14,025 matches
-
să citesc dar somnul refuză să vină/ se-aude o pasăre sau un șoarece pe acoperiș/ auzi pașii muntelui venind la mahomed/ sau tusea înfundată a profetului cine știe” (Cu o carte deschisă pe piept). Într-adevăr, „pe nepusă masă imaginația începe să o ia razna”, ducînd și la un autoportret de un cinism diluat de o tristețe joculară, care își îngăduie a-i trasa insolite linii: „Fruntea mea lucește în umbră/ ca o piele tăbăcită de cîine/ ca piatra lustruită
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
care au creat mituri) intră în alchimia artei sale combinatorii. Fascinat de paradox și parabolă, jucătorul de șah anticipează, în text, marile mișcări și modificările unor destine. Sunt destine care scurtcircuitează memoria colectivă, sunt referințe, combinații și speculații care aprind imaginația și sfidează logica elementară, configurând o arhitectură barocă a frazei. Există o memorie a lecturilor și una a experienței personale care fac front comun în această arhitectură a imaginației delirante. Descrierea și interpretarea evenimentelor istorice țin de subiectivitatea autorului și
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
care scurtcircuitează memoria colectivă, sunt referințe, combinații și speculații care aprind imaginația și sfidează logica elementară, configurând o arhitectură barocă a frazei. Există o memorie a lecturilor și una a experienței personale care fac front comun în această arhitectură a imaginației delirante. Descrierea și interpretarea evenimentelor istorice țin de subiectivitatea autorului și îi justifică pofta de texte, lăcomia referențială. Cât privește speculațiile, ele sunt rodul inteligenței fugitive și vizează o strategie proprie. Ai spune că personajele nu se pot adapta la
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
o vreme despre ea. Cancanurile s-au dezlănțuit. Ajunsese ceea ce visase, o celebritate. Apoi a dispărut dintr odată, așa cum apăruse în toamna aceea neverosimil de lungă și caldă. Mă întreb dacă a existat cu adevărat sau a fost doar în imaginația mea. Uneori însă îi mai simt poalele rochiei atingându-mi genunchii și șoaptele ei tulburându-mă: Nu te lăsa învinsă de eșec, nici nu-ți trece prin cap ce potențial ai. Sabina Yamamoto Contorsionism Ajung o dată la trei-patru luni pe
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu cădeți În hăul de apă În care v-ați oglindit și unde nu veți găsi nimic solid să vă sprijiniți pentru că n-ați construit nimic solid pentru „imaginea” voastră. Și pentru că tot vorbirăm de „imagine” - să-i spunem și imaginație, chiar credeți că veți reuși să ne regionalizați În 2005, sau până atunci ?!? Vă Înșelați, chiar dacă stăpânii voștri vă asigură că veți avea tot sprijinul. Așa ceva n-am vrut niciodată și nu vrem nici acum. Noi vrem România Întreagă nu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
7. Satele pomi-viticole sunt legate de prezența unor podgorii sau livezi renumite, așa cum sunt: Recaș (Timiș), Pietroasele (Buzău), Murfatlar (Constanța), Rădășeni (Suceava), Șiria (Arad) ș.a.. 5.2. Noi tipuri de turism Diversificarea formelor de agrement și de relaxare, ca și imaginația unor ofertanți din domeniu au condus la apariția de noi tipuri de turism. În multe cazuri, ele sunt destinate celor cu posibilități financiare mai ridicate sau acelor persoane care au o anumită condiție fizică și sunt în căutare de experiențe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Doar că trebuie puțin timp, ca să cugetăm. Și să vrem. Iar într-o iubire ca a noastră, totul trebuie să fie frumos. Nicio pată, nimic urât. Absolut nimic. Maria XVIII. - Nu există o iubire perfectă! Idealul se conturează doar în imaginația noastră, în realitate puține șanse ai să întâlnești așa ceva. Uneori trăiești senzația că ai găsit-o, că e a ta, completă și indestructibilă. Ascultă-mă bine, Ana, așa ceva nu există. Glasul i se asprise dintr-o dată și ochii i se
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
devenit bărbatul comun, asemenea restului bărbaților din lumea asta. Într-o bună zi, spre dezamăgirea mea, s-a pierdut în mulțime. Prin comportament: mici gelozii nejustificate, aluzii acuzatoare și altele. Pe nedrept. Distanța fizică dintre noi i-a aprins în imaginație tot felul de scenarii. E adevărat, situația dintre mine și Alexandru era, în acel moment, neclară în acte, dar în fapt trăiam separat, de ceva timp. Nu puteam face însă atunci pasul hotărâtor, deși devenisem niște străini, unul față de celălalt
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
consolidat de-a lungul anilor. Remarcam, în cazul lor, o fericită îmbinare a viziunii monumental sculpturale cu cea decorativă, printr-o interpretare care permite privitorului să le perceapă că fiindu le potrivit în același timp spațiul intim, dar, cu puțină imaginație, să descopere în ele valențele monumentalității, dacă ar fi transpuse supradimensionat în spații publice dominate de o arhitectură modernă care, prin geometria volumelor, ar da o anume identitate acelui spațiu. Compoziții cu tematică asemănătoare au fost realizate și prin folosirea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
consolidat de-a lungul anilor. Remarcam, în cazul lor, o fericită îmbinare a viziunii monumental sculpturale cu cea decorativă, printr-o interpretare care permite privitorului să le perceapă că fiindu le potrivit în același timp spațiul intim, dar, cu puțină imaginație, să descopere în ele valențele monumentalității, dacă ar fi transpuse supradimensionat în spații publice dominate de o arhitectură modernă care, prin geometria volumelor, ar da o anume identitate acelui spațiu. Compoziții cu tematică asemănătoare au fost realizate și prin folosirea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
și se resping alternativ, confesiunile fiind astfel greu de încadrat. Pseudojurnalul intim e o formulă globală, însă nu singura. Povestiri, schițe, scrisori, ele sunt când mostre de impresionism liric, când meditații capricioase. Le străbate un curent viu de sensibilitate și imaginație liberă, cu nostalgii dincolo de timp și spațiu, înscriindu-se pe o curbă a eternității. În esență “feminitățile” Hortensiei Papadat Bengescu rezumă atitudini în fața vieții, notabile prin francheță; autobiografie travestită, în care sub nume diverse Ă Bianca, Manuela, Adriana etc.) apare
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
intră în psihologia normală, ca trasatură a psihologiei feminine. Sesizând relația variabilă corp-spirit, Manuela caută în oglindă imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul și ale sufletului care-i alcătuiau chipul. Eroina se situează astfel în categoria femeilor cu imaginație puternică, torturată de calvarul închipuirii. Hipersensibilitatea se transformă într-un exces de fantezie. Există o voluptate a tristeții și femeia asteaptă fără speranță “lumină și melodie”. Un vag interes pentru tânărul Vâlsan e o simpatie glacială, cu o conștiintă traumatizată
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
trecutul devine obiect de analiză, pretext de reconstituiri în amintire. Manuela caută în oglindă “ mereu mai de aproape imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul, și ale sufletului care-i alcătuiau chipul”. Eroina se încadreză în categoria femeilor cu imaginație tragică, torturată de calvarul închipuirii. Plictisul toamnei ploioase, monologurile mute exagerează fiorul de neant al trăirilor, Manuela eșuează într-un pesimism etic fără de ieșire, ea trebuie luată ca o figură rezumativă, repetată în alte destine, deci o preocupare constantă a
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
omniprezentă a personajelor identificate aleatoriu pe stradă băiatul, posesorul/posesoarea unui revolver, mâna crescândă a acestuia, femeile din automobile, bătrânul cu ochelari, chiar ea). Oamenii străzii devin protagoniștii unor evenimente care sunt regizate de Manuela, este Creatorul unui destin la îndemâna imaginației sale. Aceste relatări, slabe în consistența lor, au rolul de a contura nevoia de a trăi a eroinei. Are nevoie de o excitabilitate emoțională pentru a-și proba simțurile. Viziunea regizorală este nemaipomenită, în descrierea posibilei crime pasionale, cu revolverul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și zadarnice, și tristetea obositoare de a nu le trăi decât cu închipuirea. ...Și asta poate fi realitate, zise Manuela fără să explice”. DESCRIEREA SOCIETĂȚII Evenimentele mondene sunt cele mai bune momente, când regizorul general al moravurilor dă frâu liber imaginației, lăsându-și “personajele” să se reliefeze în toată plenitudinea firii lor descoperite celorlalți. În cadrul balului Manuela devine personajul reflector, martorul exterior al unei lumi ce reflectă asemeni unui glob de cristal multiple fațete în lumini felurite, ciudate. Emotivitatea eroinei sugrumă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
unitate de timp determinată. Expunerea permite atât atingerea unor obiective cognitive - prezentarea unor informații de actualitate și a unor viziuni complexe asupra cunoașterii, implicarea elevilor în explicarea și demonstrarea unor procese și fenomene - cât și a unor obiective afective - stimularea imaginației auditoriului, transmiterea unor valori și atitudini. Metoda expunerii îl pune pe profesor într-o relație de tip față în față cu elevii, ceea ce are drept consecință introducerea în interacțiune a unor elemente psihorelaționale precum, expresivitatea mimico-gestuală și contactul vizual. În
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și disponibilități de învățare), explicația (dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive ce pune în mișcare operații logice precum inducția, deducția, comparația sinteza, analiza, analogia), prelegerea (expunerea de către profesor a unui volum mare de cunoștințe
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ale elevilor, studiu de caz cu situații-problemă;utilizarea unor mijloace de învățământ în procedeele expozitive pentru transmiterea de informații, sau pentru receptarea unor conținuturi și noțiuni istorice; - introducerea unor procedee demonstrative sugestive (proiecții, scene filmiceă care să dinamizeze gândirea și imaginația; - folosirea unor surse suplimentare de informație: citate, mărturii din epocă, documente autentice, extrase, fragmente din lucrări și autori avizați din domeniu; - judecățile și atitudinile profesorului trebuie să arate fie pasiune și entuziasm, fie dezaprobare, incertitudine; de asemenea, unele probleme și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
vizează observarea unor obiecte, documente, imagini istorice, constau în interpretarea, analizarea, producerea informațiilor în grup, sau la nivelul întregii clase. În același timp, această metodă conduce și la formarea unor calități comportamentale cum ar fi consecvența, răbdarea, perseveranța, perspicacitatea și imaginația. Exercițiul Exercițiul este o metodă preponderent activă pentru faptul că introduce elevul în situații în care el acționează în mod efectiv. Constă în reluarea repetată a unor sarcini sau acțiuni până la stabilizarea unor comportamente învățate și formarea de deprinderi. Deprinderile
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
din necesitatea revitalizării învățământului. Este considerată o metodă didactică modernă. Învățarea prin descoperire aduce o contribuție însemnată la dezvoltarea creativității și a comportamentului creator. Metoda are funcție formativă complexă pentru că se adresează, concomitent, inteligenței, capacității de memorare, voinței, sensibilității și imaginației. Învățare prin descoperire, considerată în bibliografia pedagogică punct de plecare pentru proiectul de cercetare propriuzis, modernizează abordarea tradițională. Accentul se mută, în acest context, de pe înregistrarea pasivă a cunoștiințelor, pe implicarea directă în descoperirea și asimilarea lor. Descoperirea este o
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
calculator Tehnologia informațională constituie o parte integrantă a instruirii sociale, iar informația reprezintă o componentă intrinsecă a procesului instructiv educativ. Fundamental în educația asistată de calculator este interesul și implicarea subiectului învățarii prin interactivitate. Varietatea subiectelor abordate contribuie la dezvoltarea imaginației cu atât mai mult cu cât aceste programe sunt special concepute pentru a dezvolta fantezia și inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor sau reflexelor. Creșterea gradului de maturizare intelectuală a subiectului conduce la implicarea directă. IAC asigura individualizarea învățării, care devine activă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la ședințele de brainstorming să emită orice idee referitoare la problema în cauză, să se elibereze de orice fel de cenzură. Brainstormingul poate fi caracterizat ca o metodă (tehnică, strategie) care nu tolerează nici un fel de critică; - manifestarea liberă a imaginației. Unele idei ar putea părea bizare sau imposibil de realizat, dar acest fapt nu este rău; cele mai năstrușnice idei determină apariția unor idei cu valoare deosebită; - preluarea ideilor emise de alții și fructificarea lor prin ajustări succesive și asociații
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Ei au fost atenționați că nu are mare importanță dacă ceea ce vor scrie este corect sau nu; important este să scrie tot ce le vine în minte referitor la acea tema, la acel subiect, solicitându-și astfel, gândirea liberă și imaginația. Concret, ea presupune identificarea unui set de informații într-un text citit, și marcarea pe marginea acestuia a patru tipuri de semne, astfel: cu „v” acolo unde conținutul de idei confirmă ceea ce ei știau deja sau cred că știu, cu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
asemănătoare - orga cu mașina de scris), analogia simbolică (renunțarea la simbolurile obișnuite, și crearea unor simboluri noi prin care să se reprezinte elementele unei situații problemă - pentru „tință”, simbolul „dorință concentrată”) și analogia fantastică (care încurajează fantezia, intrarea în planul imaginației). Sinectica se aseamănă cu brainstormingul în ceea ce privește desfășurarea ședinței de creație, interpretare și stabilire a concluziilor. Ea se deosebește, însă, de asaltul de idei prin următoarele: dinamizează subconștientul și inconștientul în actul de creație și combină și face analogii eterogene și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și eficiente. Metoda se aseamănă cu metoda „pălăriilor gânditoare”, întrucât presupune ca și aceasta, interpretarea unor roluri, patru personaje care definesc anumite structuri psihologice: conservatorul (apreciază meritele soluțiilor vechi și susține păstrarea lor fără a exclude posibilitatea îmbunătățirilor), exuberantul (are imaginație și creativitate, privește mereu spre viitor și propune soluții aparent imposibile), pesimistul (cenzurează ideile celorlalți, neagă oportunitatea oricărei îmbunățățiri a soluțiilor inițiale) și optimistul (găseste soluții realiste și îi stimulează pe ceilalți să gândească pozitiv). Metoda Frisco folosește două procedee
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]