)comunist, pe cei care au profitat de pe urma evenimentelor. Alți colaboratori: Teodor Mihadaș, Valentin Tașcu, Gh.I. Bodea, V. Lechințean, Florentina Florescu, Marius Jucan, A. Țion, Tudor Runcanu, Al. Vlad, Ilarie Voinea, Ovidiu Pecican, Ionuț Țene, Petru Borodi. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]
-
timp de treisprezece ani). Este unul dintre fondatorii revistei „Floare albastră” (1898-1899); face parte din colegiul de redacție al „Luceafărului”, apoi din comitetul de conducere al revistei „Sămănătorul”, al cărei redactor este de asemenea. Împreună cu Mihail Sadoveanu, D. Anghel și Ilarie Chendi înființează revista „Cumpăna”. A debutat, sprijinit de C.D. Fortunescu, în mai 1892, cu poezia Izvorul, în „Revista școalei” de la Craiova și, editorial, cu volumul de traduceri Apostolul și alte poezii de Al. Petöfi (1896). Între anii 1899 și 1901
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
constă contribuția lui I. la scrierile în colaborare cu D. Anghel (Legenda funigeilor, 1907, Cometa, 1908, Carmen saeculare, 1909, Cireșul lui Lucullus, 1910, Portrete, 1910), dar mai ales la Caleidoscopul lui A. Mirea. Supraevaluat de critica sămănătoristă, în special de Ilarie Chendi, I. reprezintă, în cele din urmă, o conștiință patetică. Deși minor, observa G. Topîrceanu, „era totuși poet autentic și asupra lui apăsa blestemul care apasă asupra marilor damnați...” Departe de a-l modela în vederea identificării lui cu doctrina, „Sămănătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Butor, André Frenaud, Georges-Emmanuel Claricier, Edmond Humeau până la Omar Lara, Kurt Marti, Jil Silberstein, Perre-Alain Täche sau Volf von Aichelburg și Cesare Zavattini. Sunt reproduse și fragmente inedite din fondul arhivistic Pier Paolo Pasolini. Un succint profil este consacrat lui Ilarie Voronca. Dintre textele semnate de români sunt de menționat poemele în franceză ale lui Vintilă Horia, eseul despre „scientism și poetică” al lui Nicholas Catanoy, versurile lui Matei Călinescu și Ion Caraion, considerațiile epice ale lui Lucian Grigorowitsch, portretul Ilarie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286430_a_287759]
-
Ilarie Voronca. Dintre textele semnate de români sunt de menționat poemele în franceză ale lui Vintilă Horia, eseul despre „scientism și poetică” al lui Nicholas Catanoy, versurile lui Matei Călinescu și Ion Caraion, considerațiile epice ale lui Lucian Grigorowitsch, portretul Ilarie Voronca semnat de Horia Liman și meditațiile asupra poeticii contemporane ale lui Virgil Nemoianu. Deși pentru numerele următoare se anunțau colaborări la fel de prestigioase, revista nu a mai beneficiat de o susținere materială, eșecul unei asemenea publicații specializate, de elegantă, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286430_a_287759]
-
cinci ori mai mult material vulcanic decât Krakatau 523. Pe baza tuturor informațiilor strânse, oamenii de știință au ajuns la formularea teoriei moderne a tectonicii plăcilor. La acest infern martor ocular a fost și un român, celebrul călător și explorator Ilarie Mitrea (1842-1904) care și-a petrecut mulți ani din viață În arhipelagul indonezian. În aceste momente dramatice din vara anului 1883, Ilarie Mitrea nu și-a pierdut curajul, devenind util prin asistența medicală acordată sinistraților și alte forme de Într-ajutorare524
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
moderne a tectonicii plăcilor. La acest infern martor ocular a fost și un român, celebrul călător și explorator Ilarie Mitrea (1842-1904) care și-a petrecut mulți ani din viață În arhipelagul indonezian. În aceste momente dramatice din vara anului 1883, Ilarie Mitrea nu și-a pierdut curajul, devenind util prin asistența medicală acordată sinistraților și alte forme de Într-ajutorare524. După două decenii, pe locul acoperit de apele mării, a apărut la 26 ianuarie 1928 un nou con care a format cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând figurile unor personalități literare și teatrale pe care le-a cunoscut: George Mihail Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale, G. Bacovia, N. D. Cocea, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Ilarie Voronca, Gala Galaction, Camil Petrescu ș. a. SCRIERI: Trei cruci, București, [1922]; Mâl, București, 1934; Paradis uitat, București, 1937; „Dați-mi-L înapoi pe Iisus”, București, 1944; Amintiri, București, 1967; Teatru, îngr. și pref. Elena Zaharia-Filipaș, București, 1990. Traduceri: John Drinkwater
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
cele din urmă, într-un eclectism pe care l-au sancționat chiar avangardiștii. Alte două reviste, „75HP” (1924, număr unic) și „Punct” (1924-1925), vădesc o atitudine mai radicală și o mai limpede angajare în direcția constructivismului. Ca lider se impune Ilarie Voronca, autor al manifestelor Aviograma („75HP”), Gramatică, Arhitectura („Punct”), din care nu lipsesc accentele dadaiste și futuriste, dar și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism (energetismul, scriitura „de aparat Morse”, proprie unui „secol-viteză”, disprețul pentru metafizică ori pentru arta ca mimesis). Ilarie Voronca, St. Roll, Ion Vinea practică o poezie sincopată, din care lirismul este izgonit cu o brutalitate voioasă, cuvintele ajungând „în libertate” prin abolirea oricăror restricții gramaticale și a punctuației. Cu „Integral” (1925-1928), radicalismul primei faze se domolește și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
titlu și nesemnat, scris de Ion Călugăru. Din acest orgoliu al reprezentativității se naște integralismul, variantă autohtonă a constructivismului. Poziția specială a revistei „Integral” se explică și prin relația cu suprarealismul: mai întâi dezavuată din cauza rămânerii ei în afara „ritmului epocei” (Ilarie Voronca, Suprarealism și integralism), orientarea inițiată de André Breton va fi acceptată și asimilată drept componentă importantă a integralismului; un număr dublu (13-14/1927) consfințește schimbarea atitudinii, alături de Ilarie Voronca, Mihai Cosma, Sașa Pană și St. Roll aflându-se numele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
cu suprarealismul: mai întâi dezavuată din cauza rămânerii ei în afara „ritmului epocei” (Ilarie Voronca, Suprarealism și integralism), orientarea inițiată de André Breton va fi acceptată și asimilată drept componentă importantă a integralismului; un număr dublu (13-14/1927) consfințește schimbarea atitudinii, alături de Ilarie Voronca, Mihai Cosma, Sașa Pană și St. Roll aflându-se numele lui Tristan Tzara (convertit la suprarealism), Max Jacob, Pierre Reverdy, Blaise Cendrars sau G. Ribemont-Dessaignes. Oricum, creația poetică de aici o ia înaintea declarațiilor de principiu. S-a vorbit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
miraculos, devin elemente esențiale și pentru poeții de la „unu”. Dacă inițial revista intenționa să publice scrierile unor autori considerați spirite tutelare - Urmuz și Tzara -, la editura omonimă pe care o înființează apar și plachetele de versuri ale principalilor săi colaboratori: Ilarie Voronca, St. Roll, Geo Bogza, C. Nisipeanu, Sașa Pană. Aceeași atitudine de sinteză a tendințelor importante din a. europeană - de la dadaism la suprarealism - se întâlnește și în constelația de reviste alcătuită din „Urmuz” (1928), „XX. Literatură contimporană” (1928-1929), „Alge” (1930-1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
se abstractizează”; Roxana de Gala Galaction e încadrată în „literatura estetico-moralistă”, cu precizarea: „fără a pleda câtuși de puțin în favoarea moralismului în artă”; la primul volum din Memorii de E. Lovinescu, recenzentul apreciază „frumusețea literară” a cărții, iar Zodiac de Ilarie Voronca ar atesta „un extraordinar creator de imagini”. Eugen Ionescu îi dedică pagini omagiale lui Lovinescu, „cel mai tânăr critic”, dăruit cu „harul de a se mula pe noul tipar al fiecărei generații”, fiind astfel „cel mai puțin vetust”. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
menținerea unor punți permanente de legătură între cel expatriat și cultura română. La Paris, după o scurtă perioadă mai puțin plăcută petrecută la Imprimeriile Gourmont, este angajat, prin 1924, ca funcționar la o companie de asigurări, L’Abeille, grație lui Ilarie Voronca. Acum o va cunoaște pe Geneviève Tissier, cu care se va căsători în 1931. Începând din 1927 se pasionează de arta cinematografică, primul rezultat fiind, în 1928, Trois scénarios: ciné-poèmes. Grație interesului pe care ideile sale îl vor trezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
înțelegerea cu guvernul de la Budapesta, nu au fost decât două conduse de uniți și niciun ziar oficial al vreunei dioceze unite nu a susținut politica Telegrafului Român" (Ibidem, f. 700). 304 Jakab Elek, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Apud, Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, p. 13. 305 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 699. 306 Ibidem, f. 700. 307Ibidem, f. 700. 308 În încheierea raportului menționat anterior s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În 1904 este deschis un concurs pentru lucrări dramatice, întrerupt în 1908, reluat în 1913, când premiile vor fi acordate însă din fondurile unor donații. Din prima comisie de premiere, alături de Iosif Vulcan, Vasile Goldiș și Iosif Blaga, făceau parte Ilarie Chendi și St. O. Iosif. Ultimului îi sunt premiate câteva transpuneri din literatura germană (Dragoste cu toane de Goethe, Wilhelm Tell de Schiller). În 1913 apare „Revista teatrală”, publicație ce înlocuiește vechiul anuar al societății. Animatorul revistei, Horia Petra-Petrescu, numit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
primelor șase basme, la care mai adaugă încă nouăsprezece, în 1893 ies Alte basme culese din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un ton glumeț, caracteristice, de altfel, creațiilor populare. Înșiră-te mărgărite cu dalbe flori aurite, Împărăția Arăpușchii sau Răsplata Sfintei Sâmbete sunt câteva basme semnificative, chiar dacă nu dezvoltă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
al XIX-lea secol, București, 1898; Émile Richebourg, Vrăjitorul alb, București, [1898]. Repere bibliografice: Traian Demetrescu, Amintiri literare, „Revista olteană”, 1888, 11; Iorga, Pagini, I, 16-17, 21; Al. Macedonski, Basme de D. Stăncescu, L, 1893, 10; Rosetti, Dicț. cont., 173; Ilarie Chendi, Umanitate și progres, F, 1898, 9; Ion Achimescu, În memoria lui D. Stăncescu, „Carmen”, 1899, 10; Lys [Al. Antemireanul], Dumitru Stăncescu, „Epoca”, 1899, 1140; [Șt. Tuțescu], Dumitru Stăncescu, „Ovidiu”, 1899, 19-21; Chițimia, Folcloriști, 371-387; Tomescu, Ist. cărții rom., 156-157
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
iar articole și studii dedicate literaturii române - Petre V. Haneș (Mihai Eminescu și Transilvania), Yvonne Rossignon (Tânăra poezie română), Dan Smântânescu (Un poet necunoscut înainte de 1838: vornicul Dimachi), Pericle Martinescu (Gib Mihăescu, romancier al virilității). Vasile Netea se ocupă de Ilarie Chendi, iar Ovidiu Papadima de Pavel Dan. Numărul 3-5/1941 este dedicat lui Eminescu (semnează Pan M. Vizirescu, Petru P. Ionescu, Aurel Cosmoiu, Octavian Neamțu, Maria Mihai, Cristofor Dancu, Vintilă Horia, Valeriu Anania), iar numărul 4/1943, lui Ion Petrovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]