6,988 matches
-
putea reprezenta un pas înainte în alinierea la aceste standarde, însă este crucial să analizăm modul în care se echilibrează întărirea autorității Curții cu protejarea independenței judiciare. Poziția unui judecător sau procuror ar trebui să fie una de echidistanță, iar imparțialitatea și autonomia deciziilor lor judiciare sunt piloni ai unui sistem de justiție corect și eficient. Cu toate acestea, propunerea aduce în discuție necesitatea unui control mai stringent asupra aplicării legilor și a deciziilor Curții, pentru a evita orice tentativă de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
duce, de asemenea, la reducerea costurilor sociale și la creșterea productivității muncii. ... 13. Neutralitatea politică a anumitor categorii profesionale - modificarea alineatului (3) al articolului 40, care impune restricții privind apartenența la partide politice pentru anumite categorii de funcționari, poate spori imparțialitatea și eficiența administrativă. Acest aspect este deosebit de important pentru investitori, întrucât sugerează un mediu de afaceri mai puțin susceptibil la influențe politice arbitrare. ... 14. Protecția proprietății private - alineatul (10) adăugat la articolul 44 consolidează dreptul la proprietate privată, un
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
regiune. O analiză detaliată a fiecărui amendament constituțional și a potențialului său impact asupra mediului de afaceri relevă că aceste schimbări sunt menite să aducă mai multă claritate și siguranță juridică, să protejeze drepturile fundamentale și să îmbunătățească eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar. Acestea sunt elemente esențiale pentru un mediu de afaceri sănătos și pentru atragerea investițiilor străine, elemente care contribuie, în ultimă instanță, la creșterea economică și la prosperitatea societății în ansamblu. În același timp, modificările propuse la articolul 32
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de investiții ar putea stimula inovația și crearea de noi oportunități de afaceri. Schimbările propuse la articolul 40, care vizează interdicția membrilor anumitor categorii profesionale de a face parte din partide politice, pot contribui la consolidarea percepției de integritate și imparțialitate a instituțiilor statului. Acest lucru este deosebit de relevant pentru mediul de afaceri, unde predictibilitatea deciziilor instituționale și imparțialitatea autorităților pot determina decizii de investiții pe termen lung și pot influența relațiile de afaceri atât la nivel național, cât și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
vizează interdicția membrilor anumitor categorii profesionale de a face parte din partide politice, pot contribui la consolidarea percepției de integritate și imparțialitate a instituțiilor statului. Acest lucru este deosebit de relevant pentru mediul de afaceri, unde predictibilitatea deciziilor instituționale și imparțialitatea autorităților pot determina decizii de investiții pe termen lung și pot influența relațiile de afaceri atât la nivel național, cât și internațional. Modificarea articolului 48, care definește familia pe baza căsătoriei între un bărbat și o femeie, ar putea avea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
rol crucial în procesul de numire a acestor de vârf ai justiției. Această schimbare ar putea fi percepută ca un pas către o mai mare transparență și responsabilizare în sistemul judiciar, ceea ce ar putea consolida încrederea în eficiența și imparțialitatea acestuia. Un sistem judiciar perceput ca fiind mai responsabil și mai puțin susceptibil la influențe politice poate stimula încrederea investitorilor și poate îmbunătăți mediul de afaceri prin asigurarea unui climat de legalitate și corectitudine. Continuând cu analizarea modificărilor aduse articolului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
articolului 21, modificarea aduce în prim-plan dreptul la un proces echitabil și la o soluționare a cauzelor într-un termen rezonabil. Aceasta reprezintă o garanție fundamentală a drepturilor omului, influențând direct credibilitatea și eficiența sistemului judiciar. Garantarea independenței și imparțialității instanțelor judecătorești este esențială pentru încrederea publicului în justiție și pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Prin modificarea alineatului (2) al articolului 22, care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante, se consolidează protecția drepturilor omului în România. Adoptarea unei
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nevoile individului. Articolul 40, în noua sa formulare, abordează aspecte importante legate de apartenența la partide politice a diverselor categorii profesionale, precum și de restricțiile postocupare a funcțiilor publice. Această schimbare poate avea ca scop creșterea încrederii în neutralitatea și imparțialitatea anumitor funcții și instituții, precum și asigurarea unui grad mai mare de integritate și independență pentru persoanele care ocupă aceste funcții. Adăugarea alineatului (10) la articolul 44, care consolidează dreptul de proprietate și libertatea economică a cetățenilor, poate avea consecințe
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
încuraja un angajament civic sporit și pot contribui la creșterea responsabilității aleșilor locali față de alegători. Modificările aduse articolului 124, care subliniază independența judecătorilor și interzicerea asocierilor acestora cu servicii de informații sau organizații oculte, vizează consolidarea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea sistemului judiciar. Prin aceste schimbări se urmărește asigurarea că judecătorii își exercită funcția în deplină independență și fără influențe externe care ar putea compromite echidistanța și corectitudinea lor. Articolul 125, în noua formulare, menționează inamovibilitatea judecătorilor și detaliază
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
uniformității practicilor judiciare și poate contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în justiție. În contextul articolului 132, care abordează incompatibilitățile funcției de procuror, se urmărește asigurarea unei linii clare între activitatea profesională și alte interese care ar putea afecta obiectivitatea și imparțialitatea procurorilor. Această precizare are ca scop garantarea unei procuraturi integre și concentrate pe îndeplinirea misiunii sale de aplicare a legii și de urmărire penală, fără interferențe din alte sfere de activitate. Revizuirea articolului 133, care vizează structura și funcționarea Consiliului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
absolută a accesului la anumite informații, ci îl condiționează de îndeplinirea anumitor pași procedurali, etape justificate prin importanța pe care asemenea informații o poartă, astfel că nu se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a principiului unicității, imparțialității și al egalității justiției pentru toți. Pe de altă parte, Curtea a reținut că însăși Constituția prevede, potrivit art. 53 alin. (1), posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi - inclusiv a garanțiilor aferente unui proces echitabil - pentru rațiuni legate de apărarea securității
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
gradul al II-lea inclusiv ai acestora. (6) Sub sancțiunea prevederilor legale referitoare la falsul în declarații, cel târziu până la data convocării primei ședințe a Comisiei, președintele și membrii Comisiei sunt obligați să dea o declarație privind confidențialitatea și imparțialitatea (prevăzută în anexa nr. 6 ). Articolul 22 (1) Atribuțiile de natură administrativă ale Comisiei sunt îndeplinite de Secretariatul tehnic al Comisiei, care este asigurat de către Direcția cultură scrisă și creație contemporană din cadrul Ministerului Culturii. (2) Secretariatul tehnic are
SCHEMĂ din 19 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287805]
-
Comisiei; ... d) participă la ședințele Comisiei și întocmește procesele-verbale de ședință, asigurând semnarea acestora de către toți membrii Comisiei; ... e) verifică notele de prezență pe baza cărora se efectuează plățile către membrii Comisiei; ... f) ține evidența declarațiilor privind confidențialitatea și imparțialitatea membrilor Comisiei, asigură confidențialitatea și securitatea documentelor, precum și confidențialitatea privind procesul de analiză și evaluare din cadrul ședințelor; ... g) centralizează rezultatele evaluării. ... (3) Pe parcursul desfășurării procesului de selecție, președintele, membrii Comisiei sau, după caz, membrii supleanți, precum și
SCHEMĂ din 19 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287805]
-
complete. ... 3. Cunoscând pedeapsa prevăzută de art. 326 din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, am verificat datele din prezentul raport, care este complet și corect. ... Semnătura reprezentantului revistei/publicației ............................................. Anexa nr. 6 la schemă DECLARAȚIE privind confidențialitatea și imparțialitatea Subsemnatul(a), ...................................., membru în Comisia de selecție, declar pe propria răspundere, sub sancțiunea falsului în declarații, prevăzut de art. 326 din Codul penal, următoarele: a) nu am calitatea de soț, rudă sau afin, până la gradul al II-lea inclusiv
SCHEMĂ din 19 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287805]
-
căreia instituirea incompatibilităților privind aleșii locali este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. Totodată, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la
DECIZIA nr. 197 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287746]
-
a reținut că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care îndeplinesc funcții publice, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013, sau Decizia nr. 336 din
DECIZIA nr. 197 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287746]
-
Se mai susține că desemnarea nominală a judecătorilor ce urmează să formeze un complet este o problemă jurisdicțională ce ține de însăși săvârșirea actului de justiție și, prin urmare, trebuie realizată printr-o procedură legală menită să asigure independența și imparțialitatea judecătorilor. Or, dreptul la un proces echitabil are la bază exact aceste două caracteristici esențiale, imparțialitatea și independența instanței, iar lipsa reglementărilor referitoare la compunerea instanței și stabilirea completelor chiar de către conducerea acesteia atrag, în mod cert, o suspiciune
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
problemă jurisdicțională ce ține de însăși săvârșirea actului de justiție și, prin urmare, trebuie realizată printr-o procedură legală menită să asigure independența și imparțialitatea judecătorilor. Or, dreptul la un proces echitabil are la bază exact aceste două caracteristici esențiale, imparțialitatea și independența instanței, iar lipsa reglementărilor referitoare la compunerea instanței și stabilirea completelor chiar de către conducerea acesteia atrag, în mod cert, o suspiciune sau o îndoială rezonabilă cu privire la posibilitatea ca instanțele să nu fie independente sau imparțiale
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
suspiciune sau o îndoială rezonabilă cu privire la posibilitatea ca instanțele să nu fie independente sau imparțiale. Se invocă, în acest sens, cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, potrivit cărora noțiunile de „independență și imparțialitate obiectivă“ sunt strâns legate între ele, astfel încât, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizate împreună. Prin urmare, jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - dreptul la un proces echitabil și garanțiile generale ale unui proces echitabil - arată că independența tribunalului nu poate fi separată de imparțialitatea acestuia, iar aceste două condiții trebuie întrunite cumulativ atunci când se apreciază asupra respectării art. 6 din Convenție. Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel o modalitate și o procedură de constituire a completelor, judecătorii fiind numiți
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
se apreciază asupra respectării art. 6 din Convenție. Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel o modalitate și o procedură de constituire a completelor, judecătorii fiind numiți în mod unilateral și arbitrar de conducerea instanței, temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței apar total justificate. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (a se
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
și o procedură de constituire a completelor, judecătorii fiind numiți în mod unilateral și arbitrar de conducerea instanței, temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței apar total justificate. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (a se vedea, în acest sens, și Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragrafele 28-32, Hotărârea din
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
pronunțată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, paragrafele 25-30, sau Hotărârea din 24 mai 1989, pronunțată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragrafele 46-52). Or, în măsura în care normele legale nu satisfac exigențele antereferite, se arată că acestea încalcă principiul imparțialității justiției cuprins în art. 124 alin. (2) din Constituție și, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, în considerarea celor de mai sus, autorul excepției susține că prevederea legală criticată nu
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
124 alin. (2) din Constituție și, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, în considerarea celor de mai sus, autorul excepției susține că prevederea legală criticată nu reprezintă o garanție aferentă imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil, printre care se regăsesc caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege, sistem care nu se aplică desemnării completelor
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
cauzelor în mod aleatoriu, fiind o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, a fost instituită prin art. 11 și 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică (a se vedea și Decizia nr. 5.103 din 1 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal). Cu toate acestea, în
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]