6,265 matches
-
prin poezie, grup care reconstituie Cenaclul literar Națiunea în data de 15 septembrie anul curent. În data constituirii acestui cenaclu, s-a decis ca membri cofondatori onorifici să se numească Grigore Vieru și Mihai Eminescu, doi poeți nemuritori. Impresionant e imnul Cenaclului -Imnul Națiunii Literar-artistice, autorul căruia este Alex Enache: Pâlcuri de brazi vechi și noi se adună de nicăieri... În templul artelor se ivește duhul cunoașterii - Line unde, cosmice înălțări ale cugetului ancestral, Venit încă din vremea umbrelor mari ale
TÂRGUL INTERNAȚIONAL DE CARTE GAUDEAMUS A GĂZDUIT UN EVENIMENT PROFUND NAȚIONAL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382997_a_384326]
-
ajuns să-și mușteDin propria coadă în parteaCealaltă, nevăzută a lunii.Dar deși rănit de moarteBalaurul tot n-a muritși a mișcat din coadăși s-a răsucit ca o frânghiePe un ghem de umbrăși a clătinat planetaPrecum furtuna pântecul... X. IMNUL ÎNVIERII, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017. Din sfinți părinți sau din părinți lumești Tot se mai nasc copii cuminți Să’mbrace straiele duhovnicești Să aibă neamul și-un sobor de sfinți. Poporu-acesta tras
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
rezvrătește-un vis nestins cu anii Și sângele nu poate să mai tacă Vândut din nou în codrii Gesetmani. Că va renaște neamul ca un soare Sub boltă, ca la început de leat Peste pământ și’n inimi iar tresare Eternul imn: Hristos a înviat ! Citește mai mult Din sfinți părinți sau din părinți lumeștiTot se mai nasc copii cumințiSă’mbrace straiele duhovniceștiSă aibă neamul și-un sobor de sfinți.Poporu-acesta tras mereu pe roatăPopor întins pe cruci de grea torturăA înviat
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Că sub povara vremilor opacăSe rezvrătește-un vis nestins cu aniiși sângele nu poate să mai tacăVândut din nou în codrii Gesetmani.Că va renaște neamul ca un soareSub boltă, ca la început de leatPeste pământ și’n inimi iar tresareEternul imn: Hristos a înviat !... XI. SFÂNTUL PAȘTE, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017. Român prin lume rătăcit Nu mai bătea la alte porți La masă astăzi ți-a venit Iisus Cel înviat din morți ! Pe
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
vârf. Fac un gest retractil și aștept. Micuța reptilă se-nnoadă ca prin farmec la loc. Repet iar mișcarea de tâlhar, fixând avid păzitorul gingaș. Se desface din strânsoare, se-nalță mai sus... Limba-i, o furcă abilă, agită amenințător imnul peltic. Încerc o cutremurare! Mă tem! Speriat, vreau să fug, să scap de pedeapsă! Dar nu am răgazul, că-n ușa deschisă apare chiar năluca dorită și glasul bunicii cântă: Ești aici? Ce bine-mi pare! Degrabă te du la
CASETA CU BIJUTERII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385328_a_386657]
-
Nu v-a prins dragostea sihastra De ceea ce-ați lăsat? Nu v-a fost dor De țara voastră? N-ați plâns văzând cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? Voi ați cântat cu glas fierbinte Naturii calde imnuri sfinte, Ori doine dragi, cănd v-ați adus De noi aminte? Străinilor voi nu le-ați spus Că doine că a noastre nu-s? Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iară, Si cuiburile voastre-n crâng
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
la întrebarea: care sunt imaginile, personalitățile, simbolurile care ar trebui să vină în mintea oricui atunci când se gândește la Franța? Au fost prezentate mai întâi, prin imagini sugestive, simbolurile oficiale: tricolorul Franței, cocoșul galic, sărbătoarea națională, 14 iulie, originile ei, imnul Franței - Marseilleza - care a și răsunat pe fundal, deviza „Libérté, Egalité, Fraternité”. Au urmat locuri emblematice, în primul rând Parisul: deviza orașului, catedrala Notre Dame, arcurile de triumf, podurile de pe Sena, Place de la Concorde, Champs Elysées, Domul invalizilor, muzeul Luvru
Ziua Internationala a Francofoniei, sărbătorită la Simeria [Corola-blog/BlogPost/92372_a_93664]
-
scoate în evidență “arta pentru nimic” schițând sumar, dar concis și adevărat imaginea creatorilor ei împărțiți în două mari categorii, “artistul turnului de fildeș” și “artistul revoluționar”: “Ceea ce îi deosebește e sufletul, adică inima lor. Artistul revoluționar nu poate înălța imnuri frumuseții în mijlocul unei omeniri slute. El este deopotrivă de sensibil față de nedreptate sau frumos, cetățean al lumii, frate al celor asupriți și, în aceeași măsură, artist. Artistul revoluționar are, pe deasupra, simțul responsabilității, la care-l obligă morala talentului și a
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
noștri, celor care, în urma hotărârii luate la Conferința de la Focșani, în 1882, au plecat cu vaporul Thetis (228 emigranți evrei din Moldova) și au fondat primele sate agricole din Palestina turcă de atunci. Sunt foarte multe lucruri comune cu Israelul, imnul, hora... Dacă ați trasa o punte între trecut și viitor, ce șansă are limba română de a fi transmisă generațiilor următoare din străinătate? Făcând un mariaj mixt cu o doamnă franceză, ne-am întrebat ce limbă vor vorbi copiii. Am
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
DE LA UCIDEREA SA JERTFELNICĂ ȘI MOARTEA ALTOR MARI CĂRTURARI ROMÂNI AI VREMII: STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO ȘI ȘTEFAN VODĂ CANTACUZINO. Alba Iulia, Aula Facultății de Teologie, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9.00 - 11.30. ISTORIA IMNULUI NAȚIONAL - REPER DE IDENTITATE ETNICĂ, DE LA „HORA UNIRII” LA „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” (Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu). Alba Iulia, Casa de Cultură, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9
CONGRESUL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI [Corola-blog/BlogPost/92495_a_93787]
-
loc și un recital din poeți români contemporani din țară și din Cenaclul “M. Eminescu” din New York. Duminică, 26 ianuarie 2014 la Biserică noastră după Sf. Slujba a avut loc Simpozionul anual dedicat Unirii Principatelor Române. Evenimentul a început cu imnul Desteapta-te Române. Au evocat unirea Pr. Th. Damian, criticul și istoricul literar M. N. Rusu, Prof. Dr. Doru Tsaganea și Prof. Artemiza Damian (din România). A urmat un recital de poezie din poeți clasici și contemporani sustiniut de M.
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
poarta-ntr-o vineri, hai să ne-ncălecam pe cai bălani și să venim copii, bătrâni și tineri să-i spunem mesagerei... LA MULȚI ANI! că nu ne prea vin îngeri - canarale. puneți-i la picioare preșuri noi și-n imnuri de-alăute și chimvale rugați-o să mai vină pe la voi... o să vă spună versuri mari, nescrise și o să vă răspundă prin tăcere. ea are-n rațiune manuscrise ce nu-ncap pe tărâmul astei ere. nu vă confisc cenaclul rațiunii
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
Andrei Păunescu a anunțat, marți, că el și familia sa au cedat cu titlu gratuit imnul ”Cântec pentru Oltenia” care aparține tatălui său, Adrian Păunescu, echipei de fotbal CS Universitatea Craiova. Într-un comunicat de presă, Andrei Păunescu precizează că imnul care a fost de la început adresat echipei Craiova Maxima poate fi folosit doar de CS
Fotbal: Familia lui Adrian Păunescu cedează gratuit „Cântec pentru Oltenia” echipei CS Universitatea Craiova [Corola-blog/BlogPost/92844_a_94136]
-
Andrei Păunescu a anunțat, marți, că el și familia sa au cedat cu titlu gratuit imnul ”Cântec pentru Oltenia” care aparține tatălui său, Adrian Păunescu, echipei de fotbal CS Universitatea Craiova. Într-un comunicat de presă, Andrei Păunescu precizează că imnul care a fost de la început adresat echipei Craiova Maxima poate fi folosit doar de CS Universitatea Craiova și nicio altă formație nu mai are dreptul să îl folosească. ”Astăzi, 5.11.2013, eu, Andrei Alexandru Păunescu, fiu al poetului Adrian
Fotbal: Familia lui Adrian Păunescu cedează gratuit „Cântec pentru Oltenia” echipei CS Universitatea Craiova [Corola-blog/BlogPost/92844_a_94136]
-
de CS Universitatea Craiova și nicio altă formație nu mai are dreptul să îl folosească. ”Astăzi, 5.11.2013, eu, Andrei Alexandru Păunescu, fiu al poetului Adrian Păunescu, împreună cu membri ai familiei Păunescu, anunț public cedarea cu titlu gratuit a imnului ‘Cântec pentru Oltenia’ echipei Clubul Sportiv Universitatea Craiova. Consider că este clubul care poate să reînvie legenda și spiritul Craiovei Maxima, echipa căreia imnul i-a fost adresat de la bun început. Club Sportiv U Craiova SA are exclusivitate pentru folosirea
Fotbal: Familia lui Adrian Păunescu cedează gratuit „Cântec pentru Oltenia” echipei CS Universitatea Craiova [Corola-blog/BlogPost/92844_a_94136]
-
al poetului Adrian Păunescu, împreună cu membri ai familiei Păunescu, anunț public cedarea cu titlu gratuit a imnului ‘Cântec pentru Oltenia’ echipei Clubul Sportiv Universitatea Craiova. Consider că este clubul care poate să reînvie legenda și spiritul Craiovei Maxima, echipa căreia imnul i-a fost adresat de la bun început. Club Sportiv U Craiova SA are exclusivitate pentru folosirea versurilor, nicio altă formație neavând dreptul să-l folosească”, precizează Andrei Păunescu în comunicatul remis AGERPRES. Potrivit sursei citate, acest cântec i-a fost
Fotbal: Familia lui Adrian Păunescu cedează gratuit „Cântec pentru Oltenia” echipei CS Universitatea Craiova [Corola-blog/BlogPost/92844_a_94136]
-
și Culturii din Cipru, Școlii Românești din Nicosia (Școala Generală “Pefkios Georgiadis”). Zâmbete, voie bună, ghiozdane, multe buchete de flori și ... emoții. Bobocii clasei I pășesc pentru prima dată în clasă. Se face liniște, ne ridicăm în picioare și ascultam Imnul de Stat al României. Ia cuvântul dna. director a Școlii Românești din Cipru, Christina Christodoulou - Todea, care cu o voce calmă și duioasă, reușește să atragă atenția celor prezenți. Ne vorbește despre istoria Școlii Românești din Cipru, prima școală a
ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR LA ȘCOALA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU (ȘCOALA DIN NICOSIA) [Corola-blog/BlogPost/92857_a_94149]
-
nu poate să dispară așa cum vor dispărea din istorie iudele care i-au cântat prohodul înainte de vreme. Armata română prin oficiul săvârșit a fost din nou la datorie a readus în sufletele noastre dragostea de neam și țară; la intonarea IMNULUI SFÂNT ROMÂNESC, DUMNEZEU a coborât printre noi, și ne-a transformat lacrimile durerii în bucuria nădejdii a unei Românii demne și curățată de leproși și iude-trădători. Aleșii neamului s-au închis în „Odaia” ce se vede de pe Lună a mult
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
de ani”, ”De la capăt” (piesa din finala Eurovision 2015, cu versiunea în limba engleză ”All over again”), ”Albinutza”, ”Asta-i viața”, ” Cîte-un pic”, ”Din toată inima, România!” (ce o mai aștepta federația de fotbal pentru a adopta acest cîntec drept imn al echipei naționale?). Noaptea legendelor a fost una a amintirilor, dar uimitor este faptul că tinerii din Piața Unirii, evident majoritari, cunoșteau melodii lansate cu multe decenii în urmă, semn că tot ce e de calitate rămîne peste timp. Ottawan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
juriu a urmărit recitatorii preșcolari și pe cei de poezie religioasă, iar al doilea juriu i-a ascultat pe recitatorii din celelalte patru categorii. Spectacolul a început cu o recitare a micuței Magdalena Spăriosu din Uzdin, apoi s-a intonat imnul Societății Literar - Artistice „Tibiscus”. Un cuvânt de salut a fost rostit de Vasile Barbu, președintele acestei societăți. A urmat Dan Laurențiu Răduța, care a recitat o poezie acompaniindu-se la chitară. În continuare au luat cuvântul Ioan Ciama în numale
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
Loredana a lansat la începutul acestei veri, un clip pentru piesa “Viva Mamaia!”, cântată împreună cu Radu Mazăre, primarul orașului Constanța, Cabron și Alex Velea. Melodia este imnul stațiunii Mamaia . Filmările au avut loc pe plaja din Mamaia și în cluburi. Echipa de producție a amenajat pe nisip o insuliță artificială, o oază cu verdeață și palmieri, iar la mal a fost ancorată o barcă de Salvamar. Loredana
Imnul staţiunii Mamaia şi explicaţia Loredanei [Corola-blog/BlogPost/93405_a_94697]
-
fost coborâte la jumătatea catargurilor, vineri, la New York, pentru a marca această aniversare. De asemenea, 130 de elevi din Franța și din Statele Unite au fost prezenți la ceremonia de ridicare a steagurilor naționale ale celor două țări și au cântat imnurile naționale. Totodată, municipalitatea din New York i-a onorat pe veteranii din cel de-Al Doilea Război Mondial cu 21 de salve de tun, precizează My Fox NY. Statuia Libertății din New York reprezintă un cadou oferit de Franța guvernului Statelor Unite cu
Aniversarea Debarcării din Normandia: Un milion de petale de trandafiri, deasupra Statuii Libertăţii [Corola-blog/BlogPost/93449_a_94741]
-
românii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Române (și nu limba moldovenească, așa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...” . Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexie Materiei, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
vom afla lângă Eminul nostru drag, cu gândul spre țară, spre Platoul munților Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, îndrumător național și internațional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu toții -„ La mulți ani, dulce Limbă Română!” și vom cânta : IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
coordonează să participe, să depună coroane de flori. Le mulțumim tuturor pentru sprijinul pe care ni l-au acordat de-a lungul celor 18 ani de activitate! Invităm pe Marele Maestru Dumitru Fărcaș și pe Maestrul Dorel Rohian să intoneze Imnul de Stat - Imnul Național al României și melodii patriotice! Vor susține scurte comunicări științifice: col. (r) ing.,ec. Nicolae C. Grosu- organizator, prof. Dr. Vasile Lechințan, prof. Vasile Sfârlea. Organizatorul și prof. Vasile Sfârlea vor prezenta Expoziția cu Stema Domnească
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]